Dreptul la un salariu egal pentru muncă egală. Modificarea funcției și a atribuțiilor de serviciu fără majorarea corespunzătoare a remunerației.
| Comentarii |
|
(Curtea de Apel Bacău, decizia nr. 35 din 21 ianuarie 2008)
Circumstanțele cauzei: Prin sentința civilă nr. 1322 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanții B.N.N., U.N., S.T., T.F., M.F. și N.E. În contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Bacău. Au fost obligați pârâții să plătească tuturor reclamanților, cu excepția reclamantei T.F., drepturi restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2006, reactualizată la data plății. A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților. S-a respins acțiunea formulată de reclamanta T.F.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantele au fost salarizate în funcția de grefier dactilograf la Judecătoria Bacău, excepție făcând reclamanta T.F., care a fost angajată și plătită ca grefier, conform adresei Tribunalului Bacău. Prin Legea nr. 567/2004, în vigoare la 1 ianuarie 2005, s-a reglementat Statutul personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Astfel, s-a stabilit că „toți grefierii dactilografi în funcție la data intrării în vigoare a legii au fost încadrați ca grefieri prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute". Ulterior, Legea nr. 567/2004 s-a modificat prin Legea nr. 17/2006, introducându-se prevederile art. 91 alin. (2), potrivit căruia, grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefier urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare. Prin această modificare s-a recunoscut practic inegalitatea de tratament a foștilor grefieri în raport cu grefierii, inegalitate ce a fost înlăturată prin prevederea expresă a acordării salarizării corespunzătoare a legii speciale de salarizare pentru funcția de grefier. Articolul 7 al acestei legi arată că urmează să intre în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzută la art. 60 alin. (4). De asemeni, art. 60 alin. (5) din acest act normativ a prevăzut că „până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. (4)”. Aceasta înseamnă ca în speță salarizarea foștilor grefieri dactilografi ale căror posturi au fost transformate în grefier să se facă în continuare până la apariția legii speciale conform grilei de salarizare pentru grefierii dactilografi.
Soluția instanței de fond: Instanța de fond a constatat că, în raport de prevederile art. 91 alin. (2) din Legea nr. 567/2006, a intervenit o modificare unilaterală a contractului de muncă, schim-bându-li-se felul muncii prin transformarea încadrării acestora din funcția de grefier dactilograf în cea de grefier, aspect permis în condițiile în care raporturile de muncă ale reclamanților sunt reglementate în baza unei legi speciale. Această modificare unilaterală a raportului de muncă al fiecărei reclamante trebuia asociat cu obligația corelativă de salarizare de către angajator conform funcției ocupate și muncii prestate efectiv de acestea în vederea asigurării respectării principiului fundamental al nediscriminării, care în cadrul relațiilor de muncă se traduce prin egalitate de tratament față de toți salariații și angajatorii [art. 5 alin. (1) C. muncii]. În legătură cu respectarea principiului enunțat sunt de menționat și prevederile O.G. nr. 137/2000 art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i), care prevede că principiul egalității între cetățeni și al excluderii discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației, la un salariu egal pentru muncă egală și la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. În sensul celor menționate sunt și dispozițiile art. 5 alin. (2) C. muncii, care interzic orice discriminare directă sau indirectă fată de un salariat pe criteriile de sex, culoare, rasă, etnie etc.
Instanța, având în vedere situația reținută, a constatat că prin prevederile art. 91 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, prin care s-a dispus încadrarea grefierilor dactilografi în funcția de grefier începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute, s-a creat o discriminare indirectă între această categorie de personal auxiliar al instanțelor judecătorești și ceilalți grefieri, discriminare concretizată în neacor-darea drepturilor salariale conform funcției ocupate și muncii prestate efectiv de aceștia dintâi. în ce privește munca prestată, tribunalul a reținut că, începând cu 1 decembrie 2005, ca urmare a aprobării noului Regulament de ordine interioară a instanțelor judecătorești prin Hotărârea nr. 387/2005, reclamantele au îndeplinit efectiv atribuțiile de serviciu ale grefierului de ședință, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 54 din hotărâre, fiind cu atât mai mult îndreptățite în virtutea principiului „salariu egal pentru muncă egală” la plata drepturilor salariale corespunzătoare grilei de salarizare pentru grefierii de ședință.
Instanța a reținut că această inegalitate de tratament în raporturile de muncă, sub aspectul salarizării între cele două categorii de personal, a fost înlăturată prin legea care a modificat dispozițiile Legii nr. 567/2004, introducând art. 91 alin. (2), conform căruia grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare. înlăturarea acestor discriminări a fost doar aparentă întrucât prin art. 7 din Legea nr. 17/2006 s-a condiționat intrarea în vigoare a acestui act normativ de intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare. Practic, efectele art. 91 alin. (2) în forma modificată introdusă prin Legea nr. 17/2006 au fost înlăturate de cele ale art. 7 și ale art. 60 alin. (5) din acest act normativ, prin care s-a menținut în continuare pentru această categorie de personal auxiliar aceeași grilă de salarizare specifică funcției de grefier dactilograf.
Prin urmare, s-a apreciat că prin prevederile art. 7 și art. 60 alin. (5) din Legea nr. 17/2006 s-a menționat în continuare aceeași formă de discriminare indirectă a reclamantelor, care au continuat și continuă să fie salarizate conform salariilor de încadrare avute la data transformării postului din grefier dactilograf în cel de grefier, cu toate că funcția deținută de fiecare dintre acestea, astfel cum este înscrisă în carnetul de muncă, precum și munca efectiv prestată începând cu 1 decembrie 2005, au fost cea de grefier de ședință.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond s-a formulat recurs de către reclamanta T.F. și pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției. În recursul Ministerului Justiției s-a criticat hotărârea primei instanțe, pentru următoarele argumente: drepturile solicitate de reclamanți nu au fost prevăzute de legislația aplicabilă; exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. În recursul său, reclamanta T.F. a precizat că, din eroare, Serviciul contabilitate al Tribunalului Bacău nu a eliberat adresa prin care s-au solicitat relații privind drepturile sale salariale, atașându-se în recurs o adeverință în acest sens.
Soluția instanței de recurs: Recursurile declarate de Ministerului Economiei și Finanțelor și al Ministerului Justiției au fost respinse ca nefondate, cu următoarea motivare:
Conform principiului „la muncă egală, salariu egal", grefierii dactilografi care au devenit grefieri de ședință, preluând, conform legii, atribuțiile grefierului de ședință, aveau și dreptul la o remunerație corespunzătoare. Or, O.U.G. nr. 137/2000 tocmai inechitatea de tratament o sancționează. Astfel, în aplicarea art. 21 din acest act normativ, în mod judicios prima instanță a dispus plata de către Ministerul Justiției a unor asemenea sume (cu titlu de despăgubiri).
Recursul promovat de reclamanta T.F. este întemeiat, urmând a fi admis. Constatând neconcordanta dintre adresa nr. 3781/110 din 6 august 2007 și 4484/19A din 8 octombrie 2007, instanța a solicitat Departamentului contabilitate din cadrul Tribunalului Bacău să facă precizări, însoțite de acte doveditoare. Astfel, a fost trimisă instanței decizia nr. 50 din 8 februarie 2005 din care rezultă că T.F. a fost încadrată ca grefier. În aceste condiții, față de actul nou depus în recurs, se va admite recursul, reclamanta T.F. fiind îndreptățită la aceleași drepturi (corespunzătoare vechimii) ca și celelalte reclamante.
Comentariu
În speța prezentată mai sus s-a solicitat aplicarea principiului la muncă de valoare egală, salariu egal. Discriminarea invocată de reclamanți își are izvorul într-un act normativ prin care s-a procedat la modificarea funcției și a atribuțiilor de serviciu fără să se procedeze concomitent și la acordarea unui salariu egal cu al personalului care îndeplinea aceleași atribuții de serviciu și care ocupa aceeași funcție.
| ← Dreptul la un salariu egal pentru muncă egală. Acordarea... | Presupusă discriminare salarială a judecătorilor în raport... → |
|---|
