Contestație decizie de concediere. Decizia 626/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 626
Ședința publică de la 20 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.995/23.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul contestator reprezentat de avocat și intimata pârâtă SC SA prin consilier juridic -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților asupra recursului de față.
Avocat pentru recurentul contestator, pune concluzii de admiterea recursului conform motivelor de recurs cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic - pentru intimata SC SA, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul O l
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.995 din 23 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr- a respins contestația formulată de reclamantul împotriva deciziei nr.453/15.08.2007 emisă de pârâta SC SA
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Petentul a fost salariatul pârâtei pe postul de mecanic și prin decizia contestată i s-a desfăcut contractul individual de muncă în baza art.65 (1) și art.67 CM.
La baza emiterii deciziei de concediere a stat Hotărârea Consiliului de Administrație nr.15/27.07.2007 prin care s-a aprobat desființarea a 26 posturi, fără încărcare ca urmare a comasării unor activități din cadrul secțiilor de producție, de întreținere, precum și din cadrul secțiilor de producție, de întreținere, precum și din cadrul compartimentelor funcționale.
Motivele acestei concedieri au fost situația economico-financiară de recesiune prin care a trecut societatea, situație generată de devalorizarea euro, reducerea pieței interne, accentuarea concurenței, creșterea prețului la energie și gaz metan. Situația precară invocată de pârâtă a condus la o concediere colectivă prin care s-a urmărit stabilizarea situație economice a pârâtei situație care neredresându-se a condus la necesitatea reducerii unor noi posturi, printr-o concediere individuală, concediere ce a privit și persoana contestatorului. Astfel, postul de maistru ocupat de contestator a fost desființat, iar acesta a fost trecut pe postul de mecanic mentenanță.
Inițial pârâta în temeiul urmăririi redresării situației financiare a încheiat cu sindicatul un act adițional la contractul colectiv de muncă prin care s-a modificat grila de salarizare.
Contestatorului i s-a oferit salariu de categorie specială, respectiv 1.193 lei pe care l-a refuzat, apoi salariu de mecanic de 992 lei pe care din nou la refuzat. Față de această situație pârâtă a procedat la restrângerea activității și s-a optat pentru desființarea postului contestatorului.
Susținerea contestatorului că decizia de desfacere a contractului de muncă este nelegală, deoarece data desfacerii contractului de muncă este retroactivă nu poate fi reținută, având în vedere că situația de fapt ce impunea desființarea postului s-a menținut, iar prin cea de-a doua decizie s-a înlăturat doar o neregularitate privind viza de legalitate, aspect ce rezultă chiar din art.1 al acesteia.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de contestator privind concedierea colectivă s-a reținut, că în cauză este o concediere individuală a 26 salariați.
Contestatorul a formulat recurs împotriva sentinței nr.995/2007 a Tribunalului O l t, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea contestației.
Critică sentința în temeiul art.304 pct.7 și 9 coroborat nu art.304 ind.1 pr.civ. susținând că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a aplicat greșit legea, impunându-se analiza cauzei sub toate aspectele, nefiind suspusă apelului.
Susține că în mod greșit instanța de fond a reținut în motivarea soluției că decizia de concediere a avut la bază hotărârea Consiliului de Administrație nr.15/27.07.2007 prin care s-a aprobat desființarea a 26 posturi fără încărcare între care și al său deși nici chiar intimata nu a invocat acest motiv nici prin decizia de concediere și nici prin apărările sale din întâmpinare iar art.72 CM interzice a fi invocate în fața instanței a altor motive, decât cele precizate în decizia de concediere.
În realitate decizia sa de concediere a invocat hotărârea Consiliului de Administrație adoptată după emiterea deciziei de concediere, confirmând motivul real acela că nu a acceptat diminuarea salariatului.
Sunt nejustificate raționamentele conform cărora dacă ar fi acceptat diminuarea salariului, intimata nu i-ar fi desființat postul său, deși inițial fusese transferat la Secția menționată și astfel, se confirmă susținerea sa că în realitate nu a avut loc o restrângere reală a activității ca urmare a dificultăților economice ce impuneau reorganizarea activității.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că este nelegală și va fi modificată.
Criticile privind aprecierea greșită a instanței de fond că nivelul intimatei, din motive cauzate de dificultățile economice și a necesității reorganizării activității intimatei s-a procedat la desființarea postului ocupat de contestator, sunt întemeiate deoarece intimata nu a făcut nici un fel de dovadă în fața instanței de fond, privind dificultățile financiare sau transformările tehnologice ce au impus concedierea, cât și cauză reală și serioasă de desființare a locului de muncă al contestatorului, așa cum impune art.65 CM invocat drept temei al concedierii.
Deși decizia de concediere contestată precizează data concedierii ca fiind 25.07.2007, hotărârea CA prin care s-a dispus desființarea celor 26 posturi din cadrul secțiilor de producție, nr.15/27.05.2007, a fost emisă cu două zile mai târziu, pe 27.05.2007, deci, drept temei al concedierii a fost invocat această hotărâre ce încă nu fusese adoptată, mai cu seamă că și această hotărâre a fost adoptată de CA, fără aprobarea AGA, așa cum se susține în întâmpinare.
Dar, cu privire la dificultățile economice concrete și reale nu s-a făcut nici un fel de dovadă, din raportul semestrial pentru anul 2007 din 16.08.2007, depus în extras în recurs, rezultă că pentru semestrul I 2007 "Nu sunt evenimente în derulare, schimbări economice, tranzacții care să determine reducerea veniturilor din activitatea de bază. Societatea este bine cotată pe piața externă, exportul reprezentând peste 90 % din cifra de afaceri."
Mai mult, susținerea intimatei că este culpa contestatorului pentru neacceptarea noului salariu diminuat, constituie de fapt cauza concedierii, textul invocat de acesta pentru neacceptarea noului salariu, art.57 (1) din CCM, este eronat interpretat în sensul diminuării lui, pentru că schimbările salariului nu se referă la diminuare așa cum este prohibită de art.165 CM, ci se referă doar la creșterile salariale precizate în art.56 din CCM.
Dar, din economia probelor administrate de intimată, care a avut sarcina probei, rezultă și alte încălcări ale legii de către angajator, în sensul că nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor ce-i reveneau înainte de concediere, conform art.68- 72 Cm, așa încât concedierea contestatorului este lovită de nulitate în conformitate cu prev. art.76 CM.
În consecință, Curtea apreciază întemeiate criticile formulate și în baza art.312 pr.civ. va admite recursul, va modifica sentința și va admite contestația, dispunând reintegrarea contestatorului, pe postul deținut anterior concedierii, cu plata drepturilor salariale, de la data concedierii, până la reintegrarea efectivă.
În baza art.274 pr.civ. intimata va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 750 lei, la fond și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.995/23.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
Modifică în totalitate sentința în sensul că admite contestația.
Dispune reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii și obligă intimata la plata drepturilor salariale de la concediere până la reintegrarea efectivă.
Obligă intimata la 750 lei cheltuieli de judecată la fond și recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Ex.4//18.03.2008
Jud.fond.
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Florica Diaconescu, Corneliu Maria
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 62/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 3936/2008. Curtea... → |
|---|
