Contestație decizie de concediere. Decizia 634/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 634/R-CM
Ședința publică din 31 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.32/CM din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenta-reclamantă, personal și consilier juridic pentru intimatul-pârât Consiliul Județean A-Direcția Generală de Protecția Copilului A, în baza împuternicirii de reprezentare juridică emisă de Colegiul Consilierilor Juridici.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că nu sunt cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Consiliul Județean A - Direcția Generală de Protecția Copilului A, depune la dosar întâmpinare, comunicând un exemplar recurentei-reclamante.
Recurenta-reclamantă depune la dosar concluzii scrise însoțite de înscrisuri.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Recurenta-reclamantă având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea în tot a sentinței atacate și pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată.
Reprezentantul intimatei-pârâte având cuvântul, solicită respinge-rea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș ca legală și temeinică, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral.
Susține că, în cauză nu este vorba despre o concediere a recurentei în timp ce se afla în incapacitate temporară de muncă, ci despre o încetare de fapt contractului individual de muncă, ca urmare a încetării convenției de plasament.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 10.10.2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Consiliul Județean A și Direcția Generală de Protecția Copilului A anularea dispoziției nr.1050/2008 și pe cale de consecință să fie repusă în situația anterioară existenței Contractului Individual de Muncă nr.13793/2007.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, reclamanta a îndeplinit funcția de asistent maternal, în baza contractului individual de muncă nr.1050/2008 pe care Consiliul Județean A l-a încetat începând cu data de 13.08.2008, în timp ce reclamanta se afla în concediu medical.
Prin sentința civilă nr.32/12.01.2009, a fost respinsă contestația ca nefondată.
Pentru a pronunța o astfel de soluție instanța de fond a reținut că, încetarea contractului de muncă încheiat între părți s-a datorat măsurii de încredințare spre adopție a minorei, fiindu-i adusă la cunoștința reclamantei revocarea măsurii plasamentului copilului și pe cale de consecință a încetării raportului de muncă.
Cu privire la nulitatea dispoziției invocată, tribunalul a reținut că doar concedierea salariatului nu se poate dispune pe durata incapacității temporare de muncă nu și încetarea contractului individual de muncă potrivit art.60 alin.1 din Codul muncii.
Împotriva hotărârii a formulat recurs reclamanta, pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă în motivarea căruia s-a arătat că, instanța s-a pronunțat cu încălcarea dispozițiilor Codului muncii și a Contractului colectiv de muncă atunci când a reținut că, încetare contractului de muncă este permisă în perioada în care salariatul se află în incapacitatea temporară de a mai muncii.
De asemenea, a fost ignorată și sancțiunea nulității care operează ca urmare a încetării contractului de muncă fără dreptul de a controla această măsură.
Analizând recursul în limita motivului invocat se apreciază ca nefondat pentru argumentele ce urmează.
Prin dispoziția nr.1050/4.09.2008, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a dispus încetarea contractului individual de muncă încheiat cu recurenta în calitate de asistent maternal, ca urmare a revocării măsurii de plasament a minorei.
Recurenta a invocat sancțiunea nulității dispoziției pentru motivul că, măsura încetării s-a dispus în perioada în care se afla în concediu medical și nu s-a prevăzut calea de atac împotriva acesteia.
Încetarea contractului de muncă poate avea loc de drept la data convenită de către părți sau la inițiativa angajatorului prin concediere.
Potrivit art.7 din Contractul individual de muncă, la data încetării convenției de plasament urma să înceteze și raporturile de muncă pe care recurenta le-a încheiat cu intimatul; în condițiile art.55 din Codul muncii care nu opune încetarea contractului individual de muncă datorită incapacității temporare în care s-a aflat recurenta.
Încetarea contractului de muncă era interzisă în perioada incapacității temporare de muncă, numai în ipoteza în care avea loc ca urmare a concedierii potrivit art.60 din Codul muncii așa după cum în mod corect a apreciat instanța de fond.
Un alt motiv de nulitate al dispoziției de încetare a contractului de muncă a fost acela privitor la lipsa mențiunii căii de atac împotriva măsurii.
Conflictele de muncă, în legătură cu încetarea contractelor individuale de muncă se soluționează potrivit regulilor procedurale prevăzute în Titlul XII din Codul muncii, privind jurisdicția muncii.
Potrivit art.283 din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă se soluționează în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a dreptului de a contesta măsura luată, nu poate afecta legalitatea actului, deoarece acest drept este reglementat de lege și titularul său îl poate exercita în mod liber, însă cu respectarea condițiilor prevăzute în actul normativ.
Pentru toate aceste motive, recursul este nefondat, urmând să fie respins în baza art.312 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.32/CM din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind CONSILIUL JUDEȚEAN A ȘI DIRECȚIA GENERALĂ DE PROTECȚIA COPILULUI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/2 ex/16.04.2009
Jud.fond;;
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1179/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 122/2010. Curtea de... → |
|---|
