Valorificarea contribuţiile reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat.

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 52 din data de 19.01.2015

Valorificarea contribuțiile reținute în valută și virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat.

Legea nr. 263/2010: art. 2 alin. 1 lit. c).

Potrivit prevederile art.2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la fondul de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

În consecință, prin nevalorificarea cotizațiilor reținute în valută și virate în lei la fondul de pensie suplimentară, conform legislației în vigoare la acea dată, reclamantul a suferit un prejudiciu deoarece după pierderea pensiei de serviciu acesta nu și-a putut valorifica toate contribuțiile achitate în vederea calculării drepturilor de pensie.

Secția I Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia civilă nr.52/19 ianuarie 2015.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr. 8316/97/2012 reclamantul P.L. a chemat în judecată pârâta C.J.P. H. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i recalculeze pensia prin valorificarea contribuțiilor în valută la fondul de pensii pentru o perioadă de 7 ani și 9 luni conform adeverinței M.E.C.M.A. nr. 37151/22.07.2011și la plata diferențelor de pensie începând cu data de 01.09.2010.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia nr. (…)/08.08.2011 i s-a stabilit pensia de serviciu care i-a fost recalculată la data de 04.06.2009 la suma de 2419 lei.

Pensia de serviciu era formată dintr-o pensie de asigurări sociale (partea contributivă) în sumă de 1594 lei și diferența de la bugetul de stat în sumă de 825 lei. În ceea ce privește partea contributivă a pensiei de serviciu (care reprezintă cuantumul pensiei după eliminarea pensiilor de serviciu), reclamantul a susținut că pentru o perioadă de 7 ani și 9 luni din stagiul de cotizare realizat ca diplomat, a avut și contribuții în valută la fondul de pensii reprezentând 2 %, respectiv 3 % din retribuția realizată în valută însă aceste contribuții nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei.

Reclamantul a precizat că adeverința privind contribuțiile reținute în valută și virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat a fost eliberată de MECMA la data de 22.07.2011 și depusă la C.J.P. H. împreună cu o cerere de recalculare a pensiei la data de 05.08.2011. Această cerere a rămas fără răspuns deoarece contestațiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei au fost soluționate irevocabil doar la 01.03.2012. Ulterior i s-a comunicat telefonic că nu se cunoaște procedura de urmat pentru recalcularea solicitată și doar după repetate insistențe și audiențe a primit răspunsul negativ scris prin adresa nr. 32171/13.03.2013.

În fine, reclamantul a susținut că având în vedere că argumentul de bază susținut de guvernanți în justificarea eliminării pensiilor de serviciu pentru diplomați a fost acela conform căruia toate pensiile trebuie să fie recalculate exclusiv după principiul contributivității, pensia recalculată ar urma să se aplice începând cu data de 01.09.2010, respectiv cu data la care pensiile de serviciu pentru diplomați au fost eliminate.

Prin precizările ulterioare reclamantul a arătat în esență că scopul acțiunii nu este contestarea unei decizii anume emise de C.J.P. H. ci recalcularea pensiei conform principiului contributivității motivat de faptul că după eliminarea pensiilor de serviciu pentru diplomați nu s-a ținut cont de totalitatea contribuțiilor la fondul de pensii. Reclamantul a subliniat că nu a avut loc o reală recalculare, stabilirea cuantumului noii pensii făcându-se la nivelul "pensiei de asigurări sociale"; înscris în ultima decizie de pensie de serviciu în sumă de 1594 lei. Totodată reclamantul a precizat că perioada la care se referă acțiunea ar urma să înceapă la data suprimării pensiilor de serviciu, iar în subsidiar, de la data depunerii la C.J.P. H. a solicitării de recalculare a pensiei, însoțită de dovada plății contribuțiilor în valută.

Prin sentința civilă nr.1858/LM/16.07.2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în cauză, s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de către reclamantul P.L. împotriva pârâtei C.J.P. H. și în consecință:

- a fost obligată pârâtă la recalcularea pensiei reclamantului, prin valorificarea contribuțiilor la pensia suplimentară reținute în valută, în perioada 10.05.1980 - 16.02.1986, 17.07.1986 - 09.08.1986 și 31.03.1993 - 31.10.1995, menționate în adeverința nr.37151 din 22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.;

- a fost obligată pârâta să plătească reclamantului diferențele de pensie cuvenite începând cu data de 01.09.2011. S-a respins în rest acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, următoarele:

Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită potrivit OUG nr. 36/2003, prin decizia nr. (…)din 26.07.2004.

Stabilirea pensiei de serviciu s-a făcut la cererea reclamantului, înregistrată la data de 10.05.2004 și în baza adeverinței M.E.C. nr. 225937/30.04.2004 din care a rezultat o vechime totală de 32 ani, din care, vechime în străinătate cu grade diplomatice sau consulare de 13 ani și un venit salarial lunar net pe baza căruia se stabilește pensia de serviciu de (…) lei.

Pensia de serviciu a reclamantului a fost reactualizată în conformitate cu art. 3 și art. 4 alin. 3 din OUG 36/2003 în baza adeverințelor-tip eliberate de MEC de mai multe ori în perioada 2004-2009, la aceste actualizări avându-se în vedere și perioada de 7 ani și 9 luni în care s-a achitat în valută contribuția la pensia suplimentară.

La data de 01.09.2010, pârâta C.J.P. H. a emis decizia nr.183981/2010 privind recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului, în conformitate de prevederile Legii nr. 119/2010 și HGR 737/2010, coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000.

Pensia de asigurări sociale a fost stabilită astfel la suma de (…)lei lunar, pentru un stagiu de cotizare realizat de 42 ani 11 luni și 12 zile și un punctaj mediu anual de 2.28461 puncte, raportat la valoarea punctului de pensie de 732,8 lei.

La data de 15.07.2011, pârâta C.J.P. H. a emis emite decizia privind revizuirea pensiei, în conformitate cu OUG nr. 59/2011, decizie care nu aduce în concret nici o modificare drepturilor de pensie stabilite de la 01.09.2010.

Reclamantul a contestat suprimarea drepturilor de pensie de serviciu, respectiv recalcularea pensiei în baza Legii nr. 119/2010, contestațiile făcând obiectul dosarelor nr. 5815/97/2010 și 5548/97/2011 soluționate irevocabil de Curtea de Apel Alba Iulia, în sensul respingerii acțiunilor.

La data de 05.08.2011, prin cererea înregistrată sub nr.(…)/2011, reclamantul a solicitat pârâtei C.J.P. H. recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverinței nr. 37151/22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.- Direcția Resurse Umane, adeverință anexată cererii.

Adeverința menționată confirmă contravaloarea în lei a contribuției pentru pensia suplimentară reținută în valută reclamantului, în calitate de angajat al Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, trimis în misiune în străinătate în perioada 10.05.1980-16.02.1986, 17.07.1986- 09.98.1986 și în perioada 31.03.1991-31.03.1998 aflat la Misiunea permanentă a României pe lângă ONU din Geneva- Elveția în funcția de secretar economic.

În cuprinsul adeverinței se precizează că în perioadele menționate contribuția pentru pensia suplimentară i-a fost reținută reclamantului în valută și a fost virată în lei în cuantumul sumelor din tabel, adeverința fiind eliberată pe baza datelor cuprinse în arhivă.

Prin adresa nr.32171/13.03.2013, pârâta C.J.P. H. a comunicat reclamantului că Legea nr.263/2010 nu conține prevederi referitoare la stabilirea unui punctaj distinct pentru pensia suplimentară, ci doar majorarea punctajelor anuale,cu procentele prevăzute la art. 168, prevedere ce se aplică în conformitate cu legislația în vigoare înainte de 01.04.2001 pentru toți salariații care contribuiau la fondul pentru pensia suplimentară iar pentru perioadele de activitate lucrate până în 01.04.2001, la determinarea punctajelor anuale se valorifică salariile brute sau nete, în conformitate cu înscrierile din carnetul de muncă, precum și faptul că singura reglementare care a prevăzut majorarea pensiilor pentru perioadele de contribuții în valută la pensia suplimentară a fost HG nr. 751/2004 pentru pensia de serviciu a membrilor personalului diplomatic și consular, drept recunoscut în favoarea reclamantului prin decizia din 30.11.2004.

Faptul că reclamantul a beneficiat de majorarea pensiei pentru perioadele de contribuție în valută la pensia suplimentară nu are nici o relevanță, aceste majorări fiind aplicate la pensiile de serviciu ale diplomaților, care oricum erau stabilite în baza unui alt algoritm (80 % din salariul realizat în ultima lună) și nu aveau în vedere contribuțiile achitate.

Pe de altă parte, HGR nr.751/2004 prin care au fost prevăzute aceste majorări a fost abrogat prin art.196 din Legea nr. 263/2010 și oricum nu-și mai găsește aplicabilitatea în condițiile în care, prin aplicarea Legii nr.119/2010, pensiile de serviciu ale diplomaților reglementate prin OUG 36/2004 nu mai există, fiind recalculate în conformitate cu Legea nr. 19/2000 în funcție de punctajul mediu anual.

Referitor la punctajul mediu anual s-a reținut că acesta se stabilește potrivit art. 165 din Legea 263/2010, în raport de salariile brute sau nete, după caz, și în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, cu luarea în considerare a sporurilor cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Rezultă așadar că la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere veniturile efectiv realizate (inclusiv sporurile cu caracter permanent) și cotizațiile aferente acestor venituri.

În cauză, nu s-a contestat realizarea acestor venituri în valută și nici contribuția la aceste venituri, ci doar posibilitatea valorificării la stabilirea punctajului mediu anual, sub acest aspect, pârâta precizând că pentru ceea ce pretinde reclamantul este necesară modificarea sau completarea actului normativ în baza căruia se stabilesc drepturile de pensie.

Susținerea pârâtei în sensul că nu există temei legal care să justifice acordarea acestor drepturi urmează a fi înlăturată.

Normele legale nu pot cuprinde toate situațiile ipotetice ce pot apărea în timp însă, în acest caz, urmează a se aplica principiile generale în domeniu, respectiv principiul contributivității astfel cum este el definit la art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.263/2010, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la fondul de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Astfel, nu există nici o justificare pentru a nu fi valorificată integral contribuția achitată de reclamant, inclusiv pentru câștigurile realizate în valută, (care de fapt constituiau partea preponderentă a venitului lunar efectiv încasat în perioada în care a fost în misiuni diplomatice), câtă vreme aceste contribuții au fost efectiv reținute și virate la fondul de pensii, fapt adeverit oficial prin actul eliberat de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri - Direcția Resurse Umane în baza datelor din arhivă.

În plus, dacă suprimarea pensiei de serviciu a fost justificată prin necesitatea aplicării principiului contributivității la stabilirea drepturilor de pensie, este just și echitabil ca în aplicarea aceluiași principiu să se aibă în vedere și sumele cotizate efectiv, inclusiv cele aferente câștigului în valută.

Potrivit art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.263/2010, sistemul public de pensii are la bază principiului contributivității, care se regăsea și în vechea Legea pensiilor nr.19/2000, astfel că respingerea de către pârâtă a valorificării contribuțiilor achitate de reclamant în raport cu veniturile efectiv obținute vine în contradicție cu principiul potrivit căruia orice contribuție la fondul de asigurări sociale dă dreptul persoanei care a plătit să obțină și beneficiile contribuțiilor aduse.

Or, este cert că prin nevalorificarea cotizațiilor reținute în valută și virate în lei la fondul de pensie suplimentară conform legislației în vigoare la acea dată, se aduce un prejudiciu reclamantului, care, după pierderea pensiei de serviciu nu-și poate valorifica nici contribuțiile achitate în vederea calculării drepturilor de pensie.

Ca urmare, pretențiile reclamantului cu privire la valorificarea contribuțiilor reținute în valută și virate în lei, adeverite prin actul eliberat de M.E.C.M.A. sub nr. 37151/22.07.2011 au fost apreciate ca fiind a fi întemeiate.

Pe cale de consecință, pârâta a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului în baza adeverinței sus-menționate.

Cu privire la data valorificării adeverinței, respectiv a acordării diferențelor de pensie rezultate, a fost înlăturată poziția pârâtei care a menționat că pretențiile pot fi avute în vedere eventual de la data formulării acțiunii.

Astfel, s-a reținut că, în soluționarea cererii formulate de reclamant, pârâta nu a emis o decizie ci doar un răspuns administrativ, motiv pentru care reclamantul nu avea obligația de a urma procedura specială prevăzută de Legea nr.263/2010 pentru a contesta/anula această decizie. Prin urmare, s-a apreciat că reclamantul, în virtutea liberului acces la justiție, are deschisă calea unei acțiuni în instanță în vederea valorificării pretențiilor și a obligării pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor art.107 alin. 5 din Legea nr.263/2010, pretențiile reclamantului au fost admise, în parte, respectiv de la data de întâi a lunii următoare înregistrării cererii de recalculare, deci de la 01.09.2011.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, pârâta C.J.P. H., solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii în întregime a acțiunii formulată de reclamant.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susținut că soluția pronunțată de către instanța de fond este una nelegală și netemeinică deoarece solicitarea de recalculare a reclamantului nu putea forma obiectul prevederilor art.107 alin.3 coroborat cu art.168 din Legea nr.263/2010. Astfel, arată că sumele înscrise în adeverința depusă de reclamant, nu sunt venituri, respectiv drepturi salariale sau sporuri salariale încasate de titular, ci sume reținute de către angajator cu titlu contribuție pentru pensia suplimentară virate, conform prevederilor legale în vigoare la acea dată.

A mai arătat că art.168 din Legea nr.263/2010 (art.165 din Legea nr.19/2000) reglementează în mod expres modalitatea de acordare a beneficiului ca urmare a contribuirii la fondul pentru pensia suplimentară, această prevedere legală neprevăzând restituirea în mod exact și concret a sumei contribuite.

În consecință, apelanta apreciază că, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a încălcat prevederile legale în materie și a creat, pe cale judecătorească, o nouă normă de drept care este și imposibil de pus în executare.

Referitor la principiul contributivității, reținut de către prima instanță, apelanta a menționat că acesta a fost greșit interpretat și aplicat deoarece se referă la drepturile de asigurări sociale care se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, nicidecum valorificarea la pensie exact a cuantumului sumei plătite cu titlu contribuție.

În ce privește H.G. nr.751/2004 invocată și reținută la fond, apelanta a precizat că acest act normativ a adus reglementări doar în sensul majorării pensiei de serviciu a diplomaților, stabilită în temeiul O.U.G. nr.36/2003. Pensia de serviciu stabilită pe numele reclamantului a fost însă recalculată pe principiile Legii nr.119/2010, începând cu 01.09.2010, astfel că H.G. nr.751/2004 nu mai este aplicabilă fiind abrogată prin art.196 din Legea nr.263/2010.

În drept a invocat art.466 și urm. din N.C.P.C.

CURTEA, verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, conform art.479 alin.1 din N.C.P.C. și art.476 alin.1-2 N.C.P.C., reține următoarele:

Apelul declarat de pârâta C.J.P. H. este nefondat.

Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită potrivit OUG nr. 36/2003, prin decizia nr. (…) din 26.07.2004.

Pensia de serviciu a reclamantului a fost reactualizată în conformitate cu art. 3 și art. 4 alin. 3 din O.U.G. nr.36/2003 în baza adeverințelor-tip eliberate de MEC de mai multe ori în perioada 2004-2009, la aceste actualizări avându-se în vedere și perioada de 7 ani și 9 luni în care s-a achitat în valută contribuția la pensia suplimentară.

La data de 01.09.2010, pârâta C.J.P. H. a emis decizia nr.(…)/2010 privind recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului, în conformitate de prevederile Legii nr.119/2010 și HGR 737/2010, coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000.

La data de 15.07.2011, pârâta C.J.P. H. a emis decizia privind revizuirea pensiei, în conformitate cu O.U.G. nr. 59/2011, decizie care nu aduce în concret nici o modificare drepturilor de pensie stabilite la 01.09.2010.

Reclamantul a contestat suprimarea drepturilor de pensie de serviciu, respectiv recalcularea pensiei în baza Legii nr.119/2010, contestațiile făcând obiectul dosarelor nr. 5815/97/2010 și 5548/97/2011 soluționate irevocabil de Curtea de Apel Alba Iulia, în sensul respingerii acțiunilor.

La data de 05.08.2011, prin cererea înregistrată sub nr.(…)/2011, reclamantul a solicitat pârâtei C.J.P. H. recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverinței nr. (…)/22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.- Direcția Resurse Umane, adeverință anexată cererii.

Adeverința menționată confirmă contravaloarea în lei a contribuției pentru pensia suplimentară reținută în valută reclamantului P.L., în calitate de angajat al Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, trimis în misiune în străinătate în perioada 10.05.1980 -16.02.1986, 17.07.1986 - 09.98.1986 și în perioada 31.03.1991-31.03.1998 aflat la Misiunea permanentă a României pe lângă ONU din Geneva- Elveția în funcția de secretar economic.

Susținerile critice ale apelantei C.J.P. H., potrivit cărora Legea nr. 263/2010 nu conține prevederi referitoare la stabilirea unui punctaj distinct pentru pensia suplimentară, ci doar majorarea punctajelor anuale, cu procentele prevăzute la art. 168, prevedere ce se aplică în conformitate cu legislația în vigoare înainte de 01.04.2001 pentru toți salariații care contribuiau la fondul pentru pensia iar singura reglementare care a prevăzut majorarea pensiilor pentru perioadele de contribuții în valută la pensia suplimentară a fost H.G. nr. 751/2004 pentru pensia de serviciu a membrilor personalului diplomatic și consular, drept recunoscut în favoarea reclamantului prin decizia din 30.11.2004, urmează să fie înlăturate ca nefondate.

Faptul că intimatul reclamant a beneficiat de majorarea pensiei pentru perioadele de contribuție în valută la pensia suplimentară nu are nici o relevanță, deoarece aceste majorări au fost aplicate la pensiile de serviciu ale diplomaților, stabilite în baza unui alt algoritm special (80 % din salariul realizat în ultima lună) și care nu aveau în vedere contribuțiile achitate.

În plus, reclamantul nu s-a pensionat în baza Legii nr.263/2010, ci în temeiul O.U.G. nr.36/2003 coroborată cu Legea nr.19/2000, pensia de serviciu fiind ulterior recalculată conform Legii nr.119/2010 și revizuită conform O.U.G. nr.59/2011.

Revizuirea, în temeiul O.U.G. nr.59/2011, trebuia efectuată cu respectarea principiului contributivității și egalității, scopul fiind acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanță de urgență sunt îndreptățite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.

Acesta a fost motivul pentru care reclamantul a solicitat, prin cererea înregistrată sub nr.(…)/05.08.2011, recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în considerare a adeverinței nr.37151/22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.

Prin urmare, așa cum corect a reținut și prima instanță, la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, trebuie avute în vedere veniturile efectiv realizate (inclusiv sporurile cu caracter permanent) și cotizațiile aferente acestor venituri.

În cauză, nu s-a contestat de către apelanta pârâtă realizarea acestor venituri în valută și nici contribuția la aceste venituri, ci doar imposibilitatea valorificării lor la stabilirea punctajului mediu anual, pe motiv că nu există temei legal, însă această critică va fi înlăturată raportat la prevederile art.2 alin. 1 lit. c) din Legea nr.263/2010, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la fondul de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

În raport de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.480 alin.1 din N.C.P.C., a respins ca nefondat apelului declarat de pârâtă.

← Vechime în magistratură. Activitatea de secretar de primărie.		cerere de valoare redusă, plata nedatorata, recuperare sume,... →

Valorificarea contribuţiile reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Valorificarea contribuţiile reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat.