Decizia civilă nr. 1012/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1012/R/2011
Ședința publică din data de 16 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate reclamantul S. L. D. Î. M.
și de către pârâtul I. Ș. J. M. împotriva sentinței civile nr. 1622 din 15 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată Ș. DE A. ȘI M. B., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 decembrie 2010, prin serviciul de registratură al instanței pârâtul recurent a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului formulat de reclamant.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu reclamantul recurent.
Instanța, având în vedere că atât prin cererile de recurs, cât și prin întâmpinare s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza fiind în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...), sub nr. (...), pe rolul T. M. reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat instanței, în numele membrilor de sindicat cuprinși în tabelul anexat acțiunii introductive, în contradictoriu cu pârâții I. Ș. J. M. și Ș. de A. și M. B., ca prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză să dispună obligarea pârâților la respectarea prevederilor Legii nr.3., privind diminuarea cheltuielilor de personal, în medie cu 15,5% și obligarea pârâților la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a Legii nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, diminuarea salariului pentru această lună trebuind să fie de 8,91 % și nu 15,5%, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul I. Ș. J. M., a invocat pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive arătând că nu are calitatea de angajator al persoanelor reprezentate în litigiu, că rolul său se limitează la organizarea și validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, că are doar atribuții în ceea ce privește procesul educativ, iar nu de finanțare a unităților de învățământ.
Pe fondul cauzei, pârâtul I. Ș. J. M. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că perioada avută în vedere prin actul normativ invocat de reclamant, este octombrie - noiembrie, iar procentul lunar este de
15,5%, unitățile școlare au aplicat corect legea, diminuând cheltuielile de personal în medie cu 15,5%.
Prin sentința civilă nr. 1622/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureșîn dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasiveinvocată de pârâtul I. Ș. J. M..
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M., în con- tradictoriu cu pârâții I. Ș. J. M. și Ș. de A. și M.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. M. instanța a reținut că este neîntemeiată, deoarece prerogativele conferite acestuia de art. 25 din L. nr. 128/1997 de a exercita atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar și abilitarea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar conform art. 49 și următoarele din același act normativ, legitimează calitatea procesuală pasivă a acestui pârât.
Reținând însă că acesta nu are calitatea de ordonator de credite la niciun nivel în raport cu membrii de sindicat reprezentați de reclamant, instanța a considerat că hotărârea ce se va pronunța în cauză urmează să fie doar opozabilă pârâtului.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că din adeverința eliberată de instituția școlară și din statul de plată aferent lunii noiembrie 2009, se constată că membrilor de sindicat reprezentați de reclamant, în vederea reducerii cheltuielilor de personal pentru luna noiembrie 2009, li s-a aplicat procentul de diminuare de 15,5% din salariul brut.
Instanța a mai reținut concluziile date publicității în urma ședinței
Plenului CSM din data de 19 noiembrie 2009, referitoare la sesizarea C. de
A. T. M. în legătură cu modalitatea de punere în aplicare a dispozițiilor art. 10 din L. nr. 3., privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor - cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.
D. analiza textului art. 10 din L. nr. 3., instanța a concluzionat că, măsurile de diminuare a cheltuielilor de personal sunt enumerate exemplificativ, sarcina stabilirii acestora revenind conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, cu acordul organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariaților, sau cu acordul salariatului, în așa fel încât să se asigure în medie o diminuare lunară a cheltuielilor cu până la
15,5%.
Potrivit alin.(4) al art. 10 din L. nr. 3., în lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opțiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul si numărul de zile libere, precum si reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituției publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libereîntr-o lună, iar diminuarea salariului să nu depășească nivelul prevăzut la alin. (1).
Prin nota nr. 78/(...), emisă de M. E. C. si I., se stabilește modalitatea de aplicarea a art. 10 din L. nr. 3. pentru personalul didactic din învățământ, în sensul că, conducătorii instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat au obligația de a diminua cheltuielile de personal cu
15,5% pentru luna noiembrie 2009 si cu 15,5% pentru luna decembrie
2009, prin aplicarea uneia din următoarele măsuri: zile libere fără plată în perioada 21-24 decembrie pentru diminuarea cheltuielilor aferente lunii noiembrie si zile libere fără plata în perioada 28 - 31 decembrie, pentru diminuarea cheltuielilor aferente lunii decembrie, reducerea programului de lucru fără a afecta norma didactică, altă măsură cu efect echivalent.
Se menționează în nota M. că reducerea cheltuielilor de personal cu
15,5% se va face lunar, pentru lunile noiembrie 2009 si decembrie 2009, din drepturile salariale aferente fiecărei luni.
Instanța a apreciat că modalitatea de reducere a cheltuielilor de personal cu 15,5% prevăzută de L. nr. 3., este cea stabilită de M., pentru personalul didactic din învățământ și nu cea cu privire la care CSM și-a exprimat un punct de vedere (acesta nefiind ordonator de credite si nici conducător, în sensul de conducător al unei instituții publice astfel cum se face referire la acesta in art. 10 din L. nr. 3.), astfel că diminuarea veniturilor salariale ale membrilor de sindicat reprezentați de reclamant pentru luna noiembrie 2009, cu 15,5% este corectă, acțiunea fiind apreciată neîntemeiată si în consecință, a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul S. L. D. Î. M. și pârâtul I. Ș. AL J. M..
Recurentul S. L. D. Î. M. a solicitat modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii cu obligarea pârâților la respectarea prevederilor Legii nr.
3. privind diminuarea cheltuielilor de personal, în medie cu 15,5%, obligarea pârâților la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a Legii nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, diminuarea salariului pentru această lună trebuind să fie de 8,91 % și nu de 15,5%, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plății.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a reținut că, conform art. 10 din L. nr. 3. "conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar".
Conform prevederilor art. 7 alin. 8 din L. nr. 84/1995 " instituțiile de învățământ și unitățile de învățământ cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de preșcolari sunt instituții publice cu personalitate juridică". Prin urmare, conducătorul instituției publice în sensul prevederilor art. 10 din L. nr. 3. este directorul unității de învățământ.
Conform rețelei școlare 2009/2010 anexă a Deciziei LS.J. MM nr.
8/2009, publicată pe site-ul oficial al I.S.J. MM, Ș. de A. și M. B. are personalitate juridică. Astfel, în baza art. 10 din L. nr. 3., directorul acestei unități de învățământ are responsabilitatea în diminuarea cheltuielilor de personal prevăzute de L. nr. 3..
M.E.C.T.S. a formulat adresa nr. 78/(...) prin care a dispus reducerea cheltuielilor de personal cu 15,5% atât pe luna noiembrie, cât și pe luna decembrie a anului 2009. Fiecare unitate de învățământ cu peste 200 de elevi sau peste 100 de preșcolari este instituție publică cu personalitate juridică, iar L. nr. 3. spune în art. 10 că, conducătorii instituțiilor publice sunt responsabili cu reducerea cheltuielilor de personal și stabilesc cemăsură se va aplica, conform art. 10 alin. 4 din aceeași lege. Prin urmare, nu M.E.C.T.S. este instituția care, în baza art. 10 din L. nr. 3., trebuie să decidă asupra măsurii ce se va lua în vederea reducerii cheltuielilor de personal, ci conducătorul instituției publice, respectiv directorul unității de învățământ.
De asemenea, instanța de fond a susținut că nu poate fi luată în considerare poziția CSM conform căreia pe luna noiembrie 2009 trebuiau reduse cheltuielile de personal doar cu 9,81 %, întrucât aceasta cu este nici ordonator de credite și nici conducător al unei instituții publice, dar nici
M.E.C.T.S. nu este nici ordonator de credite, nici conducător al unității de învățământ.
Arată recurentul că L. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 762/(...) și intră în vigoare la 3 zile după publicarea sa în Monitorul Oficial, iar conform art. 15 alin. 2 din Constituția România "L. dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Consideră recurentul că reducerea pe luna noiembrie 2009 trebuie să fie proporțională cu perioada din luna noiembrie pentru care se aplică L. nr.
3., respectiv pe această lună reducerea cheltuielilor de personal trebuia să fie de 9,81% și nu de 15,5%.
Recurentul I. Ș. AL J. M. a solicitat modificarea hotărârii în sensuladmiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocate și pe cale de consecință, respingerea acțiunii civile formulate de reclamant împotriva sa.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată considerând, în mod greșit, faptul că prerogativele conferite de art. 25 din L. nr. 128/1997 și abilitatea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar conform art. 49 și următoarele din același act normativ, legitimează calitatea procesuală pasivă a inspectoratului școlar.
Atribuțiile inspectoratelor școlare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 142 din legea nr. 84/1995 și singura prerogativă cu privire la încadrarea personalului didactic în unitățile de învățământ este prevăzută la litera g) a acestui articol, inspectoratele școlare având doar rol de coordonare a încadrării unităților de învățământ cu personal didactic și nicidecum rol de angajare a personalului didactic, rol atribuit de legislația în vigoare directorului unității de învățământ.
Mai arată recurentul că instanța a interpretat greșit prevederile art. 49
și următoarele din L. nr. 128/1997, deoarece salarizarea personalului didactic nu este stabilită de către inspectorat, ci este reglementată prin lege, grila de salarizare fiind cuprinsă în anexele Statutului personalului didactic.
Pe de altă parte, inspectoratele școlare nu au calitatea de ordonatori de credite la nici un nivel.
În ceea ce privește fondul cauzei recurentul pârât arată că instanța s-a pronunțat în mod corect prin respingerea acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată (filele 14-16), I. Ș. al J. M. a solicitat respingerea recursului formulat de S. L. din Î. M. și menținerea sentinței recurate în ceea ce privește fondul cauzei.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A.reține următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. M., se reține că prin cererea introductivă reclamanții, prin reprezentant, au solicitat obligarea pârâților la plata unor diferențe salariale aferente lunii noiembrie
2009.
Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Instanța are obligația de a analiza calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății.
Conform disp. art. 11 al. 5 din L. nr. 128/1997, coroborate cu disp. art. 7 alin. 8 și 9 din L. nr. 84/1995 și art. 20 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, calitatea de angajator al personalului didactic și, prin urmare, de obligat la plata drepturilor salariale o are doar unitatea de învățământ cu personalitate juridică pârâtă în cauză.
Inspectoratele școlare județene sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate M.ui E., C. și Tineretului, cu atribuții clar prevăzute în art. 142 din L. învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, printre care aceea de a coordona încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar.
Printre atribuțiile stabilite de art. 142 din L. învățământului nr.
84/1995 în sarcina inspectoratelor școlare nu se regăsesc unele privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia. Doar atribuțiile enumerate la lit. b) (asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ) și g) (coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic) se apropie de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient de specific pentru a putea justifica în cauză calitatea procesuală pasivă a pârâtului I. Ș. J.
Faptul că angajarea pe post a cadrelor didactice se face în urma concursurilor organizate de inspectoratul școlar (art. 11 alin. 3 și 5 din L. nr.
128/1996) și pe baza deciziilor de numire emise de inspector nu este de natură a conferi inspectoratului școlar calitatea de angajator, în sensul art. 10 și 14 din codul muncii.
Pe de altă parte, drepturile salariale solicitate se asigură din surse bugetare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 167 alin (1) din L. învățământului nr. 84/1995, republicată, potrivit cărora: „unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.
La alin. 2 al aceluiași articol se prevede că: „finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară";. Cheltuielile cu personalul sunt incluse în finanțarea de bază, așa cum prevede alin (5), iar potrivit alin (3) „finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale";.
Or, inspectoratul școlar județean nu are stabilit prin lege un rol principal în lanțul administrativ ce asigură această finanțare, sumele fiind virate direct din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale unităților de învățământ, fără a trece prin bugetul inspectoratului școlar. Altfel spus, inspectoratul școlar nu are atribuții specifice legate de plata salariilor cadrelor didactice din unitățile de învățământ arondate.
Raportat la obligațiile pe care acest pârât și le-a asumat în cuprinsul contractului colectiv de muncă unic la nivelul I.Ș.J. M., Curtea consideră că atât timp cât I. Ș. nu are atribuții legale vizând achitarea efectivă a salariilor, acesta nu-și putea asuma astfel de obligații prin contractul colectiv de muncă. Dat fiind caracterul imperativ al normelor legale prin care sunt stabilite competențele unei instituții de stat, o asemenea instituție nu-și poate asuma obligații cu depășirea competențelor prevăzute de lege.
Cum prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul recurent pentru ca acesta să fie obligat la plata drepturilor salariale solicitate, calitatea procesuală pasivă a acestui pârât trebuie stabilită prin raportare la obiectul acțiunii, astfel că nu poate fi reținută argumentarea primei instanțe privind pronunțarea hotărârii în contradictoriu cu acest pârât doar pentru opozabilitate.
Pentru aceste considerente Curtea apreciază ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât, situație în care se impune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., admiterea recursului formulat de acesta cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamant, se reține că prin dispozițiile art. 10 alin. 1 din L. nr. 3., legiuitorul a prevăzut că ";în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților
și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri…";
Reclamantul recurent consideră că pentru luna noiembrie 2009, lună în care a intrat în vigoare L. nr. 3., drepturile salariale ale membrilor de sindicat pe care îi reprezintă se justifică a fi diminuate cu 15,5%, doar de la data intrării în vigoare a Legii nr. 3., iar nu și pentru perioada anterioară.
Curtea apreciază ca fiind întemeiată această susținere, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 12 din L. nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și ale prevederilor art. 78 din Constituție României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...) și în lipsa unei mențiuni privind intrarea în vigoare la o altă dată, se constată că aceasta a intrat în vigoare la data de 12 noiembrie 2009, dată de la care își produce efectele.
Așadar, pentru luna noiembrie 2009 procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună.
În măsura în care s-ar acredita ideea ca diminuarea să se aplice și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii, s-ar ajunge la încălcarea principiului neretroactivității, ceea ce ar fi contrar prevederilor constituționale.
Conform art. 15 din Constituția României, legea civilă produce efecte doar pentru viitor, respectiv de la data intrării sale în vigoare, neputând afecta drepturile dobândite anterior existenței ei. Or, drepturile salariale aferente timpului de lucru efectuat de membrii de sindicat reprezentați de către reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut subimperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de L. nr.
3..
Nu prezintă nici o relevanță nota nr. 78/(...) emisă de M. E., C. și I. prin care au fost informate unitățile școlare despre modul corect de aplicare a prevederilor Legii nr. 3., respectiv aceasta nu poate produce nici un efect, prin prisma faptului că interpretarea dată prin această adresă contravine flagrant prevederilor acestei legi, respectiv intenției legiuitorului, precum și principiului neretroactivității.
Raportat la considerentele expuse și constatând că solicitarea vizând aplicarea reducerilor salariale doar de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 3. este justificată, Curtea, în baza art. 312 alin.1-3 Cod proc.civ., va admite în parte recursul declarat de reclamant și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va obliga unitatea de învățământ angajatoare să plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant diferența dintre drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2009, diminuate cu
15,5%, începând cu data de (...), în baza Legii nr. 3., și drepturile salariale efectiv încasate, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În recurs nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. M. și admite în parte recursul declarat de reclamantul S. L. D. Î. M. împotriva sentinței civile nr.
1622 din (...) în dosarul nr. (...) al T. M., pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. J. M. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu pârâta Ș. de A. și M. B. pe care îl obligă să plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: A. A., B. G., B. Z., B. O., B. P., B. G., B. K., B. A., COC V., C. L., C. R., C. A., C. M., D. V., D. R., D. V., G. M., G. A., H. C., K. I., LOI I., L. G., MUT T., M. V., N. E., P. M., P. ANA M., P. M., P. T., P. A. D., R. D., R. M., RAT D., R. A., RAT M., S. I., diferența dintre drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2009, diminuate cu 15,5%, începând cu data de (...), în baza Legii nr. 3. și drepturile salariale efectiv încasate, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică, azi 16 martie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI I .-R. M. G. L. T. S.-C. B.
G.
G. C.
Red.GLT/dact.MS/3 ex./(...) Jud.fond: V.C./B.G.
| ← Decizia civilă nr. 2041/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2769/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
