Contestație decizie de concediere. Decizia 998/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 998
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 1197 din 19.06.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind Liceul Teoretic "Al."
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, se prezintă și avocat pentru intimatul Liceul Teoretic "Al." I, lipsă fiind recurentul
Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul in stare de judecată si acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat pentru intimat solicită respingerea recursului promovat de contestatorul, ca nelegal si netemeinic
Apărătorul intimatului precizează că recurentul contestator a susținut că decizia este lovită de nulitate pentru că nu ia fost arătat termenul de contestatie si motivele pentru care i-au fost respinse apărările. Precizează că întreaga procedură disciplinară s-a desfășurat cu respectarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Susține că nu există motive pentru ca decizia să fie lovită de nulitate. Chiar însuși recurentul recunoaște că în afara orelor de scoală a instigat elevii la consumul de băuturi alcoolice.
Pentru motivele detaliate si prin întâmpinare, avocat solicită respingerea recursului cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanță in sumă de 1190 lei, reprezentând onorariu avocat
Cauza a rămas in pronunțare.
După închiderea dezbaterilor, înainte de terminarea sedinței de judecată se prezintă recurentul care solicită cuvântul în susținerea recursului.
Cauza rămânând în pronunțare, instanța pune învederează recurentul să depună la dosar,prin serviciul de registratură, concluzii scrise.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin contestația înregistrată sub nr. 2488/2009 pe rolul Tribunalului Iași, contestatorul a formulat contestație împotriva deciziei nr.272/25.02.2009 emisa de Liceul Teoretic "Al. " I, solicitând anularea deciziei, reintegrarea pe postul deținut anterior emiterii deciziei si obligarea instituției la plata drepturilor salariale pana la momentul reintegrării pe post.
In motivarea contestației se susține ca decizia a fost emisa in temeiul cel mai grav pe care il prevede legea, fiind injust, nedrept si nelegal fata de un profesor care slujește Învățământul si activitatea didactică de aproape 20 de ani, având in vedere faptul ca nu s-au dovedit si nu au fost niciun fel de consecințe grave urmare a așa-ziselor "fapte si conduite" necorespunzătoare pentru un cadru didactic.
Mai arata contestatorul ca toate acestea s-au petrecut pe fondul unei ostilități pe care o manifesta fata de mine unii membri din conducerea liceului si au la baza atitudinea acestuia de apropiere adevărată fata de elevi, dar care întotdeauna a fost împletita cu exigenta profesionala si didactica, nedepășind niciodată distanța atât de necesară respectului cuvenit profesorului din partea elevului.
In ceea ce privește decizia luata de către conducerea instituției privind sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de munca in baza art. 116 lit.f din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic coroborat cu prevederile art.61 lit. a lin Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, contestatorul arata ca este nelegala si netemeinica întrucât este data cu încălcarea flagranta a legii in ce privește condițiile de forma cat si faptul ca a fost luata in urma unei cercetări prealabile de-a lungul căreia i-a fost încălcat in mod repetat si abuziv dreptul la apărare care ii este garantat de Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii in art. 264 pct.4, art.268 pct 2 lit.c, e si f, art.62 pct.1 si (2), de Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic prin art. 119 alin.1 si 2 si art.120 si nu in ultimul rând Constituția României la art.24.
Contestatorul menționează ca prin decizia contestata i s-au adus unele imputări care au fost calificate ca abateri disciplinare ce s-ar fi consumat de-a lungul unei excursii organizate de către acesta la Izvorul in perioada 28.11.2008 - 01.12.2008, dar si in activitatea didactica in general. Despre activitatea didactica, contestatorul subliniază ca vorbesc de la sine prestațiile didactice si rezultatele profesionale de înalt nivel, aprecierile elevilor depuse la dosar (opis 9), ca si tabelul de susținere a persoanei sale semnat de către cei 46 de elevi de la doua clase care au apucat sa-si treacă numele înainte ca ceilalți peste 250 sa fie amenințați de către conducerea liceului.
De asemenea, contestatorul mai precizează ca nimeni, cu excepția actualului director, fie elev, inspector sau evaluator grad didactic nu au avut vreodată sa ii reproșeze ceva legat de pregătirea didactico-profesionala a acestuia, mai mult, unele persoane mirându-se ca nu a ales calea unei cariere universitare, mult mai apropiate pregătirii sale profesionale.
Cu privire la afirmația ca se face vinovat de abateri disciplinare ca in timpul excursiei a fost permanent in stare de ebrietate, manifestând un comportament agresiv fata de elevi si fata de alte persoane, ca a folosit un comportament vulgar cu conotații sexuale; că a manifestat dezinteres fata de condițiile de cazare ale elevilor; ca a agrest fizic si verbal cu gesturi obscene elevele in timpul dansului din acea excursie; ca a instigat elevii la consum de băuturi alcoolice; ca a lăsat elevii nesupravegheați in timpul deplasării cu microbuzul, contestatorul călătorind cu mașina personala; că are o atitudine sfidătoare, agresiva si jignitoare la adresa altor cadre didactice; ca perturba in mod repetat activitatea consiliilor profesorale; ca are o atitudine incompatibilă cu statutul unui cadru didactic, in relațiile cu elevii, părinții sau colegii; că unii elevi ar solicita înlăturarea acestuia din învățământ etc. contestatorul susține că toate aceste argumente ale deciziei au fost luate in mod "obiectiv" in urma unor reclamații ale unor părinți, declarații ale unor elevi si din cuprinsul unor chestionare cu caracter general la care toți elevii aceștia au răspuns la adăpostul anonimatului, chestionare care au cuprins 6 întrebări si dintre care comisia de cercetare prealabila a selectat pe cele care se refereau tangențial la persoana sa.
Contestatorul arata ca, in realitate, atât analiza desfășurării excursiei cat si a activității sale didactice este vădit subiectiva si tendențioasa, extrăgându-se din contextul unor afirmații si declarații doar aspecte al căror înțeles a fost distorsionat pentru a se putea ajunge la concluzii urmărite dinainte si care sa aibă repercusiuni asupra acestuia.
Referitor la faptele care i se imputa, contestatorul susține ca foarte puține dintre acestea sunt adevărate, afirmând ca este adevărat ca a călătorit cu mașina personală, dar nu înseamnă ca elevii au fost nesupravegheați, șoferul microbuzului putând depune mărturie; că despre care se vorbește in motivarea deciziei a fost in cantitate foarte raportat la numărul potențial de consumatori, mai mult, J din aceasta fiind fără alcool etc. Totodată, contestatorul afirma ca nu este adevărat ca s-a prezentat in stare de ebrietate in fata elevilor, nici in excursie si cu atât mai mult la orele de curs, care in cazul acestuia începeau in fiecare zi la orele 8,00 si se terminau cel mult la orele 13,00; ca a avut un comportament indecent in excursie, unele eleve povestind fapte petrecute cu peste doua luni în urma si distorsionându-i-se fiecare gest, vorba sau mișcare etc.
In legătura cu așa-zisele "expresii jignitoare" la adresa unor colegi de breasla, contestatorul susține ca este foarte greu de dovedit ca nu a folosit o expresie sau alta, iar a afirma in mod ușuratic că o persoane folosește un limbaj deplasat este foarte ușor.
De asemenea, contestatorul mai învederează instanței ca nu i s-a dat ocazia sa-si probeze nevinovăția in fata comisiei, putând demonta punct cu punct fiecare motivație a deciziei de sancționare cu desfacerea disciplinara a contractului de munca. Susține ca nu s-a dorit acest lucru, chiar cu riscul încălcării legilor si statutelor in vigoare, refuzându-i-se absolut toate cererile, de exemplu: cererea nr.176/19.02.2009, opis 4 prin care solicita convocarea unora dintre elevii participanți la excursie, recuzarea comisiei si includerea in aceasta a unei persoane din exteriorul instituției, doamna inspector școlar care a fost delegata sa monitorizeze lucrările comisiei, dar care a fost data afara din sala de către președintele comisiei, prof. etc.
Contestatorul mai semnalează si faptul ca deși art. 268 pct.2 lit.f si art. 62 pct.2 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii coroborat cu art. 122 pct.5 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic prevăd clar dreptul persoanelor sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești cat si precizarea imperativă ca in conținutul deciziei sa fie stipulat termenul si instanța judecătorească la care decizia poate fi contestata, iar decizia atacata nu conține aceasta prevedere a cărei absență legea o sancționează cu nulitatea absoluta.
In drept, contestatorul a invocat dispozițiile art.62 si art. 268 din Codul muncii si ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, art. 119 si 120 precum si art. 24 din Constituția României.
Legal citat intimatul Liceul Teoretic "Al. " depune întâmpinare însoțită de documentația care a stat la baza emiterii deciziei nr. 272/25.02.2009, prin care solicita respingerea contestației ca netemeinica si nelegala.
In motivarea acestei poziții procesuale intimatul precizează ca, in ceea ce privește excepția nulității absolute a deciziei nr.272/25.02.2009 cercetarea disciplinara pentru personalul didactic se face in baza Legii speciale nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic ( in conformitate cu art. 264 alin. 2 Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii cu modificările si completările ulterioare, care statuează ca " In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabilește un alt regim sancționator, va fi aplicat acesta") si in conformitate cu prevederile art.122 alin.2 din aceeași lege, contestația se depune la Colegiul Central de Disciplina de pe lângă Ministerul Educației, Cercetării și, iar conform art.17 din regulamentul privind organizarea, funcționarea si atribuțiile Colegiului Central de Disciplina, hotărârea Colegiului se soluționează de către tribunal, prin secțiile specializate in soluționarea conflictelor de munca.
Prin Legea nr.128/1997, lege speciala pentru personalul didactic, este reglementată răspunderea disciplinara, introducând prin aceasta si calea de soluționare administrativ - jurisdicțională, având in vedere categoria specială de personal si intenția de soluționare a litigiilor in cadrul sistemului de învățământ si prin aceasta, degrevarea instanțelor de judecata cu astfel de cauze, mai mult decât atât, ținând cont de faptul ca personalul didactic are un statut special si anume acela de educare a tinerelor generații, legiuitorul a avut in vedere soluționarea litigiilor, in primul rând in cadrul sistemului, fără expunere publica.
Intimatul mai susține ca accesul la justiție este garantat, având in vedere faptul ca prin Regulamentul de organizare si funcționare a Colegiilor de Disciplina, soluțiile nu sunt definitive, ci ele pot fi contestate in termen de 30 de zile de la promulgare, la instanțele competente. In acest sens contestație adresata colegiilor de disciplina reprezintă procedura prealabila, înainte de introducerea acțiunii șa instanța de judecata.
Prin urmare, intimatul considera ca unitatea acestuia a procedat in mod corect, aratand ca sanctiunea se poate contesta la Colegiul de Disciplina, motiv pentru care solicita respingerea acestei exceptii.
Pe fondul cauzei, intimatul susține ca, Legea nr. 84/1995, Legea nr 128/1997 art.3 alin.2, art. 4 alin. 4c, art. 95 alin. 2, art. 100, art. 115, Regulamentul de Organizare si Functionare a de Preuniversitar de Stat, aprobat cu nr. 4925/2005 art. alin.4, art. 84 alin. 1,3,5,6,7, art 164, Regulamentul Intern al Liceului Teoretic "Al. " I, reactualizat si aprobat in Consiliul Profesoral din 22.10.2008 art. 90, art.93, art. 118, art. 131 lit. e,n,o, art. 215 si fisa postului impun cadrului didactic un comportament compatibil cu misiunea sa de a educa tinere generații.
De asemenea, intimatul arata ca prin abaterile comise contestatorul a încălcat o serie de prevederi legale cum ar fi: prevederile art. 3 alin 2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic; prevederile art. 4 alin.4 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic; prevederile art 95 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic; prevederile art 100 si 115 din aceeași lege; dispozițiile art.6 alin.4 si ale art.84 alin. 1,3,5,6,7 si ale art.164 din Regulamentul de organizare si funcționare a unităților de învățământ preuniversitar si dispozițiile articolelor 90, 93, 118, 131 lit. e, n, o si 215 din Regulamentul Intern al Liceului ""Al. "
Totodată, intimatul invedreaza instantei sanctiunile anterioare aplicate contestatorului. Astfel ca, pe 14.02.2007 contestatorul a fost sanctionat cu avertisment conform art.11lit.b din Legea nr.128/1997 pentru prezenta la scoala sub influenta bauturilor alcoolice, adoptarea unei atitudini incompatibile cu statutul unui cadru didactic, perturbarea activitatii Consiliului Profesoral, atitudine agresiva, jignitoare, sfidatoare la adresa unor cadre didactice; pe 26.02.2007 Politia Municipiului I sectia a IV-a trimite Liceului ""Al. " o adresa de atentionare a numitului in legatura cu comportamentul sau; pe 14.07.2008 este sanctionat cu avertisment conform art.116lit.b din Legea nr.128/1997; pe 23.09.2008 contestatorul primeste o adresa de la conducerea scolii prin care este instiintat ca in urma absentarii nemotivate de la serviciu in data de 11.09.2008 si a refuzului de a prezenta conducerii unitatii nota explicativa solicitata, pe 17.11.2008 primeste o atentionare din partea Consiliului de Administratie al scolii.In data de 17 noiembrie 2008, contestatorul primeste o atentionare din partea Consiliului de Administratie al scolii.
In dovedirea contestației, contestatorul a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriu intimatului si martori, iar intimatul in contradovada, a solicitat proba cu inscrisuri, cu interogatoriul contestatorului si cu martori, probe incuviintate de instanta
In cauza au fost audiati marorul,propus de contestator,martorul si martorul propusi de intimat. Contestatorul a renuntat la audierea martorului.
Prin sentința civilă nr.1197 din 19.06.2009 Tribunalul Iași respinge contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul Liceul Teoretic "AL. ", prin reprezentanți legali.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță retine următoarele:
Începând cu data de 01.09.1993, contestatorul, a devenit angajatul intimatului Liceul Teoretic "Al. " I,in baza contractului individual de munca înregistrat sub nr.332/6.09.1993, in funcția de profesor de geografie, pe o perioada nedeterminata.
In raport de dispozițiile cuprinse in fisa postului, semnata de contestator, acesta si-a asumat o serie de responsabilitati printre care: evitarea in spatiul scolar a unor dispute neprincipiale si a relatiilor de natura sa umbreasca prestigiul profesiei de educator, mentinerea unei relatii corecte profesor-elev, respect si consideratie in relatiile cu elevii si parintii lor, tinuta morala demna,vestimentatie decenta si un comportament responsabil in concordanta cu valorile educationale pe care le transmite, sa transmita elevilor o gandire pozitiva si incredere in educabilitatea lor.
Prin decizia nr. 272 din 25.02.2009,s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca începând cu data de 02.03.2009, in conformitate cu prevederile art.116 lit. f din legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, coroborat cu art. 61 lit. a din legea 53/2003- codul muncii.
In motivarea deciziei de sanctionare se retine ca salariatul se face vinovat de o serie de abateri disciplinare cum ar fi: in timpul deplasarii in excursie la si de la Izvorul a lasat elevii nesupravegheati in microbuz, calatorind cu masina personala, in timpul excursiei la Izvorul in perioada 28.11.2008-01.12.2008 a fost permanent in stare de ebrietate, a avut un comportament agresiv fata de elevi cat si fata de alte persoane (personalul localului unde au servit masa), a folosit un vocabular vulgar la adresa elevilor de clasa a IX-a, a manifestat dezinteres total fata de conditiile de cazare ale elevilor in aceasta excursie, a agresat fizic si verbal, cu gesturi obscene elevele in timpul dansurilor, a instigat elevii la consumul de bauturi alcoolice in timpul excursiei. De asemenea, se mai reține prin decizie că acesta se prezinta la scoala sub influenta bauturilor alcoolice, are o atitudine agresiva, jignitoare, sfidatoare la adresa unor cadre didactice. Totodata, in motivare se retine ca, contestatorul negociat mediile cu elevii in clasa, in corectarea testelor si tezelor, acorda note pe criterii subiective.
Din documentația care a stat la baza emiterii deciziei de sancționare, respectiv din declarațiile date de către elevii, -, rezultă că domnul profesor, a adoptat un comportament incompatibil cu misiunea sa de educator al tinerii generatii in timpul si pe parcursul excursiei la Izvorul,aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice,instigand elevii sa consume alcool, tulburand linistea publica. Totodata din aceste declaratii rezulta ca, contestatorul pe tot parcursul sejurului, nu a supravegheat elevii, a agresat fizic si verbal elevele prezente in excursie.
De asemenea, din declarațiile unor salariați (cadre didactice)ai intimatului date cu ocazia cercetării disciplinare prealabile rezultă că acesta perturba in mod repetat activitatea Consiliilor Profesionale, avea o atitudine neconforma cu statutul de cadru didactic,nu respecta principiile deontologiei profesionale.
Potrivit depoziției martorului propus de contestator, rezulta ca in calitatea sa de eleva, a mers împreuna cu domnul profesor in excursia din perioada 28.11.2008-01.12.2008 de la Izvorul, iar in aceasta perioada domnul profesor, contestatorul s-a aflat în stare de ebrietate in unele perioade, iar dimineața consuma alcool si era ametit.
Acelasi martor precizeaza ca, contestatorul a adresat elevelor si întrebări ce nu țineau de deontologia profesionala. De asemenea, arata martora ca in aceasta excursie s-au consumat băuturi alcoolice. In ceea ce priveste atitudinea contestatorului in orele de clasa, martora arata ca acesta cerea tigari de la eleve si era destul de sever.
Potrivit depozitiei martorei rezulta ca aceasta a participat alaturi de domnul profesor la petrecerea din penultima seara din excursie, unde domnul profesor a invitat-o la, in timpul dansului acesta manifestat un comportament necompatibil cu calitatea de cadru didactic.
Totodată, arata martora ca in timpul excursiei domnul profesor ii adresa expresii licentioase si se exprima gestual insinuant. Martora mai precizeaza ca domnul profesor a venit in excursie cu un portbagaj plin cu bauturi alcoolice. Ulterior, in ziua de marti, la pranz, a venit la ore ametit, mirosind a alcool.
Din depozitia martorei reiese ca in aceasta excursie la care a participat, contestatorul a consumat bauturi alcoolice, aceasta afirmatie bazandu-se pe convingerea personala a martorei, si a adresat colegelor gesturi obsecene si expresii indecente.
Legii nr.84/1995, Legea nr. 128/1997 art. 3 alin.2, art. 4 alin.4, art.95 alin.2, art.100, art.115, al unitatile de invatamant preuniversitar de stat prin articolul 6, art.84 si art.164, Regulamentul intern al unitatii intimate, art.90, art.93, art.118, art.131 si art.215 impun cadrului didactic un comportament compatibil cu această functie.
Din coroborarea celor de mai sus rezulta o concordanta deplina intre cele retinute prin decizia de sanctionare si comportamentul manifestat de acesta atat pe parcursul excursiei cat si la orele de curs.
Având in vedere dispozițiile art.124 din Legea nr. 128/1997 rezulta ca autoritatea care a aplicat sancțiunea de la art.116 pct.a si c poate dispune ridicarea si radierea sanctiunii in condițiile in care cel sancționat nu a mai savarsit abateri disciplinare si si-a imbunatatit activitatea si comportamentul. In cazul de fata contestatorul a mai fost sancționat in data de 14.02.2007, cu avertisment, in data de 14,07.2008 tot cu avertisment si totodată a primit adrese prin care i se aduce la cunoștință ca este obligat sa respecte prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Așadar, raportat la dispozițiile art. 266 din Codul muncii care statuează criteriile de stabilire a sancțiunii disciplinare rezulta ca unitatea emitenta a aplicat gradual sancțiunile disciplinare prevăzute de statutul personalului didactic.
In ceea ce privește susținerea contestatorului referitoare la faptul că decizia contestată este lovită de nulitate absolută întrucât nu s-au respectat dispozițiile art. 268 pct.2 lit. e și f din Codul muncii, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate, în cuprinsul deciziei fiind prevăzută posibilitatea contestării acestei decizii în termen de 15 zile de la comunicare la Colegiul de Disciplină al Ministerului Educației, Cercetării și. Mai mult, instanța reține că reclamantul a contestat în termen prezenta decizie, astfel că neindicarea instanței competente și termenului în care poate fi contestată decizia nu i-au cauzat acestuia nici un prejudiciu.
In ceea ce privește susținerea contestatorului ca au fost încălcate disp. art.268 alin 2 lit., din codul muncii, instanța apreciază că aceste dispoziții au fost respectate in sensul ca în cadrul cercetării disciplinare prealabile, contestatorul si-a exprimat punctul de vedere in legătură cu abaterile reținute. De asemenea, instanța constată că ca in decizie se retine ca deși contestatorul nu recunoaște abaterile, acesta se face vinovat de aceste fapte sancționate de normele de deontologie profesionala
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivează recurentul că în mod greșit nu a reținut instanța excepția nulității absolute a deciziei nr.272 din 25.02.2009 emisă de Liceul Teoretic Al. pentru nerespectarea dispozițiilor art. 268 pct.2 lit. e și f din Codul muncii, care prevede obligativitatea includerii în decizie a termenului și instanței la care se poate adresa cel sancționat.
Motivează, de asemenea, recurentul că în mod greșit a reținut instanța că nu sunt încălcate dispozițiile art. 268 pct.2 lit.c din Codul muncii. Simpla frază din decizie în sensul că se face vinovat de aceste fapte, sancționate de normele de deontologie profesională, nu este suficientă pentru a înlătura toată apărarea sa din fața comisiei de cercetare și ulterior a consiliului profesoral. În plus, art.266 din Codul muncii statuează criteriile de stabilire a sancțiunilor disciplinare, intimata omițând intenționat cel referitor la reducerea retribuției cu anumite procente pe o perioadă de timp, ce nu a fost supus votului consiliului profesoral.
Motivează, de asemenea, recurentul că și pe fond soluția este netemeinică. Deși în decizia de concediere se rețin, pe lângă abaterile săvârșite în excursie, și carențe de ordin profesional, prima instanță considerându-se lămurită cu privire la acestea din urmă, face referire în motivarea soluției doar la cele ce țin de etică și deontologie. În mod nejustificat a ținut cont instanța doar de depozițiile subiective ale unor martori, apropiați ai conducerii liceului, ori de declarațiile, date la interval de 63 de zile de la data excursiei, ale unor eleve, ce la disciplina sa au medii la limita promovabilității. Nu s-a ținut cont, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor, că excursia s-a desfășurat în scop recreativ, că în astfel de momente interdicțiile sunt uitate acasă iar cuvântul de ordine este distracția, evident, cu condiția să nu se întâmple nimic grav și toată lumea să ajungă sănătoasă acasă.
Mai motivează recurentul că instanța nu a ținut cont de apărările sale, detaliate în notele de ședință depuse în datele de 3,17 și 18 iunie, în care descria întreg mecanismul concedierii sale, cu multiple încălcări procedurale. În plus, instanța nu a insistat să se prezinte nici unul din martorii ce i-a propus spre audiere, aceștia evitând să depună mărturie din cauza unor represalii ale direcțiunii. În unei judecăți drepte a renunțat la martor încă de la primul termen de judecată.
Liceul Teoretic "Al. " depune întâmpinare, prin care solicita respingerea recursului ca nefondat.
In motivarea acestei poziții procesuale intimatul precizează că, în ceea ce privește excepția nulității absolute a deciziei nr.272/25.02.2009 cercetarea disciplinara pentru personalul didactic se face in baza Legii speciale nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic ( în conformitate cu art. 264 alin. 2 Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii cu modificările si completările ulterioare, care statuează ca " In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabilește un alt regim sancționator, va fi aplicat acesta") si in conformitate cu prevederile art.122 alin.2 din aceeași lege, contestația se depune la Colegiul Central de Disciplina de pe lângă Ministerul Educației, Cercetării și, iar conform art.17 din regulamentul privind organizarea, funcționarea si atribuțiile Colegiului Central de Disciplina, hotărârea Colegiului se soluționează de către tribunal, prin secțiile specializate in soluționarea conflictelor de munca.
Intimatul mai susține ca accesul la justiție este garantat, având în vedere faptul că prin Regulamentul de organizare si funcționare a Colegiilor de Disciplina, soluțiile nu sunt definitive, ci ele pot fi contestate in termen de 30 de zile de la promulgare, la instanțele competente. Astfel, sancțiunea se poate contesta la Colegiul de Disciplina.
Pe fondul cauzei, intimatul susține că, din actele și lucrările dosarului rezultă că, în excursie, recurentul a folosit expresii jignitoare, a adus injurii elevilor și personalului unității comerciale, a instigat la consumul băuturilor alcoolice, a atentat la intimitatea fetelor.
Pe parcursul judecății chiar contestatorul a recunoscut toate faptele care i se pun în sarcină, fapte pe care acesta le consideră ca fiind normale, ceea ce este foarte grav din partea unui cadru didactic.
Legea nr. 84/1995, Legea nr.128/1997 art.3 alin.2, art. 4 alin. 4c, art. 95 alin. 2, art. 100, art. 115, Regulamentul de Organizare si Funcționare a de Preuniversitar de Stat, aprobat cu nr. 4925/2005 art. alin.4, art. 84 alin. 1,3,5,6,7, art 164, Regulamentul Intern al Liceului Teoretic "Al. " I, reactualizat si aprobat in Consiliul Profesoral din 22.10.2008 art. 90, art.93, art. 118, art. 131 lit. e,n,o, art. 215 si fisa postului impun cadrului didactic un comportament compatibil cu misiunea sa de a educa tinere generații.
De asemenea, intimatul arata ca prin abaterile comise contestatorul a încălcat o serie de prevederi legale cum ar fi: prevederile art. 3 alin 2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic; prevederile art. 4 alin.4 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic; prevederile art 95 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic; prevederile art 100 si 115 din aceeași lege; dispozițiile art.6 alin.4 si ale art.84 alin. 1,3,5,6,7 si ale art.164 din Regulamentul de organizare si funcționare a unităților de învățământ preuniversitar si dispozițiile articolelor 90, 93, 118, 131 lit. e, n, o si 215 din Regulamentul Intern al Liceului ""Al. "
Totodată, intimatul arată instanței și sanctiunile anterioare aplicate contestatorului. Astfel ca, pe 14.02.2007 contestatorul a fost sanctionat cu avertisment conform art.11lit.b din Legea nr.128/1997 pentru prezenta la școala sub influenta bauturilor alcoolice, adoptarea unei atitudini incompatibile cu statutul unui cadru didactic, perturbarea activitatii Consiliului Profesoral, atitudine agresiva, jignitoare, sfidatoare la adresa unor cadre didactice; pe 26.02.2007 Politia Municipiului I sectia a IV-a trimite Liceului ""Al. " o adresa de atentionare a numitului in legatura cu comportamentul sau; pe 14.07.2008 este sanctionat cu avertisment conform art.116lit.b din Legea nr.128/1997; pe 23.09.2008 contestatorul primeste o adresa de la conducerea scolii prin care este instiintat ca in urma absentarii nemotivate de la serviciu in data de 11.09.2008 si a refuzului de a prezenta conducerii unitatii nota explicativa solicitata, pe 17.11.2008 primeste o atentionare din partea Consiliului de Administratie al scolii.In data de 17 noiembrie 2008, contestatorul primeste o atentionare din partea Consiliului de Administratie al scolii.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Recurentul a depus la dosar concluzii scrise.
Examinând probele cauzei în raport de motivele de recurs formulate, apărările intimatului și dispozițiile legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
Recurentul contestator a intrat în raporturi juridice de muncă cu Liceul Teoretic "Al." I, pe funcția de profesor de geografie, în anul 1993, în baza contractului individual de muncă nr.1015/06.09.1993, raporturi ce s-au derulat până în anul 2009, când prin decizia nr. 272 din 25.02.2009, s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de muncă începând cu data de 02.03.2009. S-au reținut ca temei prevederile art.116 lit. f din legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, coroborat cu art. 61 lit. a din legea 53/2003 din Codul muncii.
Aplicarea sancțiunilor disciplinare și, în mod special, încetarea raportului de muncă din voința unilaterală a angajatorului sunt permise cu respectarea unor condiții de fond și de formă riguros reglementate de legislația muncii, în scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului
Art. 268 stabilește termenul în care poate fi emisă în formă scrisă decizia de sancționare, precum și elementele și mențiunile pe care trebuie să le cuprindă decizia, sub sancțiunea nulității. Mențiunile și precizările pe care trebuie să le cuprindă decizia sunt absolut necesare atât salariatului sancționat, ca acesta să își poată pregăti, organiza și exercita apărarea, dar și instanței judecătorești, chemată să hotărască în privința legalității și a temeiniciei măsurii contestate.
Curtea constată că, într-adevăr, în decizia contestată angajatorul nu a prevăzut elementele indicate în art.268 lit.e și f, și anume, termenul în care sancțiunea poate fi contestată și instanta competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Având în vedere că sancțiunea nulității absolute, care intervine în cazul omisiunii unuia dintre aceste elementele a fost prevăzută de legiuitor cu scopul de a proteja interesele salariatului împotriva eventualelor abuzuri ale angajatorului cu care se află în raporturi de subordonare, și că, în speță, contestatorul, vigilant și exercitându-și drepturile procesuale, a acționat în termen și la instanța competentă, pentru contestarea deciziei de sancționare, aceasta nu va mai opera. Pentru a decide în acest sens, Curtea are în vedere, ca și judecătorii fondului, faptul că prin atitudinea sa contestatorul și-a protejat interesul de a accede la justiție, iar nemenționarea celor două elemente, nu i-a produs în acesată circumstanță nici un prejudiciu. În plus, Curtea are în vedere și principiile bunei credințe și al consensalității statuate în art.8 al.1 din Codul muncii.
Prin urmare, în mod judicios a fost respinsă excepția nulității pentru omisiunea din decizie a mențiunilor de la litere e și f ale art.268 din Codul muncii.
În ceea ce privește nulitatea pentru lipsa mențiunii de la art.268 lit.c) și anume a motivelelor pentru care au fost înlaturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea, Curtea reține că această excepție a fost, de asemenea corect, soluționată de prima instanță, în sensul respingerii.
Prin decizia de concediere s-a menționat că profesorul nu recunoaște, prin nota explicativă, abaterile săvârșite, însă acesta se face vinovat de cele puse în sarcină. În decizie sunt detaliate faptele imputate. Verificând nota explicativă, Curtea reține că acesta nu a invocat aspecte în apărare ce s-ar fi impus a fi înlăturate, cu o argumentare suplimentară, de către angajator, deoarece acesta a susținut numai faptul că faptele imputate nu există ori că au doar un "sâmbure de adevăr" ( filele 160-162 fond).
În ceea ce privește modul în care instanța a administrat probele cauzei, Curtea reține că n situația în care litigiul de muncă declanșat de aplicarea sancțiunii disciplinare este supus soluționării de instanța judecătorească, părțile beneficiază de principiul egalității armelor, fiecare având la dispoziție aceleași mijloace și garanții procedurale care condiționează exercițiul deplin al dreptului la apărare și al dreptului la un proces echitabil.
Sarcina probei impusa angajatorului, de art.287 din Codul muncii, este determinată de poziția mai puternica a acestuia fata de cea a salariatului, de situația obiectivă rezultată din deținerea de angajator a documentelor și a datelor necesare elucidarii cauzei.
În condițiile în care angajatorul prezintă probe justificative ale măsurii dispuse, contestaorului salariat îi revine sarcina de a ieși din pasivitate și de a-și dovedi nevinovăția. Faptul că acesta nu a dorit înlocuirea martorului, cu un alt martor, se încadrează în limitele principiului disponibilității în administrarea probelor, ce funcționează în favoarea fiecări părți. De asemenea, respingerea, de către instanță a cererii acestuia de audiere a directorului instituției intimate, a fost correct dispusă, având în vedere teza probatorie invocată.
Curtea mai reține că, cererea de chemare în judecată este actul de procedură care fixează cadrul procesual, sub aspectul obiectului dedus judecății. Prima instanță a analizat contestația din perspectiva apărărilor formulate prin actul de sesizare, precizârile ulterioare, inclusiv concluziile scrise fiind analizate, în măsura în care s-au circumscris obiectului inițial.
În ceea ce privește fondul litigios Curtea reține că, abaterea disciplinară, în sensul art.263(1) din Codul muncii "este o fapta în legatură cu munca si care consta într-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele și dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici".
Deci, obiectul abaterii disciplinare îl constituie relațiile de muncă, ordinea interioară în cadrul angajatorului, disciplina la locul de muncă. Pe planul raportului juridic de muncă, aceste relații se transpun în obligațiile de serviciu ale salariatului asumate prin contractul individual de muncă și normele deontologice.
În acest context, Curtea va analiza faptele reținute prin decizia de sancționare, prin raportare la obligațiile (de a face sau de a nu face) impuse acestuia prin contractul de muncă, fișa postului și dispozițiile legale aplicabile.
In motivarea deciziei de sancționare se retine ca salariatul se face vinovat de o serie de abateri disciplinare cum ar fi: in timpul deplasării in excursie la si de la Izvorul a lăsat elevii nesupravegheați in microbuz, călătorind cu mașina personala, in timpul excursiei la Izvorul in perioada 28.11.2008-01.12.2008 a fost permanent in stare de ebrietate, a avut un comportament agresiv fata de elevi cat si fata de alte persoane (personalul localului unde au servit masa), a folosit un vocabular vulgar la adresa elevilor de clasa a IX-a, a manifestat dezinteres total fata de condițiile de cazare ale elevilor in aceasta excursie, a agresat fizic si verbal, cu gesturi obscene elevele in timpul dansurilor, a instigat elevii la consumul de băuturi alcoolice in timpul excursiei. De asemenea, se mai reține prin decizie că acesta se prezintă la școala sub influenta băuturilor alcoolice, are o atitudine agresiva, jignitoare, sfidătoare la adresa unor cadre didactice. Totodată, in motivare se retine ca, contestatorul negociat mediile cu elevii in clasa, in corectarea testelor si tezelor, acorda note pe criterii subiective.
Ceea ce i s-a imputat profesorului a fost conduita morala neconformă deontologiei profesionale și nu abilitățile profesionale.
Potrivit Legii 128/1997, personalului didactic trebuie să aibă o conduita morala conformă deontologiei profesionale.
În art.115 din acest act normative se prevede că "Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de munca, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învățământului și prestigiului instituției.
În cauză, din documentația care a stat la baza emiterii deciziei de sancționare, respectiv din declarațiile date de către elevii, -, rezultă că domnul profesor, a avut o comportare care dăunează interesului învățământului și prestigiului instituției. Astefel pe parcursul excursiei organizate la Izvorul, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice, a instigat elevii sa consume alcool, tulburând prin atitudinea lor liniștea publica. Totodată din aceste declaratii rezulta că, contestatorul pe tot parcursul sejurului, nu a supravegheat elevii, a agresat fizic si verbal elevele prezente in excursie.
De asemenea, din declarațiile unor cadre didactice, colegi cu contestatorul, date cu ocazia cercetării disciplinare prealabile rezultă că acesta perturba în mod repetat activitatea Consiliilor Profesionale, avea o atitudine neconforma cu statutul de cadru didactic și nu respecta principiile deontologiei profesionale.
Declarațiile elevelor audiate la comisia de cercetare disciplinară sunt confirmate de martora audiată în instanță, ( propusă chiar de contestator). Aceasta a arătat că
în excursia din perioada 28.11.2008-01.12.2008 de la Izvorul contestatorul s-a aflat în stare de ebrietate în unele perioade, iar dimineața consuma alcool și era amețitș și elevii au consumat alcool. Că acesta a adresat elevelor si întrebări ce nu țineau de deontologia profesională. În orele de clasa, acesta cerea tigari de la eleve si era destul de sever.
Martora declară că, la petrecerea din penultima seara din excursie profesorul a invitat-o la, in timpul dansului acesta manifestat un comportament necompatibil cu calitatea de cadru didactic. Că în timpul excursiei profesorul îi adresa expresii licențioase si se exprima gestual insinuant. Martora mai precizează ca acesta a venit in excursie cu un portbagaj plin cu băuturi alcoolice. Ulterior, in ziua de marti, la pranz, a venit la ore amețit, mirosind a alcool.
Din depozțtia martorei reiese ca in aceasta excursie la care a participat, contestatorul a consumat bauturi alcoolice, aceasta afirmatie bazandu-se pe convingerea personala a martorei, si a adresat colegelor gesturi obsecene si expresii indecente.
Răspunsurile la interogatoriul solicitat de contestator consemnate, de reprezentantul intimatului în scris, sunt justificate de dispozițiile Legii 128/1997. În plus, acestea nu relevă decât faptul că s-a urmărit, în cadrul cercetării disciplinare și ulterior prin propunerea de sancționare, aplicarea statutului și a regulamentului de ordine interioară la faptele imputate contestatorului.
Susținerile recurentului, în sensul că nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa, nu sunt confirmate de nici o probă administrată în cauză, ci dimpotrivă.
Curtea mai notează și sancțiunea avertismentului aplicată contestatorului la data de 14.02.2007 și la data de 14.07.2008 și adresele prin care i se aduce la cunoștință ca este obligat sa respecte prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Curtea constată, prin raportare la criteriile prevăzute de art.266 muncii și art.115 din Legea 128/1997 că sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă este direct proporțională cu gravitatea abaterilor săvârșite. În această circumstanță aplicarea unei sancțiunii disciplinare cu reducerea salariului în anumite procente pe o anumită perioadă, așa cum solicita recurentul se vădește a fi neconformă cu gravitatea faptelor săvârșite.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civ va respinge recursul și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
Cum recurentul se află în culpă procesuală, în sensul art.274 pr.civ, va fi obligat la plata către intimat a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 1197din 19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurentul - contestator să plătească Liceului Teoretic Al. suma de 1190 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red/Tehnored: - -
2 ex, 16.11.2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Daniela Pruteanu, Nelida Cristina
| ← Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 770/2008. Curtea de... → |
|---|
