Contestație decizie de sancționare. Decizia 485/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 485
Ședința publică de la 22 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței ci vile nr. 438 din 19 03 2008 Tribunalului Iași, intimată fiind " BT ASIGURĂRI TRANSILVANIA ", având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurent și consilier jr. pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Consilier jr. depune pentru societatea intimată împuternicire și întîmpinare, duplicatul fiind comunicat apărătorului recurentului.
Avocat precizează că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de întîmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul părților.
Avocat, avînd cuvîntul în susținerea recursului,solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Sentința este nelegală prin modalitatea de interpretare a actelor depuse la dosar. Din declarațiile depuse la dosar rezultă că reclamantul nu a făcut decît să impulsioneze procedura aceasta fiind mai greoaie din cauza sistemului de lucru. cu care a vorbit reclamantul și-au îndeplinit obligațiile de serviciu și nu li s-a cerut decît să verifice și să înregistreze niște acte, nu s-au făcu presiuni. In consecință solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Consilier jr., avînd cuvîntul pentru intimată, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond. Reclamantul și-a încălcat atribuțiile de serviciu, el nu avea atribuții la acel departament. Pe parcursul cercetării disciplinare s-a demonstrat că cele relatate sunt reale, nu inventate. S-au respectat procedurile, numai angajatorul poate aprecia asupra sancțiunilor dispuse. Nu este prima dată cînd acesta a fost sancționat. Consideră că ceilalți salariați au fost șantajați și intimidați de funcția reclamantului. Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași, contestatorul a chemat în judecată intimata BT Asigurări Transilvania C-N solicitând anularea deciziei nr. 43993/29.11.2007, plata despăgubirilor și repunerea părților în situația anterioară, cu cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea, contestatorul a susținut că, în perioada în care a fost angajatul pârâtei pe funcția de director județean vânzări corporate a fost sancționat de două ori, cu avertisment și reducerea salariului de bază cu 10% timp de 3 luni, pentru fapte care nu-i puteau fi imputate, însă nu a contestat cele două decizii având în vedere funcția avută.
Prin decizia contestată, angajatorul i-a imputat fapte pe care nu avea cum să le săvârșească. În perioada iulie-august 2007, fost contactat de, care dorea să devină agent la. L-a îndrumat la Agenția P, Departamentul, care nu îi este subordonat și nu avea cum să facă angajări. Prin decizia contestată s-a reținut că ar fi făcut presiuni pentru alocarea unui cod de agent, fără respectarea procedurii BT Asigurări.
A mai susținut contestatorul că i-au fost înlăturate apărările, reținându-se culpa sa fără alte amănunte, iar dispozițiile din regulamentul intern invocate de intimată, art. 9 și art. 12 alin. 3, nu au nici o legătură cu presupusa "faptă de presiune".
Prin întâmpinarea formulată, intimata BT Asigurări Transilvania a solicitat respingerea contestației, arătând că decizia de sancționare a fost luată ca urmare a unor încălcări ale atribuțiilor și obligațiilor de serviciu de către contestator. Acesta și-a depășit atribuțiile prevăzute în fișa postului, prin faptul că s-a ocupat de înregistrarea ca agent al BT Asigurări a lui, în condițiile în care nu exista un contract de mandat perfectat între acesta și intimată, iar înregistrarea contractului era în sarcina Departamentului. Contestatorul a exercitat "presiuni" în vederea alocării unui cod de agent lui, operațiune care a avut ca urmare atribuirea de imprimate cu regim special unei persoane cu care intimata nu avea nici un raport juridic.
Părțile au depus copii de pe înscrisuri și au solicitat proba cu interogatoriu.
Prin sentința civilă nr. 438 din 19 martie 2008, Tribunalul Iașia respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu BT Asigurări Transilvania
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a fost angajatul intimatei în funcția de director județean vânzări-corporate, în baza contractului individual de muncă nr. 24037/1.10.2006.
Prin decizia nr. 43993 din 29.11.2007, contractul individual de muncă al contestatorului a fost desfăcut în temeiul art. 61 lit. a Codul muncii, reținându-se că acesta a făcut presiuni pentru alocarea unui cod de agent, fără respectarea procedurii BT Asigurări.
Abaterea disciplinară imputată contestatorului, care rezultă din documentele cercetării disciplinare prealabile, a constat atât în fapta proprie, de încălcare a atribuțiilor sale de serviciu prin intervenții asupra unor salariați în vederea încălcării procedurii de lucru și a normelor interne ale intimatei, dar și în atragerea altor persoane în încălcarea normelor și a regulamentelor interne. Au fost încălcate prevederile art. 12 alin. 3 și art. 9 din regulamentul intern.
Din declarația lui, asistent organizare, rezultă că au fost făcute presiuni de către contestator pentru încălcarea procedurii de lucru și a normelor interne, iar din declarația lui ta, secretara Agenției BT Asigurări P, rezultă că acesta i-a promis că se va rezolva totul.
Atât în cursul cercetării disciplinare, cât și pe parcursul judecății, contestatorul a încercat să minimalizeze fapta sa, motivând că cei la care a intervenit nu-i erau subordonați. Aceste persoane au fost puse, însă, într-o situație dificilă de poziția de conducere pe care contestatorul o ocupa și au receptat demersurile sale ca producând perturbări în activitatea lor.
S-a reținut caracterul grav al abaterii disciplinare, care a produs efecte imediate, dar și pe termen, prin atragerea unor alte persoane și crearea unei stări generale de încălcare a prevederilor regulamentului intern.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 și art. 281 Cod proc. civilă, se susține că prima instanță nu a dovedit imparțialitate în interpretarea declarației lui. Din declarație rezultă că martora nu a încălcat nici o procedură de atribuire a codului d e agent. Faza incriminatorie "am rezervat un cod acestui agent, datorită presiunilor" se continuă cu o altă justificare, care nu are logică cu presiunea respectivă, "și având în vedere că au mai existat precedente". "a făcut presiuni" își pierde conotația dorită de angajator atâta timp cât declară că intra în atribuțiile ei de serviciu atribuirea codului d e agent, în lipsa colegei ei I, iar atribuirea a făcut-o numai după verificarea tuturor actelor agentului. Ceea ce a solicitat recurentul, urgentarea atribuirii codului d e agent, nu este totuna cu încălcarea regulamentului.
Mai susține recurentul că instanța de fond face referire și la declarația lui ta, deducând că recurentul "i-a promis că va rezolva totul", deși în declarație scrie că se "va rezolva astăzi". Nici prin prisma acestei declarații nu există o încălcare a regulamentului intern. Din cele două declarații rezultă că recurentul a "impulsionat procedura", care este mai greoaie, iar ambii angajați cu care a vorbit recurentul și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu.
În declarația lui ta apare și motivul pentru care recurentul este scos "țap ispășitor", deoarece respectivul agent nu a reușit ulterior să-și justifice încasările și a dispărut și contractul de mandat încheiat între acesta și secretara Agenției
Sunt vădit false afirmațiile din procesul verbal de licitație, ultimul aliniat de pe prima pagină, unde se constată că recurentul ar fi sunat la Agenția P și ar fi transmis codul, "insistând de această dată să îi predea polițe agentului pentru că totul este rezolvat".
Prin întâmpinarea formulată, intimata BT Asigurări Transilvania a arătat că instanța de fond a apreciat corect cauza și că recursul este doar o înșiruire de fapte, iar decizia de sancționare nu a fost o măsură abuzivă, ci o măsură temeinică luată în urma cercetării disciplinare pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, cât și a abaterilor repetate ale salariatului.
În recurs nu au fost administrate probe noi și nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurent în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod proc. civilă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
La emiterea deciziei nr. 43993 din 29.11.2007, contestată de recurentul, intimata BT Asigurări Transilvania a avut în vedere atât abaterea disciplinară săvârșită de recurent, constând în presiunile exercitate pentru alocarea unui cod de agent, fără respectarea procedurii BT Asigurări Transilvania, cât sancționarea sa disciplinară anterioară.
Susține recurentul că prima instanță nu a fost neutră și imparțială atunci când a interpretat "actele depuse la dosar", dând interpretarea angajatorului.
Astfel, se menționează declarația salariatei din care ar rezulta că nu a fost încălcată nici o procedură de atribuire a codului d e agent. Or, recurentului nu i se impută că a încălcat această procedură, ci că a exercitat presiuni pentru alocarea unui cod de agent, fără respectarea procedurii, depășindu-și, în acest mod, atribuțiile din fișa postului. a declarat că a rezervat un cod agentului pentru care intervenise recurentul, datorită presiunilor, iar instanța de judecată nu a rupt din context această declarație. Solicitarea telefonică a recurentului, de a urgenta acordarea unui cod de agent lui, menționată chiar la începutul declarației, a fost percepută de ca o "presiune", așa cum precizează aceasta în finalul declarației. Faptul că au mai existat precedente, în sensul că și alți inspectori sau directori au procedat identic, nu este de natură să înlăture fapta recurentului, care nu avea ca atribuție de serviciu dezvoltarea rețelei de vânzări retail și nu avea de ce să intervină telefonic pentru "a impulsiona procedura".
De asemenea, nu are relevanță, la aprecierea abaterii disciplinare săvârșite de recurent, că acesta a solicitat, atât salariatei, cât și salariatei ta să îndeplinească acte care intrau în atribuțiile lor de serviciu, în condițiile în care solicitarea în sine, percepută ca o "presiune", reprezintă abatere disciplinară.
În ceea ce privește mențiunea din declarația lui ta, reținută eronat de prima instanță, " se va rezolva totul", în loc de "se va rezolva astăzi", se constată că nu este de natură să modifice situația de fapt și să înlăture convorbirile telefonice pe care recurentul le-a avut cu ta, căreia i-a solicitat eliberarea polițelor RCA unei persoane care nu avea încheiat un contract de mandat și nu avea cod de agent.
Nu este de natură să modifice situația de fapt nici împrejurarea că, ulterior, au apărut nereguli în activitatea și în contractul de mandat al agentului pentru care a intervenit recurentul, aceste nereguli constituind premisele declanșării cercetării disciplinare.
Cu privire la faptele constatate de angajator prin "procesul verbal de licitație", se constată că recurentul face referire la unele mențiuni din procesul verbal de cercetare, mențiuni care nu au fost reținute nici în decizia de sancționare și nici în hotărârea primei instanțe.
În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 438 din 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 august 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
04.09.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu, Carmen Bancu
| ← Conflict de muncă. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de sancționare. Decizia 805/2008. Curtea... → |
|---|
