Obligatia de a face.inadmisibilitatea cererii privind acordarea pensiei de urmaş formulata direct în instantă, fără respectarea procedurii administrative
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Sentinţă civilă nr. 2555 din data de 23.09.2016
Dosar nr. 1249/63/2016 R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINȚA Nr. 2555/2016 Ședința publică de la 23 Septembrie 2016 Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 29.01.2016 pe rolul Tribunalului Dolj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamanta GM în contradictoriu cu pârâta CJP DOLJ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la acordarea pensiei de urmaș.În motivare, reclamanta arată că a conviețuit în concubinaj cu GF mai mulți ani, iar în anul 2005 s-au căsătorit, având doi copii.Începând cu anul 2005, soțul său a fost angajatul Poliției Comunitare, până în anul 2011, când a decedat, astfel că , reclamanta fiind urmașa de drept a acestuia împreună cu cei doi copii, este îndreptățită la primirea unei pensii de urmaș, cu atât mai mult cu cât nu are nici un fel de venit, sau un alt ajutor material.Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Temeiul de drept îl constituie dispozițiile art. 1516 Cod Civil.În scop probator depune în copie: certificat de deces, CI, certificat căsătorie, notă de lichidare. La data de 16.02.2016, reclamanta își precizează cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege să depună la dosarul cauzei: carnet de muncă, carte de identitate, răspunsul comunicat de CJP Dolj la cererea nr. 6451/09.02.2016, obiectul cererii îl stabilește ca fiind- obligația de a face, temeiul de drept - art. 1516 și 1528 Cod Civil.La data de 04.03.2016, pârâta CJP Dolj depune întâmpinare, prin care, pe cale de excepție, invocă inadmisibilitatea acțiunii întemeiată pe obligația de a face, având în vedere faptul că reclamanta nu a solicitat niciodată pensie de urmaș printr-o cerere, la care să fie atașate documentele privind stagiul de cotizare realizat de către autorul acesteia.De asemenea, reclamanta nu face dovada refuzului Casei Județene de Pensii de a da curs cererii sale.Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, aratând că reclamanta nu a depus nici un document din cele prevăzute de Legea 263/2010, prin care să solicite pensie de urmaș, singura cerere depusă fiind cea cu nr. 6451/09.02.2016, prin care solicită eliberarea unei adeverințe care să ateste faptul că nu beneficiază de pensie de urmaș după soțul său, cerere la care i-a fost comunicat răspunsul nr. 6451/10.02.2016.Susține de asemenea pârâta că reclamanta nu poate beneficia de pensie de urmaș în baza temeiul legal invocat în acțiune, întrucât potrivit art. 85 din Legea 263/2010 alin.1 "Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani" și alin. 2 "În cazul în care durata căsătoriei este mai micp de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus".Singurele dispoziții care, eventual îi sunt aplicabile reclamantei, în măsura în care îndeplinește condițiile cerute de lege, sunt cele ale art. 87, 88 din Legea 263/2010, potrivit cărora: " Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 85 și la art. 86 alin. (1) beneficiază de pensie urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5)." și " Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5)".
Temeiul de drept îl stabilește ca fiind dispozițiile art. 205-208 și 413 Cod Procedură Civilă.Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele: Reclamanta GM a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la acordarea pensiei de urmaș.Așa cum rezultă din înscrisurile atașate la dosar, se constată că reclamanta s-a adresat direct instanței cu cerere prin care să fie obligată CJP Dolj să îi emită o decizie referitoare la acordarea pensiei de urmaș, fără ca în prealabil să se fi adresat CJP Dolj.Într-adevăr, după promovarea acțiunii, reclamanta a înaintat pârâtei o cerere prin care solicita să i se elibereze adeverință din care să rezulte că nu beneficiază de pensie de urmaș, dar în niciun caz nu a solicitat CJP Dolj, acordarea bensiei de urmaș.Potrivit art. 74 din Normele de aplicare a Lg nr. 263/2010: "(1)Cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial în funcție de domiciliul solicitantului, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare.(2)Solicitantul poate fi persoana îndreptățită, tutorele acesteia, curatorul acesteia, persoana căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor, precum și mandatarul, desemnat prin procură specială, în situația în care este mandatat și să încaseze drepturile de pensie.Art. 75 din aceleași norme, prevăd: "Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la instituția competentă. Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile de la data emiterii."Potrivit art. 149 alin. 1 Lg nr. 263/2010 "deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.Se are în vedere că prin art. 149 din Legea nr. 263/2010 s-a instituit o procedură administrativă prealabilă obligatorie pentru contestarea deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale, acestea putând fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații. La rândul lor, hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare în conformitate cu art. 151 din Legea nr. 263/2010. Hotararile prevazute la art. 150 alin. (3) c din Legea nr. 263/2010 care nu au fost atacate la instantele judecătorești in termenul prevazut la alin. (2) sunt definitive.Prin urmare se constată că reclamanta nu a parcurs procedura prevăzută de dispozițiile legale,ci s-a adresat direct instanței, astfel încât excepția de inadmisibilitate este întemeiată și va fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii. Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
| ← Anulare decizie privind stabilirea drepturilor salariale şi... | Obligatia de a face.exceptia puterii de lucru judecat → |
|---|
