Contestație decizie de sancționare. Decizia 992/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 992

Ședința publică de la 20 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigii de muncă -contestație decizie de sancționare- privind recursurile declarate de recurenta-intimată si intimata -recurenta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT PUBLIC I, împotriva sentinței civile nr.899/22.05.2009 a Tribunalului

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta intimată - asistată de avocat și cons.jr. pentru recurenta

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a formulat intâmpinare, se solicită judecata in lipsă.

Instanța constată ambele recursuri declarate in termen si motivate.

Nemaifiind alte cereri,instanța consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul părților in dezbaterea recursului.

Avocat pentru recurenta intimată solicită admiterea recursului și modificarea sentinței de fond in privința acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată în sumă de 1100 lei efectuate la fond. Solicită si acordarea cheltuielilor efectuate in recurs si depune la dosar chitanța reprezentând onorariu avocat în sumă de 200 lei.

Cons jr. pentru intimata recurentă precizează că a declarat recurs pentru următoarele motive: faptul că instanța de fond nu a retinut in considerentele sentinței tot probatoriul administrat in cauză si nu l- a coroborat cu procesul verbal de sanctionare încheiat de Politia Municipiului, in care se retine in mod exclusiv culpa contestatoarei.

Solicită să se retină culpa vatmanului că nu a actionat la momentul oportun coroborată cu procesul verbal de contraventie care nu a fost anulat, motiv pentru care iși produce efectele si cu raportul de expertiză si declaratiile existente la dosar, mentinând decizia de sanctionare nr.455/7152/23.05.2008 a ca temeinică si legală.

Față de recursul declarat de, reprezentanta I solicită respingerea ca neîntemeiat.

Avocat față de recursul declarat de, solicită respingerea ca nefondat. Susține că în mod corect prima instanță a reținut din concluziile raportului de expertiză tehnică că accidentul s-a produs datorită unei defectiuni a tramvaiului și nu din culpa vatmanului.

Susține că potrivit raportului de expertiză s-au efectuat 5 probe pe panta de la Soseaua - si de abia la a cincea încercare expertul a reusit să oprească tramvaiul in.

Solicită să se ia in considerare și concluziile scrise depuse la dosarul de fond.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr-, contestat decizia nr. 455/23.05.2008 emisă de I, întrucât se consideră nevinovată de coliziunea care avut loc între tramvai 109, condus de ea, și celelalte vehicule aflate în spatele ei.

Conform susținerilor contestatoarei, coliziunea avut loc pe str. - pe sensul de mers spre. A adus la cunoștință că folosit toate sistemele de frânare, oprire, existente la tramvai, dar că în mers apărut defecțiunea la motor și a decuplat tensiunea de la rețea (600 V) și s-au sudat contactele pe mers în paralel. În urma acționării, frâna patină nu acționat deoarece nu avea curent la rețea (600 V) și nu s-au putut acționa deoarece bobinele de la patine sunt alimentate cu tensiunea de la rețea. A mai menționat că tramvaiul este dotat cu patru reductoare și două motoare, iar în momentul accidentului doar trei reductoare rămânând un motor cu un singur reductor și un motor cu două reductoare, și situația este de peste un an de zile. Nu este permis, conform normelor de exploatare tramvaiului, să circule în trei reductoare, în loc de patru reductoare.

Intimata Regia Autonomă de Transport Public depus întâmpinare solicitând respingerea contestației.

În motivarea poziției sale procesuale, intimata a arătat că, prin decizia nr. 445/7152 din 23.05.2008 a conducerii I, contestatoarea fost sancționată disciplinar cu "avertisment" în conformitate cu dispozițiile art. 66, pct. 2, lit. b) din Regulamentul de Ordine Interioară și art. 264 lit. a) din Codul Muncii. Prin informarea întocmită de revizorul tehnic, din cadrul Serviciului Siguranța Circulației al I și înregistrată cu nr. 7152 din 24.04.2008, s- adus la cunoștința conducerii faptul că în data de 23.04.2008, în jurul orei 6.30, tramvaiul nr. parc 109, condus de vatmanul, marca 387, în ce se deplasa pe traseul 6 - - Tg., cu direcția de deplasare dinspre Gară către, ajuns pe strada - după intersecția cu str. - - a rămas fără comenzi, moment în care tramvaiul s- pus în mișcare către înapoi acroșând autoturismul marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare -. nr. parc 109 și- continuat deplasarea spre înapoi, până la intersecția cu strada -, intrând în coliziune și cu tramvaiul nr. 308.

Intimata a avut în vedere raportul de eveniment nr. 7152 din 07.05.2008, întocmit de Serviciul Q - Q prin care s- concluzionat că vagonul 109 ieșit la ora 548din depou. Intimata susține că au fost testate sistemele de frânare de către vatman împreună cu revizorul tehnic, mai puțin funcționarea butonului frânei de avarie.

Oprirea vagonului ar fi putut fi realizată dacă sistemul frânei de mână ar fi fost acționat în momentul de staționare, atunci când avut loc schimbarea sensului de mers, adică în momentul premergător mișcării vagonului către înapoi pe planul înclinat datorită propriei greutăți. Acest lucru nu s- întâmplat însă deoarece, așa cum rezultă și din declarația vatmanului, după decuplarea protecției la curent maxim ca încercat să acționeze maneta controlorului pe contactele de frână.

Mai consideră intimata că vina privind accidentul de circulație din data de 23.04.2008 aparține contestatoarei, care nu ar fi acționat corect în situația de avarie deschisă deoarece, în loc să acționeze frâna de mână la momentul potrivit, acționat pentru recupla protecția la curent maxim care oricum nu ar fi ajutat la nimic în situația creată precum și nesesizarea la de către aceasta nefuncționalității butonului frânei de urgență (nu fost întocmită nici o notă de comandă în acest sens).

La aplicarea sancțiunii s-a avut în vedere și faptul că prin procesul - verbal seria - nr. -/23.04.2008, încheiat de Poliția Municipiului I, fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 200 lei, întrucât nu s- asigurat la efectuarea manevrei de mers înapoi și intrat în coliziune cu autoturismul marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare - și cu tramvaiul nr. parc 328.

Prin sentința civilă nr. 899 din 22 mai 2009, Tribunalul Iașia admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Transport Public

A anulat decizia nr. 455 emisă de intimată în data de 23.05.2008 și a constatat nulitatea punctului 3 din decizia nr. 455/23.05.2008.

A obligat intimata să achite contestatoarei suma de 800 de lei reprezentând onorariu expert și avocat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Contestatoarea este angajata intimatei Regia Autonomă de Transport Public I în funcția de vatman tramvai conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 46/15.05.1996 și actului adițional nr.3 înregistrat sub nr. 237/13.12.2005 la

Prin decizia contestată nr. 445/7152 din 23.05.2008 a intimatei I, contestatoarea fost sancționată disciplinar cu "avertisment" în baza dispozițiilor art. 66, pct. 2, lit. b) din Regulamentul de Ordine Interioară și art. 264 lit. a) din Codul Muncii.

În data de 23.04.2008, în jurul orei 6.30. tramvaiul cu nr. parc 109, condus de vatmanul, marca 387, în ce se deplasa pe traseul 6 - - Tg., cu direcția de deplasare dinspre Gară către, ajuns pe strada - după intersecția cu str. - - a rămas fără comenzi, moment în care tramvaiul s- pus în mișcare către înapoi acroșând autoturismul marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare -.

nr. parc 109 și- continuat deplasarea spre înapoi, până la intersecția cu strada -, intrând în coliziune și cu tramvaiul nr. 308.

Prin Raportul de eveniment nr. 7152 din 07.05.2008, întocmit de Serviciul Q - Q (Control Tehnic de Calitate asigurare - Controlul i) s-au concluzionat următoarele:

109 ieșit la ora 548din depou după ce în prealabil au fost testate sistemele de frânare de către vatman împreună cu revizorul tehnic, mai puțin funcționarea butonului frânei de avarie. În conformitate cu atribuțiunile de serviciu, contestatoarea avea obligația să verifice starea tehnică mijlocului de transport, sistemele de frânare și să sesizeze revizorul tehnic în cazul în care vagonul nu corespunde pentru ieșirea în circulație în vederea efectuării remedierii cauzelor sau repartizării unui alt vagon.

Pe itinerarul parcurs din depou până la locul evenimentului de circulație probabil că fost acționată frâna cu patină un mai îndelungat, ceea ce dus la aderarea siguranței de 35 ce protejează circuitul.

Din concluziile raportului tehnic de expertiză efectuat în cauză de expert conf. dr. rezultă că tramvaiul tip / cu nr. 109 s-a defectat în timpul parcurgerii tronsonului în 3% din Șos. - între intersecția dintre strada - și strada -, ca urmare a unui scurt circuit la motorulde tracțiune 1, cel mai probabil în timpul accelerării acestuia la baza pantei în vederea urcării. de 4 minute tramvaiul a rămas nealimentat cu tensiune de la rețea și nu a mai dispus astfel de pentru imobilizare decât de frâna de mână cu acțiune pe osia din față. Expertul a mai concluzionat că repunerea în funcțiune a tracțiunii și a frânei de serviciu( electrodinamice) nu mai era posibilă decât după repararea defecțiunii la motor și a controlerului.

mai putea fi imobilizat în doar prin oprirea în proprie inerție (la urcare) și acționarea viguroasă a frânei de mână strict la momentul v=0. de mână a fost acționată de contestatoare după ce tramvaiul a început să se deplaseze invers în, respectiv în cadrul timpului de reacție de 2-4 secunde, conform normelor, de la perceperea stării de pericol. Expertul a concluzionat că perceperea stării de avarie s-a declanșat la momentul producerii zgomotului puternic produs de scurtcircuit și declanșarea releului de curent maximal, iar perceperea stării de pericol așa cum este definită în manualele de specialitate s-a produs la momentul începerii alunecării tramvaiului în sens invers, moment în care intervine timpul de reacție.

care a început să se deplaseze în sens invers spre baza pantei nu mai pute fi imobilizat cu promptitudine, oprirea fiind posibilă doar prin parcurgerea unei distanțe relativ mari( practic la baza pantei). Acest aspect-imposibilitatea opririi în -a fost demonstrat cu prilejul efectuării unor probe experimentale ce au reconstituit condițiile în care s-a produs accidentul și la care au asistat ambele părți implicate în dosar.

Expertul a mai arătat că paguba referitoare la distrugerea autoturismului care circula în urma tramvaiului condus de contestatoare putea fi evitată dacă pe tronsonul în lungime de 250 din Șoseaua - nu ar fi staționat vehicule lângă bordura trotuarului, deși erau instalate indicatoare "staționarea interzisă", astfel încât autoturismele aflate în circulație să poată evita deplasarea pe linia de tramvai.

Din concluziile expertizei efectuate de specialist în cauză rezultă faptul că accidentul și dauna nu s-a produs din culpa contestatoarei, astfel încât se va admite contestația formulată de și va fi anulată decizia nr. 455 emisă de intimată în data de 23.05.2008.

În ceea ce privește punctul 3 al deciziei contestate, prin acesta s-a dispus recuperarea prejudiciului produs prin coliziune de doamna la vagoanele 109 și 328 în baza devizelor întocmite de Secția nr.2 și Secția nr.3, în termenul prevăzut de nr.27/2003.

Conform dispozițiilor art. 164 din Codul Muncii, nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

În drept,potrivit dispozițiilor art. 270 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legătura cu munca lor. Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majora sau de alte cauze neprevăzute si care nu puteau fi înlăturate si nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

Pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor raporturi contractuale stabilite între părți, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și nerespectarea obligațiilor contractuale, precum și vinovăția părții care a cauzat prejudiciul.

În speță, nu s-a constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă că datoria contestatoarei este scadentă, lichidă și exigibilă și I nu a avut o formulat nici măcar cerere reconvențională.

Față de aceste considerente, instanța va constata nulitatea punctului 3 din decizia nr. 455/23.05.2008.

Fiind căzută în pretenții, intimata, în baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată să-i plătească contestatoarei suma de 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert și onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, ambele părți.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, Regia Autonomă de Transport Public I susține că prima instanță a reținut în mod netemeinic că, din concluziile Raportului de constatare științifică, rezultă că accidentul și dauna nu s-au produs din culpa contestatoarei. Această probă nu s-a coroborat cu procesul verbal seria - nr. - încheiat de Poliția mun. I în data de 23.04.2008, care nu a fost anulat și în care se reține culpa exclusivă a contestatoarei pentru producerea evenimentului rutier din 23 aprilie 2008.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 3041Cod proc. civilă, susține că cheltuielile de judecată au fost în sumă de 1100 lei, însă prima instanță i-a acordat doar 800 lei. A fost depusă copia chitanței nr. 6 din 4.09.2008.

Părțile nu au formulat întâmpinări.

Analizând actele și lucrările dosarului,precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurente, Curtea constată următoarele:

Recursul declarat de Regia Autonomă de Transport Public I este nefondat. Potrivit art. 263 Codul Muncii, angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi, ori de câte ori se constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, definită ca o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Prin decizia 455 din 23.05.2008, recurenta intimată a sancționat-o disciplinar pe recurenta contestatoare, salariata sa pe postul de vatman, reținând că aceasta a săvârșit o abatere disciplinară, întrucât nu a acționat corespunzător în situația de avarie creată, în sensul că nu a acționat sistemul frânei de mână în momentul opririi vagonului și nu a semnalat în util deficiențele apărute la vagonul de tramvai nr. parc 109. Aceasta este fapta în legătură cu munca, reținută ca abatere disciplinară, față de care prima instanță, întemeindu-se pe concluziile expertului tehnic, a constatat lipsa culpei recurentei contestatoare.

În ceea ce privește procesul verbal seria - nr. - din 23.04.2008 încheiat de IPJ I, invocat în recurs, se constată că acest act administrativ, a cărui anulare nu a fost solicitată de recurenta contestatoare, nu face dovada săvârșirii, cu vinovăție, a unei abateri disciplinare de către salariata. Prin acest proces verbal se constată săvârșirea unei contravenții de către, respectiv încălcarea unor norme din domeniul circulației pe drumurile publice, și se stabilește sancțiunea contravențională corespunzătoare.

Potrivit acestui proces verbal încheiat de organele de poliție, contravenția săvârșită de a constatat în neasigurarea la "efectuarea manevrei de mers înapoi", intrând în coliziune cu un autoturism și cu un alt tramvai. Aceasta este fapta ilicită care a atras răspunderea contravențională a recurentei contestatoare, fiind evident că această faptă nu este aceeași cu abaterea disciplinară constatată de recurenta intimată.

Prin urmare, procesul verbal încheiat de organele de poliție, necontestat de, nu este un mijloc de probă pertinent în cauză, deci nu face dovada săvârșirii de către recurenta contestatoare, cu vinovăție, a unei abateri disciplinare, ci face dovada săvârșirii unei contravenții.

Recursul declarat de este fondat. În conformitate cu prevederile art. 274 alin. 1 Cod proc. civilă, cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt taxele de timbru, plata experților, despăgubirea martorilor, onorariul avocatului, cheltuieli de transport, costul efectuării copiilor de pe înscrisurile depuse la dosar. Prima instanță a acordat recurentei contestatoare suma de 800 lei, reprezentând "onorariu expert și avocat".

Recurenta intimată a căzut în pretenții, iar recurenta contestatoare a dovedit, în recurs, că a plătit onorariul de avocat în sumă de 700 lei, precum și onorariul expertului, în sumă de 400 lei, în total 1100 lei, cheltuieli de judecată la fond.

În consecință, față de considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1, 2 și 3 Cod proc. civilă, se va admite recursul declarat de și se va modifica în parte sentința, în sensul că intimata va fi obligată să achite contestatoarei suma de 1100 lei, cheltuieli de judecată. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței și se va respinge recursul declarat de Regia Autonomă de Transport Public I împotriva aceleiași sentințe.

Potrivit dispozițiilor art. 274 Cod proc. civilă, recurenta Regia Autonomă de Transport Public I va fi obligată să plătească intimatei suma de 200 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul avocatului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.899 din 22.05.209 a Tribunalului I, sentință pe care o modifică în parte.

Obligă intimata să achite contestatoarei suma de 1100 lei,cheltuieli de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Respinge recursul declarat de Regia Autonomă de Transport Public I împotriva aceleiași sentințe.

Obligă recurenta I să plătească intimatei suma de 200 lei, cheltuieli de judecată în recurs

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 20 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.

Tehnored./

2ex./13.11.2009

Tribunalul I-

-

Președinte:Carmen Bancu
Judecători:Carmen Bancu, Daniela Pruteanu, Nelida Cristina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de sancționare. Decizia 992/2009. Curtea de Apel Iasi