Contestație decizie de sancționare. Decizia 1345/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1345/
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatoarea, domiciliată în G,-, - 6,. 71, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 919/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în litigiul privind conflictul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata SERVICIUL PUBLIC " EXPERT" G, cu sediul în G,-, jud. G, având ca obiect "CONTESTAȚIE DECIZIE SANCȚIONARE" împotriva deciziei nr. 40/28.01.2009 emisă de instituția intimată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: recurenta contestatoare personal lipsă fiind intimata SERVICIUL PUBLIC " EXPERT"
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: cererea este la al doilea termen de judecată fixat în recurs, fiind legal motivată și scutită de taxă judiciară de timbru; la dosar s-a depus întâmpinare și înscrisuri din partea societății intimate, cu duplicat pentru comunicare recurentei-contestatoare, după care:
Recurenta contestatoare învederează instanței că a luat cunoștință de punctul de vedere exprimat de societatea intimată fiindu-i comunicată întâmpinarea și înscrisurile anexă înainte de începerea ședinței de judecată de către grefierul de ședință și a confirmat prin semnătura de primire de pe verso-ul încheierii de ședință.
Arată că nu mai are alte cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta contestatoare solicită admiterea recursului declarat pentru motivele descrise în cererea de recurs. Apreciază că instanța de fond nu a interpretat în mod just probele administrate și depuse la dosarul cauzei, dând o interpretarea favorabilă doar probelor pe care le-a depus la dosar societatea intimată. Solicită admiterea recursului, iar pe fondul cauzei admiterea contestației și anularea deciziei de sancționare.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 919/5.06.2009 Tribunalul Galați a respins ca nefondate excepțiile tardivității emiterii deciziei nr. 40/28.01.2009 și nulității absolute.
A fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatoarea, împotriva deciziei nr. 40/28.01.2009 emisă de intimata Serviciul Public Expert
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, contestatoarea a solicitat anularea deciziei nr. 40/28.01.2009 emisă de intimatul Serviciul Public "-Experți" G prin care i s-a aplicat sancțiunea reducerii salariului cu 10% pe o perioadă de 3 luni.
În motivarea contestației a arătat că la data de 16.01.2009 a eliberat un aviz topo unei persoane care făcuse cerere în acest sens dar care nu venise în timp util să-și ridice avizul.
La scurt timp, respectiv la data de 26.01.2009, a fost cercetată disciplinar pe motiv că a eliberat respectivul aviz fără ca persoana în cauză să plătească taxa cuvenită și a fost sancționată pentru fapta săvârșită.
Pe cale de excepție contestatoarea a invocat nulitatea absolută a deciziei de sancționare pe motiv că din cuprinsul ei nu rezultă propunerile comisiei de disciplină pentru sancționare, nu se face referire la gradul de vinovăție și nici nu se evidențiază criteriile după care s-a aplicat sancțiunea.
Mai mult chiar, s-a susținut că din cuprinsul deciziei nu rezultă individualizarea abaterii disciplinare sub aspect temporar, astfel încât se poate aprecia că decizia de sancționare a fost emisă tardiv.
Intimatul Serviciul Public "-Experți" Gaf ormulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat atât respingerea excepției invocate cât și respingerea contestației ca nefondată.
S-a arătat că decizia ce face obiectul contestației de față a fost emisă în termenul de 30 de zile prevăzute de lege și cuprinde toate elementele prevăzute de art. 268 al. 2 din muncii.
Pe fondul cauzei s-a arătat că sancțiunea disciplinară aplicată contestatoarei este temeinică și legală, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite.
La dosar s-a depus documentația care a stat la baza emiterii deciziei sus-menționate.
Tribunalul, analizând contestația formulată prin prisma motivelor invocate și pe baza documentației ce a stat la baza emiterii deciziei de sancționare, a reținut următoarele:
Contestatoarea a eliberat la data de 16.01.2009 un aviz topo unei persoane care s-a prezentat ca fiind trimisă de directorul instituției, fără ca persoana respectivă să achite taxele aferente și pe baza unei cereri depuse la instituție cu doi ani înainte, respectiv în anul 2007.
În nota explicativă depusă la fila 35 în dosarul de fond, contestatoarea a recunoscut acest lucru dar și-a justificat gestul prin dorința de a ajuta persoana în cauză care tocmai fusese amendată pentru construcția ridicată fără aviz și se afla în proces.
Contestatoarea, prin declarația depusă la filele 29-31 în dosar, a menționat că directorul instituției nu i-a dispus să elibereze acel aviz și nici nu avea o asemenea atribuție potrivit fișei postului.
Prin urmare, în mod corect s-a hotărât sancționarea salariatei pentru abaterea săvârșită, în urma cercetării disciplinare finalizate prin întocmirea raportului depus la fila 28 în dosar.
Pe baza acestui raport s-a constatat abaterea săvârșită de contestatoare, constând în eliberarea unui aviz topo datat din 2007, unei persoane din afara serviciului, fără a primi dispoziții în acest sens și fără să aibă o asemenea atribuție înscrisă în fișa postului, ceea ce a atras incidența dispozițiilor art. 263 din Codul muncii.
Sancțiunea aplicată este una legală, prevăzută de art. 264 alin. 1 lit. d din Codul muncii și corespunde gravității abaterii disciplinare, avându-se în vedere împrejurările în care a fost săvârșită, poziția adoptată de salariată și consecințele eliberării avizului solicitat.
Intimatul a emis decizia de sancționare cu respectarea termenului prevăzut de art. 268 al. 1 din Codul muncii, aceasta fiind emisă pe data de 28.01.2009, pentru abaterea săvârșită în data de 16.01.2009, astfel încât excepția de tardivitate a emiterii deciziei nu a putut fi reținută, după cum nici excepția de nulitate absolută nu a fost reținută, dat fiind faptul că decizia menționată cuprinde elementele prevăzute de art. 268 al. 2 Codul muncii.
Pe cale de consecință, constatând că nu există nici un motiv de nulitate, iar sancțiunea aplicată contestatoarei este temeinică și legală, tribunalul, în baza dispoziției art. 268 al. 5 în referire la art. 284 din Codul muncii, a respins ca nefondate excepțiile invocate în cauză; a respins ca nefondată și contestația formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că în calitate de referent clasa 1A a avut atribuția de a elibera avizele pentru construcții până la reorganizarea firmei, după reorganizarea societății nu a mai avut această sarcină și nici fișa postului nu i-a fost schimbată, sau în fișa postului nu a existat niciodată vreo altă mențiune expresă cu privire la această sarcină ci numai expresia,și alte atribuții dacă șefii superiori o cer.
În consecință a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În întâmpinare s-a arătat că recurenta cunoștea procedura de eliberare a avizului topo și anume de către o persoană de specialitate, respectiv șefa de lot, și avea fișa postului întocmită din anul 2005.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut altă faptă respectiv că recurenta-contestatoare a eliberat la data de 16.01.2009 un aviz topo unei persoane care s-a prezentat ca fiind trimisă de directorul instituției, fără ca persoana respectivă să achite taxele aferente și pe baza unei cereri depuse la instituție cu doi ani înainte, respectiv în anul 2007.
Or, prin decizia contestată s-a reținut că în urma controlului efectuat în data de 16.01.2009, la punctul de lucru din-, s-a constatat că recurenta a eliberat un aviz topo datat din 2007 unei persoane din afara serviciului fără a primi dispoziții în acest sens din partea șefului ierarhic și fără să aibă aceste atribuții înscrise în fișa postului.
Instanța de fond trebuia să verifice dacă la data săvârșirii faptei, respectiv16.01.2009contestatoarea avea în fișa postului atribuții de serviciu privind eliberarea unui aviz topo.
Instanța de recurs a dat dovadă de rol activ și a solicitat intimatei să depună la dosar fișa postului recurentei care să vizeze inclusiv luna ianuarie 2009 iar aceasta nu s-a conformat.
La fond intimata a depus fișa postului întocmită la 31.03.2009 și comunicată recurentei la data de 01.04.2009, ori prin întâmpinare aceasta a făcut vorbire de faptul că recurenta avea fișa postului din anul 2005 fără să prezinte acest înscris.
Practic, intimata trebuia să dovedească măsura luată prin decizia contestată deoarece potrivit art. 287 din Codul muncii sarcina probei revine angajatorului.
În speță, intimata nu a făcut dovada că recurenta și-a încălcat atribuțiile de serviciu din fișa postului care nu exista la data săvârșirii faptei și în acest caz, se confirmă susținerile recurentei că primea dispoziții verbale din partea șefului ierarhic.
Mai mult, în decizia contestată se arată că recurenta și-ar fi încălcat atribuțiile înscrise în fișa postului dar nu precizează care atribuții au fost nerespectate.
De asemenea, Curtea reține că decizia contestată nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 268 alin. 1 lit. b Codul muncii.
În acest sens, potrivit art. 268 alin. 2 Codul muncii, decizia scrisă privind aplicarea sancțiunii disciplinare emisă de angajator, sub sancțiunea nulității absolute trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prev. la art. 267 alin. 3, nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică.
Așadar, pentru a fi legală decizia de sancționare trebuie să conțină toate elementele enumerate mai sus, lipsa oricăruia dintre aceste elemente obligatorii atrăgând nulitatea absolută a măsurii dispusă de angajator.
Or, așa cum a reținut și instanța de fond, din conținutul deciziei nr. 40/28.01.2009 nu rezultă elementele necesare privind precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care ar fi fost încălcate de contestatoarea.
Sub acest aspect simpla mențiune a prevederilor regulamentului intern cu privire la regulile de disciplină a muncii în societate este lipsită de eficiență atât timp cât nu s-au menționat prevederile încălcate.
Legiuitorul a reglementat ca o cerință distinctă indicarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil și care să fi fost încălcate de salariat.
În atare condiții, criticile formulate de recurentă se încadrează în motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și, prin urmare, în temeiul disp. art. 312 al. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 919/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Va fi modificată în parte sentința civilă nr. 919/05.06.2009 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
Va fi admisă contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata SERVICIUL PUBLIC " EXPERT"
Va fi anulată decizia nr. 40/28.01.2009 emisă de instituția intimată SERVICIUL PUBLIC " EXPERT" G și va fi obligată intimata să restituie recurentei-contestatoare sumele reținute în baza deciziei contestate.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în G,-, - 6,. 71, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 919/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Modifică în parte sentința civilă nr. 919/05.06.2009 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
ADMITE contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata SERVICIUL PUBLIC " EXPERT" G, cu sediul în G,-, jud.
Anulează decizia nr. 40/28.01.2009 emisă de instituția intimată SERVICIUL PUBLIC " EXPERT" G și obligă pe intimată să restituie recurentei-contestatoare sumele reținute în baza deciziei contestate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009.
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu |
Grefier, |
: - /16.12.2009
: 4 ex.///21 2009
Fond:/
Asistenți judiciari: /
Comunicat: 2 ex./_________________
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 312/2008. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 304/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
