Decizia civilă nr. 1073/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ Nr. 1073/R/2011

Ședința publică din data de 22 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. M.

JUDECĂTOR : I. T.

JUDECĂTOR : D. C. G.

GREFIER : N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. M. „. M. SA împotriva sentinței civile nr. 3434 din 18 octombrie 2010 pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) privind și pe reclamantul intimat S. G. L., având ca obiect litigiu de muncă - contestație împotriva deciziei de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentei - consilier juridic C. J. și reclamantul intimat personal.

Procedura de citare este realizată.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 4 martie

2011 reclamantul intimat a înregistrat, prin serviciul registratură al instanței întâmpinare, comunicându-i-se un exemplar al acesteia reprezentantului recurentei.

Curtea, pe lângă motivele de recurs invocate, pune în discuția părților, în cadrul procedurii de concediere colectivă respectarea prevederilor art. 74 lit.c și d din Codul Muncii privind mențiunile deciziei de concediere.

Reprezentantul recurentei declară că au fost respectate toate procedurile legale, criteriile de concediere fiind însă precizate de fiecare șef din zonă.

Reclamantul arată că au fost stabilite criterii de disponibilizare pentru toată țara însă decizia de desfacere a contractului său de muncă este individuală.

Nemaifiind cereri de formulat în probațiune sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.

Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului declarat astfel cum a fost formulat în scris și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Reclamantul solicită respingerea recursului, sentința pronunțată de tribunal fiind pe deplin temeinică și legală.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.3434 din 18 octombrie 2010 pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul S. G. L., în contradictoriu cu intimata S. N. DE T. F.

M. „. M. S., și s-a constatat nulitatea absolută a Deciziei de concediere nr.

4A(...) din data de (...) emisă de intimată în sarcina contestatorului.

Intimata a fost obligată să reintegreze contestatorul pe postul și în funcția deținute anterior concedierii.

Intimata a fost obligată la plata în favoarea contestatorului a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, începând cu data de (...) și până la reintegrarea efectivă.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că între intimata S. N. de T. F. M. „. M. S. în calitate de angajator și contestatorul S. G. L. în calitate de angajat s-au stabilit raporturi de dreptul muncii, iar prin D. de concediere nr. 4A(...) emisă de societatea intimată la data de (...) s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului începând cu data de (...), din inițiativa angajatorului și pentru motive care nu țin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii colective, în temeiul art. 55 lit. c coroborat cu art. 65 alin. 1 din Codul muncii.

Cu respectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 268 alin. 5 din

Codul muncii, contestatorul a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei menționate.

Potrivit art. 68 și urm. din Codul muncii și art. 79 și urm. din Contractul

Colectiv de M. U. la N. N. pe anii 2007-2010 - obligatoriu pentru părți conform art. 30 din Legea nr. 130/1996 -, concedierile colective impun în sarcina angajatorilor respectarea unor obligații specifice.

Astfel, angajatorul are obligația de a iniția în timp util și în scopul punerii de acord consultări cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, după caz, cel puțin cu privire la metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați și respectiv cu privire la atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaților concediați. Scopul acestor consultări constă în propunerea de măsuri de către sindicat, în vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaților concediați.

Pe parcursul consultărilor, pentru a permite sindicatului sau reprezentanților salariaților să formuleze propuneri în timp util, angajatorul are obligația sa le furnizeze toate informațiile relevante și sa le notifice, în scris, următoarele: numărul total și categoriile de salariați, motivele care determină concedierea preconizată, numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere, criteriile avute în vedere, potrivit legii și/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor, măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați, conform dispozițiilor legale și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile și respectiv termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați.

Apoi, dacă ulterior consultărilor cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, angajatorul decide aplicarea măsurii de concediere colectivă, acesta are obligația de a notifica în scris inspectoratul teritorial de munca și agenția teritorială de ocupare a forței de muncă, cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere. N. trebuie să cuprindă toate informațiile relevante cu privire la intenția de concediere colectivă, prevăzute la art. 69 alin. (2), precum și rezultatele consultărilor cu sindicatul sau reprezentanții salariaților. O copie a notificării trebuie comunicată de către angajator și sindicatului sau reprezentanților salariaților,la aceeași dată la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de muncă și agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă.

Agenția teritorială de ocupare a forței de muncă trebuie să caute soluții la problemele ridicate de concedierile colective preconizate și să le comunice în timp util angajatorului și sindicatului ori, dupa caz, reprezentanților salariaților.

În speță, intimata S. N. de T. F. M. „. M. S. a depus Programul de restructurare și reorganizare a S.M C. M. S. și Proiectului de concediere colectivă, aprobate prin H. AGA nr.1/(...).

În primul rând, s-a constatat că intimata se prevalează de concedierea colectivă a angajaților încadrați în cadrul Reviziei de V. T., or, potrivit carnetului său de muncă, reclamantul S. G. L. ocupa un post în cadrul Reviziei de V. C.-N.

Apoi, deși i s-a solicitat în mod expres întreaga documentație, societatea intimată nu a depus nici un înscris prin care să probeze respectarea tuturor etapelor expuse, cu toate că, potrivit art. 287 din Codul muncii, sarcina probei îi incumba. Or, dispozițiile legale indicate au fost edictate în scopul asigurării legalității și temeiniciei concedierilor colective, prin încercarea de găsire de soluții alternative ori de reducere a efectelor păgubitoare pe baza consultărilor cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, respectiv de către agenția teritorială de ocupare a forței de muncă.

În conformitate cu dispozițiile art. 76 din Codul muncii, nerespectarea procedurii prevăzute de lege atrage nulitatea absolută a deciziei de concediere contestate și, pe cale de consecință, nu se mai impune analizarea măsurii dispuse sub aspectul temeiniciei.

Este de remarcat faptul că, prin întâmpinarea depusă în cauză, societatea intimată și-a formulat apărările strict pe dispozițiile art. 65 alin. 2 din Codul muncii, susținând că desființarea locului de muncă al contestatorului a fost efectivă și a avut o cauză reală, fiind generată de dificultățile economice cu care s-a confruntat societatea.

În condițiile în care atât preavizul nr. 4A2/4/281/(...), cât și D. de concediere nr. 4A(...)/(...) au indicat expres concedierea colectivă drept motiv de desfacere a contractului individual de muncă, în mod evident sunt aplicabile dispozițiile legale corespunzătoare și nu s-ar putea proceda acum la verificarea îndeplinirii condițiilor legale de concediere individuală pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

Văzând dispozițiile art. 78 alin. 2 din Codul muncii, instanța a apreciat că este fondat și capătul de cerere accesoriu de obligare a intimatei la reintegrarea contestatorului pe postul și în funcția deținute anterior concedierii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S. M. „. M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea spre rejudecare.

În motivarea recursului critică soluția instanței de fond deoarece a reținut că în conformitate cu prevederile art.76 C.muncii nerespectarea procedurii prevăzute de lege atrage nulitatea absolută a deciziei de concediere, ori societatea a înaintat instanței toate actele care au stat la baza concedierii, respectiv H. AGA nr.1/2010, proiectul de concediere colectivă, programul de restructurare și reorganizare, bilanțul societății pe anul 2009, statele de funcții anterioare și ulterioare disponibilizării. Faptul că nu a prezentat instanței notificarea către Inspectoratul de muncă și către federațiile sindicale nu este de natură să ducă la nulitatea deciziei de concediere. J. a apreciat că atrag nulitatea deciziei de concediere, ca motive de fond: invocarea ca temei alconcedierii a altui motiv decât cel prevăzut de lege, inexistența reorganizării unității, necompetența organului emitent al deciziei.

După cum se poate observa din cuprinsul deciziei de concediere nr.4A(...)/(...) se menționează că angajatorul și-a îndeplinit obligațiile în ceea ce privește informarea, consultarea și notificarea măsurilor de restructurare, reorganizare și concediere colectivă, atât a organizațiilor sindicale, cât și a Inspectoratelor teritoriale de muncă și a A. teritoriale de ocupare a forței de muncă, prevăzute la art.69,70,71,7. și 73 din C.muncii.

Reclamantul S. G. L. prin întâmpinare (f.13) a solicitat respingerea recursului.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, a înscrisurilordepuse și a prevederilor legale aplicabile, Curtea, deliberând, reține următoarele:

Prin decizia de concediere nr. 4A(...) emisă de societatea intimată la data de (...) s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului începând cu data de (...), din inițiativa angajatorului și pentru motive care nu țin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii colective, în temeiul art. 55 lit. c coroborat cu art. 65 alin. 1 din Codul muncii.

Art. 74 din Codul muncii prevede că decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:

"a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de priorități , conform art. 70 alin. 2 lit. d, numai în cazul concedierilor colective ".

Prin urmare, lipsa unora din mențiunile obligatorii prevăzute de art. 74 din Codul muncii nu poate fi complinită cu probe exterioare deciziei de concediere.

În cuprinsul deciziei de concediere nr. 4A(...), emisă de intimata- recurentă se arată că la luarea măsurii de concediere colectivă , respectiv stabilirea ordinii de prioritate, s-au respectat art. 69 alin. 2 lit.2, art. 74 alin. 1 lit.c din Codul muncii, coroborate cu art. 65(1) din CCM în vigoare al C. M..

Art. 74 lit. c din Codul muncii presupune indicarea criteriilor de stabilire a ordinii de prioritate, precum și a modului de aplicare a acestora , aplicare ce a avut drept consecință concedierea unui anumit salariat în condițiile reglementate de art. 68 - 72 din Codul muncii. Din cuprinsul deciziei de concediere contestată nu rezultă considerentele pentru care reclamantul a fost concediat, în temeiul art. 65 alin. 1 din Codul muncii, prin raportare la criteriile de stabilire a ordinii de prioritate și la alți salariați.

Pentru respectarea dispozițiilor art. 74 lit. c din Codul muncii, nu este suficientă o enumerare a criteriilor de stabilire a ordinii de priorități, deoarece ele sunt prevăzute în art. 79 și urm. din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007 - 2010, ci trebuie justificat motivul pentru care, potrivit acestor criterii, salariatul în cauză a fost ales printre cei concediați în condițiile art. 68 din Codul muncii.

Față de cele expuse anterior, în mod legal și temeinic, instanța de fond a apreciat că decizia de concediere colectivă contestată de reclamantă nu respectă imperativele cerute de procedura concedierii colective și , în consecință, a constatat nulitatea absolută a acestei decizii, conform art. 78 din Codul muncii.

Având în vedere că instanța a apreciat că decizia de concediere este lovită de nulitate absolută pentru că nu conține mențiunile obligatorii prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. c din Codul muncii, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs, acestea devenind superflue.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 C., va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. M. „. M. împotriva sentinței civile nr. 3434 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o va menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. M. „. M. împotriva sentinței civile nr. 3434 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică din 22 martie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. I. T. D. C. GĂRBOVAN G REFIER N. N.

Red.DCG Dact.SzM/2ex.

Jud.fond.B. MF; C. AG.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1073/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă