Contestație decizie de pensionare. Decizia 8920/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 8920
Ședința din Camera de Consiliu de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 08 octombrie 2008, privind judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr. 3224 din 25.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator G, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2008.
În urma deliberării,
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3224 din 25.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3224 din 25.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și s-a constată prescris dreptul la acțiune privind plata despăgubirilor pentru perioada 01.09.1997 - 05.12.2003
S-a admis în parte acțiunea precizată de contestatorul G, cu domiciliul în C,-, Bl. 1A,. 3, jud. D, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, cu sediul în C,-, jud.
A fost pârâta să stabilească drepturile de pensie ale reclamantului cu luarea în calcul a activității lucrate în grupa a doua de muncă, în conformitate cu adeverința nr. 76/04.03.1997.
S-a respins cererea privind plata despăgubirilor pentru perioada 06.12.2003 - 01.01.2005.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că, în cauza dedusă judecății nu se contestată o anumită decizie de pensionare, ci se solicită doar obligarea Casei Județene de Pensii D la plata diferenței de drepturi de pensie începând cu data de 01.09.2007, la zi, pe motiv că nu s-a luat în calcul la stabilirea drepturilor de pensie activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă în perioada 26.06.1986 - 01-05.1997, rezultată din carnetul de muncă, fișa de pensie și adeverințele depuse la dosarul de pensie.
În atare situație, în cauză, prima instanță a apreciat că, nu operează tardivitatea prevăzută de art. 52 din Legea 3/1997 de formulare a contestației în termenul de 30 zile, sau 45 zile prevăzută de art. 87 din Legea nr. 19/2000, recalcularea drepturilor de pensie făcîndu-se potrivit art. 89 alin. 1 din Legea 19/2000, ori de câte ori se constată erori în stabilirea drepturilor de pensie.
Plata diferenței de drepturi de pensie nu poate fi solicitată decât cu respectarea termenului general de prescripție și anume pe ultimii 3 ani de la data formulării cererii, fapt pentru care prima instanță a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a constat prescris dreptul la acțiune privind plata despăgubirilor pentru perioada 01.09.1997 - 05.12.2003.
S-a admis în parte, acțiunea precizată de reclamant la data de 12.02.2007, fila 9 din, din primul ciclu procesual și a fost obligată pârâta să stabilească drepturile de pensie ale reclamantului cu luarea în calculul a activității lucrate în grupa a II-a de muncă în conformitate cu adeverința nr. 76/04.03.1997, arătându-se că încadrarea activității în grupa de muncă se face de conducerea unităților împreună cu sindicatele, potrivit prevederilor DL 50/1990 în vigoare la acea dată și nu de către pîrîtă.
Responsabilitatea mențiunilor din adeverințele eliberate o poartă conducerea unităților emitente.
Cu privire la plata despăgubirilor aferente perioadei 06.12.2003 - 01.12.2005, prima instanță a respins cererea întrucât luarea în calcul a grupei de muncă nu influențează cuantumul drepturilor bănești potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, ci numai durata vârstei de pensionare care se reduce proporțional cu numărul anilor lucrați în grupa de muncă conform tabelului de la art. 42 alin. 1 din Lege.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata în termen și motivat.
În motivarea recursului s-a arătat că prezenta contestație nu poate fi reținută decât ca fiind formulată împotriva deciziei de pensionare nr. 18024/26.05.1997 și prin urmare este tardivă în raport de dispozițiile art. 52 din Lg. 3/1977, act normativ în vigoare la acea dată.
Din acest punct de vedere s-a arătat că nu poate fi reținută opinia primei instanțe în sensul că în cauză nu se contestă o anumită decizie de pensionare, deoarece sistemul public de pensii a fost și este reglementat de acte normative cu caracter special respectiv, Legea 3/1977 și Legea 19/2000 care prevăd expres că drepturile de asigurări sociale se acordă la cerere prin emiterea unei decizii, ce se contestă în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 52 din Legea 3/1977 sau 45 de zile conform Legii 19/2000 iar în situația în care deciziile nu se contestă în termenul prevăzut de lege ele devin definitive.
În același sens s-a arătat că executarea unei hotărâri pronunțate de instanță în această materie se face tot prin emiterea unei decizii de pensionare ce poate fi contestată tot în termenul de 45 de zile prevăzut de Legii 19/2000.
În cazul în care s-ar considera întemeiată opinia primei instanțe referitoare la tardivitatea contestației s-ar deschide calea acționării oricând în judecată a intimatei fără a se mai respecta vreun termen.
Pe fondul cauzei s-a arătat că perioada 26.06.1986 - 01.05.1997 menționată în fișa de pensie și adeverința nr. 700/16.02.2005 ca fiind lucrată în grupa a doua de muncă nu poate fi avută în vedere deoarece în această perioadă contestatorul a îndeplinit funcția de director sau echivalentul acesteia de inspector șef, care nu presupune desfășurarea efectivă a activității în condițiile prevăzute de pct. 174 din Anexa 2 la Ordinul 50/1990.
De asemenea, unitatea angajatoare este o unitate de administrație publică a cărei activitate nu se desfășoară în condițiile grupei a II-a de muncă.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 299 - 316 cod procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, nu s-a solicitat încuviințarea și nu s-au administrat probatorii în recurs.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Relativ la tardivitatea acțiunii formulate se constată că reclamantul în prezenta cauză a contestat decizia nr. -/18.09.2006 privind recalcularea pensiei și, în raport de data comunicării acestei decizii petentului, 23.10.2006, prezenta cerere adresată instanței la data de 04.12.2006 nu poate fi apreciată ca fiind formulată cu nerespectarea termenului de 45 de zile pentru formularea contestației prevăzut de art. 87 din Legea 19/2000.
Chiar dacă petentul în cuprinsul acțiunii sale a făcut referiri la decizia inițială de pensionare din 1997, din cuprinsul cererii formulate interpretată prin prisma finalității sale dar și a sentinței recurate rezultă că prima instanță a avut în vedere la soluționarea cauzei și decizia nr. -/18.09.2006 privind recalcularea pensiei.
Cu privire la fondul cauzei se reține că potrivit dispozițiilor art. 6. din Ordinul 50/1990 aplicabil speței, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din cadrul acestora.
Responsabilitatea mențiunilor din adeverințele emise contestatorului de către unitate revenie exclusiv acesteia, astfel că nu se poate stabili numai în raport de funcția contestatorului și natura unității în care acesta și-a desfășurat activitatea, așa cum se susține de către recurentă, dacă acesta a lucrat în grupa a II-a de muncă, cu neobservarea adeverințelor emise în acest sens de unitatea angajatoare, în limitele competențelor sale.
În consecință, potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D CIDE:
Respinge recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr. 3224 din 25.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
red. jud.
D-tru,
2 ex./17.11.2008
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Gabriel Viziru, Mihaela Mitrancă
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 8246/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 9442/2008. Curtea... → |
|---|
