Contestație decizie de sancționare. Decizia 806/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 806

Ședința publică de la 28 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de - - împotriva sentinței civile nr. 717 din 21.05.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul asistat de avocat, lipsă fiind reprezentantul recurentei - -.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că nu s-a răspuns de recurenta - - la excepția tardivității declarării recursului invocată din oficiu de instanță.

Instanța acordă cuvântul părților pe excepția tardivității declarării recursului.

Avocat pentru intimatul solicită admiterea excepției tardivității recursului.

Declarând dezbaterile închise.

După deliberare,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 717 din 21 mai 2008 Tribalul I admite în parte contestația formulată de contestatorul, domiciliat în I,-, -. 3,. 13, în contradictoriu cu intimata I, cu sediul în I, bd. - nr. 10.

Constată nulitatea absolută a deciziei de sancționare nr. 39/2008 emisă de intimată.

Obligă intimata să restituie contestatorului sumele reținute în temeiul deciziei de sancționare nr. 39/2008.

Anulează decizia de sancționare nr. 40/2008 emisă de intimată.

Anulează actul adițional la contractul individual de muncă adus la cunoștință contestatorului la data de 14.04.2008, prin care acestuia i s-a stabilit un salariu de bază lunar brut de 2130 lei.

Obligă intimata să plătească contestatorului drepturile bănești constând în diferența dintre drepturile salariale4 efectiv încasate începând cu data de 01.03.2008 și salariul de bază lunar brut cuvenit de 2850 lei.

Respinge contestația formulată de contestator în contradictoriu cu intimata I având ca obiect contestarea deciziei nr. 116/29.01.2008 emisă de intimată și acordarea de zile libere pentru orele lucrate suplimentar în perioada 2007 - ianuarie 2008.

Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:

Prin decizia nr. 39/2008 emisă de I, în baza referatului nr. OG/140/15.01.2008 s-a dispus reducerea salariului de bază pe durata de o lună cu 5 % a contestatorului motivat de nefinalizarea produselor la termenul programat pe 14.01.2008 încălcându-se disp. art. 15 (5) din Regulamentul intern.

Prin decizia nr. 40/2008 emisă de I în baza referatului nr. 67/602/17.01.2008 s-a dispus aplicarea sancțiunii avertisment scris contestatorului motivat de neurmărirea respectării instrucțiunilor de exploatare a mașinii încălcându-se prevederile art. 15 (5) din Regulamentul intern.

Astfel cum reiese din precizările intimatei I, la pct. 2 fila 40 depuse la termenul din 16 aprilie 2008, reiese faptul că în cadrul cercetării disciplinare prealabile emiterii deciziei de sancționare nr. 39/2008, în nota explicativă contestatorul nu a negat tergiversarea recepției la produsele menționate, dar a considerat că motivația constă în lipsa personalului muncitor de la programarea făcută pentru sfârșitul săptămânii.

Potrivit art. 268 alin. 2 lit. c Codul muncii se prevede că în decizie se cuprinde în mod obligatoriu sub sancțiunea nulității absolute motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.

Or din cuprinsul deciziei de sancționare nr. 39/2008 reiese că nu au fost indicate motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului, făcându-se mențiunea că nu este cazul, contrar dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii.

În aceste condiții reiese în mod clar că se impune constatarea nulității absolute a deciziei de sancționare nr. 39/2008 emisă de I și în consecință intimata trebuie să restituie contestatorului sumele reținute în temeiul acestei decizii de sancționare, întrucât sancțiunea a fost operată în luna ianuarie 2008 astfel cum există mențiune pe aceasta.

În ceea ce privește decizia de sancționare nr. 40/2008 emisă de I, instanța reține că nulitatea absolută a deciziei nu este susținută în condițiile în care angajatorul a indicat că au fost încălcate prevederile art. 15 (5) din Regulamentul intern, în conformitate cu disp. art. 268 alin. 2 lit. b din Codul muncii.

Pe de altă parte însă instanța reține că potrivit art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, or în prezenta speță din înscrisurile depuse la dosar nu se confirmă fapta pentru care a fost sancționat contestatorul prin decizia nr. 40/2008 respectiv neurmărirea respectării instrucțiunilor de exploatare a mașinii, situație ce determină ca fapta descrisă în decizia de sancționare să apară ca o simplă afirmație a societății angajatoare, motiv pentru care se impune anularea deciziei nr. 40/2008.

Referitor la cererea contestatorului de constatare a nulității absolute a deciziei nr. 116/29.01.2008 emisă de, instanța reține că aceasta este neîntemeiată.

Astfel prin decizia nr. 116/29.01.2008 în baza referatului nr.60/210/28.01.2008 s-a dispus ca începând cu data de 29.01.2008 contestatorul să treacă de pe funcția de șef de secție de la, pe funcția de tehnolog la nivel, menționându-se că atribuțiile de serviciu sunt cele prevăzute în fișa postului iar salariul urmează a fi stabilit prin negociere.

Conform referatului 60/210/28.01.2008 reiese faptul că decizia nr. 116/2008 a fost emisă ca urmare a rezultatelor nesatisfăcătoare în activitatea de conducere a secției, lipsa performanțelor și realizarea parțială a sarcinilor sancționate prin deciziile de sancționare nr. 18/15.02.2007, nr. 41/28.05.2007, nr. 77/19.09.2007 și 91/30.11.2007, decizii ce nu au fost contestate.

Pe de altă parte instanța reține că motivele invocate de contestator pentru constatarea nulității deciziei 116/2008 nu se confirmă.

Astfel, decizia nr. 116&2008 este o decizie de modificare a locului de muncă și nu este o decizie de sancționare ce trebuie să cuprindă elementele prev. de art. 268 lit. a, b, c, d, e, f Codul muncii prin urmare se impune respingerea cererii contestatorului referitoare la decizia 116/2008.

Ulterior emiterii deciziei 116/29.01.2008 contestatorul și intimata I au negociat salariul de bază brut de 2850 lei pentru funcția de tehnolog începând de la 29.01.2008, sens în care au semnat actul adițional la contractul de muncă din 12.02.2008.

La data de 14.04.2008 contestatorului i-a fost adus la cunoștință un alt act adițional la contractul de muncă pe care acesta a refuzat să-l semneze prin care i se stabilea un salariu de bază brut lunar de 2130 lei, aplicabil începând cu data de 18.02.2008.

Potrivit art. 41 din Codul muncii instanța reține că modificarea contractului individual de muncă în ceea ce privește salariul, se poate realiza numai prin acordul părților.

Or în condițiile în care, prin actul adițional adus la cunoștință contestatorului la data de 14.04.2008 acestuia i s-a stabilit un salariu de bază lunar brut de 2130 lei, actul adițional apare ca fiind realizat cu încălcarea prevederilor art. 41 din Codul muncii, situație ce impune anularea acestui act adițional și în consecință obligarea intimatei la plata contestatorului a drepturilor bănești constând în diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate începând cu data de 01.03.2008 și salariul de bază lunar brut cuvenit de 2850 lei conform actului adițional din 12.02.2008 semnat de ambele părți.

Raportat la cererea contestatorului de acordare a zilelor libere pentru orele lucrate suplimentar în perioada 2007 - ianuarie 2008, instanța reține că este neîntemeiată raportat la disp. art. 119 din Codul muncii care prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 zile după efectuarea acesteia. Or termenul de 30 zile de4 după efectuarea muncii suplimentare în perioada 2997 - ianuarie 2008 fost depășit de mult.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs prin reprezentant legal, considerând- nelegală și netemeinică.

Motivează recurenta că sunt nejustificate aprecierile instanței de fond cu privire la conținutul Deciziei de sancționare nr. 39/2008, în sensul că în cuprinsul acesteia a fost înscrisă mențiunea "nu este cazul, la rubrica dedicată descrierii motivelor pentru care au fost înlăturate apărările salariatului. O astfel de mențiune " nu este cazul, a fost înscrisă ca urmare a răspunsurilor date de însuși contestatorul în cuprinsul Notei din care rezultă că acesta a recunoscut fără echivoc fapta ce i s-a imputat. În prezența unei recunoașteri fără echivoc a faptei săvârșite, descrierea motivelor pentru care apărările salariatului au fost înlăturate, nu își mai avea sensul și în consecință s-a decis înscrierea mențiunii " nu este cazul,

Contestatorul nu a adus nici un fel de apărare, astfel încât descrierea eventualelor motive de înlăturare a acestora, în condițiile în care ele nici nu au existat nu se justifică. În răspunsul său la întrebările puse prin Nota Explicativa contestatorul propune și soluții pentru rezolvarea crizelor apărute în dimensionarea forței de muncă pe diferite schimburi de lucru.

În ceea ce privește Decizia nr. 40/2008 arată că din documentația depusă la dosarul cauzei rezultă fapta săvârșită de contestator și reținută de angajator ca abatere disciplinară. Astfel, contestatorul a fost sancționat pentru neurmărirea respectării instrucțiunilor de exploatare a mașinii de găurit MG-1900-.

Reține instanța de fond, în mod greșit, că din înscrisurile depuse la dosar nu se confirmă fapta pentru care a fost sancționat contestatorul prin decizia 40/2008. La dosarul cauzei a fost depus Raportul de Ancheta nr. 67/602/17.01.2008 prin care se descrie accidentul tehnic produs la Mașina de găurit -900-. Raportul de anchetă a fost întocmit de către Sef secție - Energetic, precum și de șeful Serviciului Tehnic din cadrul I, ulterior Raportul a fost aprobat la nivelul conducerii I, de către Directorul de Producție și Directorul General.

În cadrul Raportului s-au descris împrejurările producerii accidentului tehnic din data de 13.01.2008, schimb I, cauzele producerii acestuia precum și consecințele producerii lui, iar in final, la capitolul " Concluzii, s-a decis că se impune sancționarea disciplinară cu avertisment inclusiv a contestatorului pentru nerespectarea atribuțiilor ce-i revin privind controlul modului de exploatare și întreținere a mașinii.

În întâmpinarea depusă la dosarul cauzei s-au explicat toate aceste aspecte, astfel încât consideră că s-a îndeplinit cerința legală a administrării probelor de către angajator în cazul unui conflict de muncă.

Atașat Raportului de Ancheta s-au depus și câteva fotografii de la locul producerii accidentului tehnic și care au fost avute în vedere de către comisia de anchetă.

Intimatul a formulat întâmpinare invocând în principal excepția nulității recursului din perspectiva art. 306 (3) Cod procedură civilă.

Pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat.

La termenul din data de 24 octombrie 2008 Curtea a invocat din oficiu excepția tardivității declarării recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond.

În speță, sentința civilă nr. 717/21 mai 2008 a fost comunicată recurentei la data de 14 august 2008 (conform dovezii de la fila 54 dosar fond) iar acesta a declarat și motivat cererea de recurs la data de 27 august 2008, peste termenul legal, care s-a împlinit la data de 25 august 2008.

Prin consecință, recursul se vădește a fi tardiv formulat, astfel încât în raport de dispozițiile art. 103 Cod procedură civilă Curtea îl va respinge și va menține sentința pronunțată de tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECI D

Respinge ca tardiv recursul declarat de prin reprezentanți legali împotriva sentinței civile nr. 717 din 21 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Obligă prin reprezentant legal să plătească intimatului suma de 400 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.

Tehnored.

02 ex./19.12.2008

Tribunalul Iași -, jud.

Președinte:Smaranda Pipernea
Judecători:Smaranda Pipernea, Carmen Bancu, Daniela Pruteanu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de sancționare. Decizia 806/2008. Curtea de Apel Iasi