Contestație decizie de pensionare. Decizia 490/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 490
Ședința publică de la 4 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Liliana Viziteu
JUDECĂTORI: Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
- - -
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr. 1127/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns consilier juridic pentru recurentă și intimata asistată de avocat.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- obiectul cauzei - contestație decizie de pensionare;
- stadiul procesual - recurs;
Avocat depune la dosar o copie după sentința civilă nr. 988/2008 pronunțată într-o speță similară de către Tribunalul București.
Consilier juridic depune la dosar delegație din partea unității un set de înscrisuri constituind legislație și practică judiciară.
Avocat arată că ultima decizie s-a comunicat intimatei în 2005; intimata a avut adeverință în acord global dar nu a uzat de aceasta până în prezent, depunând-o abia în anul 2008.
Consilier juridic confirmă cele arătate; nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentă, a criticat soluția primei instanțe, care nu a respectat dispozițiile art. 4 al.2 din OUG nr. 4/2005, pct. 6 din anexa la aceasta și art. 164 din Legea nr. 19/2000. Mai arată că Ordonanța nr. 4/2005 enumeră excepțiile, printre care se află și acordul global, fiind un text de lege împotriva căruia nu s-a ridicat excepția de neconstituționalitate. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii de la prima instanță și, pe fond, respingerea contestației.
Avocat, având cuvântul pentru intimată, arată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, solicitând menținerea acesteia. Arată că dispozițiile Ordonanței 4/2005 nu sunt aplicabile în speță și contravin unor principii care guvernează pensionarea, acestea fiind modificate prin 250/2007, care prevede că la stabilirea punctajului vor fi avute în vedere veniturile brute. Mai arată că art. 3 din 3/1977 prevăd că au dreptul la pensie cei care au desfășurat activitate pe baza unui contract de muncă și pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale la stat. Consideră că acordul global este o formă de salarizare la care se aplica CAS-ul. Față de aceste considerente solicită respingerea recursului și, pe cale de consecință, menținerea hotărârii de la prima instanța. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1127/05.12.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, a fost admisă acțiunea civilă declarată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
A fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei cu luarea în calcul a veniturilor rezultate din adeverința nr.258/24.05.2008 eliberată de Proiect SA
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4835/110/04.07.2008, la Tribunalul Bacau, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, recalcularea pensiei stabilite prin decizia nr. -/2005, în sensul luării în calcul a tuturor veniturilor realizate în perioada 1977- 1994, perioadă în care reclamanta a fost retribuită în sistemul acordului global.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la stabilirea pensiei prin decizia nr. -/2003, nu s-au luat în calcul toate veniturile realizate de reclamantă, respectiv toate veniturile din perioada în care aceasta a lucrat în acord global.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii întrucât drepturile de pensie au fost stabilite potrivit Legii 3/1977 iar ulterior s-a făcut evaluarea pensiei conform HG1550/2004, respectiv OG 4/2005. Potrivit art. 164 Legea 19/2000, pârâta a arătat că la stabilirea pensiei se iau în calcul pentru perioada 01.07.1977 - 01.01.1991 salariile nete și pentru cele ulterioare datei din 01.01.1991 salariile brute. Ca urmare pârâta a arătat că nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei decât sporurile ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, respectiv Legea 3/1977.
La dosar s-au depus înscrisuri și de pârâtă.
Analizând actele dosarului tribunalul a reținut:
Prin cererea înregistrată sub nr. 57848/30.05.2008 la Casa Județeană de Pensii B reclamanta a solicitat recalcularea pensiei pentru luarea în calcul a tuturor veniturilor realizate de aceasta și pentru care a achitat impozit și
În susținerea cererii reclamanta a anexat adeverința nr. 258/24.05.2008 eliberată de SC Proiect SA B, adeverință din care rezultă că în perioada 1974- 1996, reclamanta a lucrat ca arhitect în sistemul acordului global.
Prin adresa nr. 57848/2008 a Casei Județene de Pensii B, pârâta a adus la cunoștință reclamantei că cererea sa nu poate fi primită deoarece, potrivit OUG 4/2005, forma de retribuire în acord nu face parte din baza de calcul a pensiei.
Potrivit adeverinței nr. 258/2008 emisă de societatea angajatore rezultă că în perioada 1974- 1976 reclamanta a fost retribuită în sistemul acordului global cu ora conform Legii 57/1974, realizând venituri pentru care de asemenea s-a reținut impozitul și CAS. Ulterior în perioada 1977- 1996 a fost retribuită în sistemul acordului global pe proiecte și lucrări, conform Legii 1/1977, realizând venituri pentru care se asemenea s-a reținut impozitul și CAS. Anexele la această adeverință fac dovada celor consemnate de unitatea angajatoare, fiind evidențiate, pe fiecare lună atât impozitul cât și cota de CAS reținută reclamantei.
Potrivit art. 2 Legea 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, acest articol declarând cu valoare de principiu calcularea pensiei în funcție de contribuțiile de asigurări salariale achitate de-a lungul perioadei de salarizare din veniturile înregistrate ca salariat.
Conform art.1 Decret nr.389/1972 contribuția la asigurările salariale era reținută de angajator în cotă de 15% din câștigurile brute realizate de personalul salariat, adeverința depusă de reclamantă făcând tocmai dovada achitării contribuției de asigurări sociale dedusă din venitul brut realizat lunar de reclamantă.
Este adevărat că OUG nr. 4/2005 exclude de la recalcularea pensiei formele de atribuire în acord în considerarea faptului că aceste forme nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, însă aceste prevederi contrazic tocmai art. 2 Legea 19/2000 care consacră principiul acordării pensiei în funcție de contribuțiile achitate și aceasta cu atât mai mult că cât OG4/2005 a dat posibilitatea luării în calcul a tuturor sporurilor și majorărilor asupra cărora s-au reținut contribuțiile și cu atât mai mult cu cât, natura activității desfășurată de reclamantă, forma de salarizare în acord global au avut un caracter de permanență.
În consecință, văzând dispozițiile art. 2 Legea 19/2000, tribunalul a admis acțiunea și a dispus recalcularea pensiei cu luare în calcul a salariului în acord brut.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii, care a criticat nelegalitatea hotărârii invocând în esență:
- greșit s-a fundamentat convingerea instanței în baza principiului contributivității atât timp cât timp cât acesta a guvernat sistemul public de pensii după 01.04.2001;
- nu s-a ținut cont de faptul că CAS a fost achitat doar la salariul tarifar înregistrat în carentul de muncă:
- au fost interpretate și aplicate greșit prevederile Legii nr.19/2000, nr.OUG4/2005 și nr.HG1550/2004.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului ca nefondat cu motivarea că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu aplicarea întocmai a prevederilor legale, în urma unei analize corecte a situației de fapt și de drept.
Curtea analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și din oficiu constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Contestatoarea beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă stabilită în baza Legii nr.3/1977.
Ori, principiul contributivității - pe care prima instanță și-a fundamentat soluția - este unul din principiile de bază care guvernează sistemul public de pensii după 01.04.2001, fiind reglementat de dispozițiile art.23 din Legea nr.19/2000, aplicabil așadar doar situațiilor de stabilire și calculare a pensiilor ivite după această dată.
Avându-se în vedere principiul neretroactivității legii civile, Curtea concluzionează că prima instanță greșit a recunoscut incidența în speță a principiului contributivității pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001.
De altfel, chiar dacă pentru sumele provenite din acord global si primele acordate s-ar fi achitat contribuția la asigurări sociale, aceasta nu are relevanță atât timp cât la stabilirea pensiei nu se prevedea stabilirea drepturilor de pensie în raport de cuantumul contribuției la asigurări sociale.
Mențiunea de la fila VI din Anexa OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale (.)". Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii cadru în materia asigurărilor sociale de stat; determinarea punctajului mediu anual cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de OUG nr.4/ 2005 realizându-se cu respectarea prevederilor legii nr.19/2000.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000 la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. În carnetul de muncă se înscriau salariile brute, până la 1 iulie 1977, salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la 1 ianuarie 1991, salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă aceste salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale evocate aplicabile în materie, determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 este că aceasta să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, până la data de 1 aprilie 1992(data intrării în vigoare a legii nr.49/1992), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea din baza de calcul al pensiilor, să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, sau dovedite cu adeverințele eliberate de unitate, conform legislației în vigoare.
Ori, veniturile în acord global obținute de către intimată nu reprezintă sporuri cu caracter permanent,ci o formă de remunerare în funcție de realizarea indicatorilor reglementată de legislația în vigoare la acea dată - art.12 din Legea nr.57/1974, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumeră îndemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976 ce reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu cu nr.136/1976 pentru aplicarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale în lumina art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Ori, această diferențiere a justificat aplicarea unui tratament juridic de către legiuitor, care a înțeles să excludă printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie.
De esență, este și faptul că constituționalitatea textului de lege a făcut obiectul analizei Curții Constituționale.
În acest sens, prin decizia nr.736 din 24.10.2006 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea statuând că atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor cetățenilor la pensie, inclusiv modalitatea de calcul a cuantumului revine în exclusivitate legiuitorului. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei.
Pentru considerentele sus - arătate, în baza dispozițiilor legale menționate va fi admis recursul, modificată în tot sentința recurată și respinsă acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr. 1127/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată și pe fond respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 04.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
GREFIER,
red.sent. C/
red.dec.
tehnored. / 3 ex.
11 mai 2009
Președinte:Camelia Liliana ViziteuJudecători:Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 83/2008. Curtea de... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 1398/2009. Curtea... → |
|---|
