Decizia civilă nr. 112/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 112/R/2011
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare, în rejudecare după casare, în vederea pronunțării, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. C. și CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 2063 din 7 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții intimați B. S., I. ANA M., N. E., O. R. S., R. L., pe pârâții intimați C. J. DE P. C., M. E., TRIBUNALUL CLUJ și pe intimații intervenienți G. M., R. I., T. E., B. C., M. V., având ca obiect drepturi salariale.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2011, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2063/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. F.
P.
F. P.
S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulată de pârâtul M.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții O. R. S., I. Ana
M., B. S., R. L., N. E., M. E. și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și L. C., Ministerul
Finanțelor Publice, Tribunalul Cluj și C. de A. C., în solidar, să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de
50% prevăzut de art. 47 din L. nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de (...) și până la zi, precum și în continuare.
S-au admis în parte cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții M. V., B. C., T. E., G. M., B. M., R. I. și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și L. C., Ministerul
Finanțelor Publice, Tribunalul Cluj și C. de A. C., În solidar, să plătească intervenienților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de
50% prevăzut de art. 47 din L. nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de (...) și până la (...).
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Acțiunea a fost înaintată la Tribunalul Cluj formând obiectul dosarului nr. (...). Prin sentința civilă nr. 3090/(...) Tribunalul Cluj a respins acțiunea și cererile de intervenție. Prin decizia civilă nr. 4. din data de (...), C. de A. C. a admis recursul declarat de reclamanți și a casat sentința civilă nr.
3090/(...) a T.ui C., pe care a trimis-o spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța a reținut că reclamanții și intervenienții în interes propriu au avut și au calitatea de magistrați, respectiv personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei T.. Reclamanții și intervenienții fac parte din categoria personalului din unitățile din justiție,
(unități bugetare care sunt finanțate de la bugetul de stat), raporturile juridice de muncă ale acestora fiind guvernate de C. muncii, conform dispozițiilor art.1 și art. 295 alin. 2 din acest cod.
Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a
Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, având în vedere că între acesta și reclamanți nu există niciun raport juridic, iar Consiliul nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât, ci doar în calitate de expert în domeniul nediscriminării.
Potrivit Legii nr. 500/2002, a H.G nr. 208/2005 și a H.G nr.
386/2007, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea G.ului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul M. F. este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a M. F. P. se justifică și prin dispozițiile art. 1 din O.G nr. 22/2002, aprobată prin L. nr. 2., potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Având în vedere aspectele reținute, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesule pasive și a inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtul M. F. P.
Instanța a reținut că prin S. civilă nr. 677/(...) s-a admis în parte cererea reclamanților și a intervenienților în nume propriu, colegi cu reclamanții și intervenienții din prezenta acțiune, și pârâții de rd. l și 2 au fost obligați să le acorde acestora plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada noiembrie 2000-(...).
Instanța a avut în vedere faptul că prevederile art. 47 din L. nr.
50/1990, republicată, nu au fost abrogate expres sau implicit ca și faptul că prin D. nr. 21/(...) a Î. C. de C. si Justiție - S. U., pronunțate în dosar nr.
5/2008 acest drept a fost recunoscut magistraților și personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 83/2000, aprobată prin L. nr. 3., decizie care, conform art. 329 alin. 3 C.proc.civ., este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
Privitor la acordarea drepturilor salariale solicitate de către reclamanți,
Ministerul Justiției și L. C. a emis Ordinul nr. 768/C/(...) prin care arată că începând cu data de (...), judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat laindemnizația de încadrare brută lunară. Acest spor a fost acordat având în vedere cele dispuse prin D. nr. 2. a Î. C. de C. si Justiție - S. U. cu privire la recursul in interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 47 din L. nr. 50/1996 republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Prin Ordinul nr. 1165/C/(...) al Ministrului J. si L. C., drepturile salariale recunoscute, anterior menționate urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata „pentru viitor"; sau „în continuare";. Potrivit celor arătate mai sus, s-a avut în vedere aspectul privind termenul pentru introducerea unei acțiuni cu privire la drepturile salariale și deciziile C. Constituționale referitoare la posibilitatea instanțelor de judecată de a pronunța hotărâri prin care să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege și dacă, la data formulării acțiunii, reclamanții au avut calitatea de salariați.
Potrivit dispozițiilor art. 166 alin.1 C. muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Cum acțiunea a fost introdusă la data de (...), drepturile solicitate pot fi acordate doar de la data de (...).
În ceea ce privește stabilirea existenței sau inexistenței discriminării, instanța a reținut că prin D. nr. 819, 820 și 821 din 3 iulie 2008 ale C.
Constituționale a României, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. 1, 3 și 11 și art. 27 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției în D. nr. 5.(...) al C. de A. C. - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și în D. nr. 7.(...) al T.ui Iași - Secția civilă și a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Instanța a reținut că în cauză nu se pune problema substituirii unui act normativ cu un alte norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Reclamanții și intervenienții solicită acordarea unor drepturi salariale restante care li se cuvin de drept, aspect care poate fi supus controlului judecătoresc.
Referitor la calitatea reclamanților și intervenienților în interes propriu s-a arătat că aceștia au dobândit calitatea de pensionar astfel: O. R. S. din data de (...), I. ANA M. din data de (...), B. S. din data de (...), R. L. din data de (...), N. E. din data de (...), M. E. din data de (...) și R. I. din data de (...). Intervenienții în interes propriu M. V., B. C., T. E., G. M. și VĂLEAN (B.) M. îndeplinesc funcții de grefier, respectiv aprod, dar cadrul legal pentru salarizarea lor nu îl constituie prevederile art. 47 din L. nr. 50/1990 republicată, ci prevederile O.G. nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, care nu mai reglementează un asemenea spor începând cu luna ianuarie 2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și L. C., C. de A. C. și Ministerul Finanțelor Publice.
1. Recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Prin propriul recurs, Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea în totalitate a acțiunii formulate de reclamanți și a cererilor de interventie în interes propriu formulate de intervenienți.
În motivare se arată că în mod greșit instanța de fond a obligat M. F. P. sa plătească reclamanților si intervenienților, in solidar cu ceilalti pârâți, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% prevăzut de art. 47 din L. 50/1996, calculat la salariul de baza brut lunar. Obligatia solidara are ca izvor legea sau conventia părților, astfel că Ministerul
Finanțelor Publice nu poate fi obligat in solidar cu ceilalti pârâți sa plătească drepturile salariale ale unor angajati ai M. J. si L. C.
Un al doilea aspect criticat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice vizează respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui minister, recurentul considerând că dispozițiile legale incidente sunt foarte clare în sensul admiterii acestei excepții.
In acest sens, arată că acest minister nu a avut raporturi de nici un fel cu reclamantii si intervenienții, astfel incat, acestia sa se îndrepte împotriva acestuia, pe calea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar. Calitatea de pârât aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept.
În contextul prezentat de reclamanti si intervenienti, consideră ca fiind inadmisibilă cererea prin care se solicita ca Ministerul Finanțelor Publice sa aloce fondurile necesare pentru plata sumelor solicitate.
Rolul esențial in procesul bugetar si in executia de casa bugetara revine G.ului, respectiv P., potrivit art.17 alin.1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, P. fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul G.ului la art. 18 din aceeasi lege, stabilește ca acesta asigura insasi elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de executie.
În asemenea conditii, admiterea cererii formulată impotriva M. F. P., in nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (si nu din bugetul statului) a unor sume reprezentand drepturi salariale acordate unor persoane care nu se numara printre angajatii M. F. P. încălcându-se astfel regulile prevazute la art.14 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Totodata, solicită a se avea in vedere faptul ca bugetul pe anul 2010 a fost deja adoptat, iar conform art. 1 alin. 1 si alin. 2 din L. nr. 500/2002, legea bugetara anuala prevede si autorizeaza pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile, prin buget, in cadrul carora se angajează, se ordonanțează si se efectueaza plati, acestea reprezentând limita maxima care nu poate fi depasita.
L. bugetara anuala poate fi modificata in cursul exercitiului bugetar numai prin legi de rectificare, legi care, potrivit art. 17 alin 1, sunt elaborate de G. in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta si adoptate de Parlamentul României.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art.304 pct.9 C.proc.civ.
2. Recursul pârâtei C. de A. C.
Pârâta C. de A. C. a solicitat modificarea în parte a hotărârii, în sensul respingerii actiunii reclamantilor O. R. S., I. Ana M., B. S., R. L., N. E., M. E. respectiv a cererilor de interventie în interes propriu formulate de M. V. și B. C. T. E., G. M., B. M. și R. I., după caz, în parte sau în întregime, având învedere că prin sentința în prezent recurată au fost acordate drepturi de natură salarială reclamanților/intervenienților pentru perioade în care aceștia nu au activat în cadrul C. de A. sau nu au deținut funcții compatibile cu drepturile acordate prin sentință.
În motivarea recursului s-a arătat că, astfel cum a reținut și T., reclamanții sunt pensionari, după cum urmează:
O. R. S. - din data de (...), I. Ana M. - din data de (...), B. S. - din data de (...). R. L. - din data de (...), N. E. - din data de (...) și M. E. - din data de (...).
Față de data de la care a fost obligată la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în favoarea reclamanților de mai sus - „(...) și până la zi, precum și în continuare";, raportată la data pensionării fiecăruia dintre reclamanți, este evident că hotărârea instanței de fond este nelegală, în ceea ce-i privește pe reclamanții pensionați anterior datei de referință a sentinței - (...) (respectiv, I. Ana M., N. E. și M. E.), impunându-se ca acțiunea acestor reclamanți să fie respinsă.
C. de A. nu poate fi obligată la plata niciunui drept de natură salarială în favoarea unor persoane care nu mai sunt în activitate; în ceea ce privește plata pensiilor, acestea se achită de casele de pensii.
În privința reclamanților O. R. S., B. S., R. L., consideră că obligarea sa la plată poate viza doar perioada dintre data de (...) și data pensionării fiecăruia dintre acești reclamanti, și în nici un caz nu poate cuprinde o perioadă extinsă până la data curentă, și cu atât mai puțin pentru viitor, având în vedere, încă o dată, faptul pensionării reclamanților, moment după care C. de A. nu mai poate fi obligată la plata unor drepturi salariale, altele decât eventual, pentru perioade anterioare ieșirii la pensie.
În ceea ce-i privește pe intervenienții M. V. și B. C., arată că aceștia dețin funcția de grefier, însă au fost angajați abia la data de (...), astfel că este nelegală obligarea C. la plata unor drepturi de natură salarială pentru perioade în care cei doi intervenienți nu au fost în activitate ((...) - (...), conform sentinței).
În sfârșit, intervenientele T. E., G. M., B. M. și R. I. dețin sau au deținut funcția de aprod, funcție care nu este cuprinsă între cele ce compun personalul auxiliar de specialitate al instanțelor, conform art. 3 alin.(l) din L. nr. 567/2004. Funcția de aprod este, conform art. 3 alin.(3) din aceeași lege, o funcție conexă personalului auxiliar de specialitate. Or, D. nr. 2. a Î. C. de C. și Justiție se referă la "personalul auxiliar de specialitate".
De asemenea, este necesar a fi avea în vedere și faptul că intervenienta R. I., fost aprod, s-a pensionat din data de (...), ceea ce exclude acordarea de drepturi sau sporuri salariale după această dată.
Este evident, astfel, că obligarea la plata sumelor solicitate, peste termenele la care a făcut referire mai sus, precum și obligarea la acordarea pentru viitor a acestora, precum și pentru persoanele care nu au sau nu mai au calitatea de judecător sau personal auxiliar de specialitate este lipsită de temei.
Apreciază că hotărârea instanței de fond este în parte nelegală și netemeinică astfel că, în baza art. 304, respectiv 312 C., solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii.
3. Recursul pârâtului Ministerul Justiției și L. C.
Prin recursul formulat, Ministerul Justiției și L. C. a solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul constatării prescrierii acțiunii pentru reclamanții I. Ana M., N. E., M. E., precum și a respingerii ca neîntemeiate a acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitareneuropsihica, după data ieșirii la pensie, pentru reclamantele O. R. S. și B. S., invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
În motivarea recursului se arată că deși instanța a reținut că prin emiterea O. nr. 768/C/(...), "începând cu data de (...), judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare bruta lunara", a obligat pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Cluj și C. de A. C., să le plătească reclamanților O. R. S., I. Ana M., B. S., R. L., sporul de 50% prevăzut de art. 47 din L. nr. 50/1996 începând cu data de (...) și până la zi, precum și în continuare, cu toate că aceștia au fost eliberați din profesie prin pensionare, la datele: (...) - O. R. S., (...) - I. Ana M., (...) - B. S., (...) - N. E., (...) - M. E.
Față de această situație, solicită a se observa că pentru reclamantele
O. R. S. și B. S., pensionate la datele arătate mai sus, instanța a obligat în mod greșit pârâții să le acorde sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % "... până la zi și în continuare", în condițiile în care au ieșit la pensie la datele indicate, (...), respectiv (...), iar la data pronunțării sentinței, se afla deja în vigoare L. - cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, care are ca obiect de reglementare, stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul bugetar plătit din bugetul general, consolidat al statului.
Arată recurentul că pentru acordarea sporului în cauză, una dintre condițiile de fond ale exercițiului acțiunii civile o constituie acordarea unui drept. Condițiile pe care dreptul afirmat trebuie să le îndeplinească este ca el să fie actual sau viitor, dar cert.
Având în vedere faptul că salariul presupune prestații periodice succesive, că dreptul la fiecare prestație succesivă se naște distinct și numai în măsura prestării activității, pentru fiecare prestație lunară în parte trebuie verificat în ce măsură dreptul este născut, actual.
Or, în cazul de față este exclusă o astfel de verificare, dată fiind calitatea de pensionare ale intimatelor -reclamante.
Pentru situația intimaților - reclamanți I. Ana M., N. E. și M. E., pensionați anterior datei de (...), dată de la care instanța a acordat sporul de
50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, se poate observa că în cauză operează prescripția extinctivă în condițiile în care, acțiunea formulată de aceștia a fost introdusă la instanța de judecată la data de (...), iar pretențiile formulate sunt anterioare datei de (...).
Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție este de 3 ani" dacă nu există alte prevederi legale derogatorii, iar conform art. 283 alin. 1 lit. c din L. nr. 53/2003, cererile formulate în materia conflictelor de muncă pot fi formulate "în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi neacordate sau a unor despăgubiri către salariat".
Precizează recurentul că prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C. a fost admis în parte recursul formulat de Ministerul Justiției și M. E. și F. împotriva sentinței civile nr. 6. aprilie 2008 a T.ui C., în sensul că s-a constatat intervenirea prescripției extinctive pentru perioadele indicate de reclamanți și situate în afara termenului de prescripție de trei ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
La data de (...) intimatul reclamant N. E. D. a depus întâmpinare ladosarul cauzei, solicitând respingerea recursurilor.
Arată intimatul că în ce privește perioadă de la (...) până la data pronunțării sentinței și în continuare, în mod corect instanța de fond aconsiderat că reclamantul este îndreptățit la sporul de 50%, care să fie luat în calcul la determinarea pensiei de serviciu.
Intimatul susține îndreptățirea reclamanților la plata sporului 50% în modalitatea recalculării pensiei de serviciu, întrucât prin D. nr. 21 din 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că în situația în care s-ar admite că recursul ar produce efecte numai pentru viitor, s-ar ajunge la crearea unei situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socioprofesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispozițiilor art. 47 din L. nr. 50/1996 și ale art. 23 din L. nr. 56/1996, în condițiile în care sporul în discuție a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, în considerarea specificului profesiei, cu atât mai mult cu cât nu au intervenit modificări pozitive în ceea ce privește condițiile și specificul activității desfășurate.
Prin urmare legea, art. 47 din L. nr. 50/1996 producea efecte față de toate persoanele care îndeplineau funcții de magistrat sau personal auxiliar, de la data adoptării ei și în continuare.
Astfel, pe de o parte, la data la care reclamantul era în activitate trebuia să i se aplice salariului brut sporul de 50%, iar pe de altă parte la calculul pensiei trebuia să se ia în calcul cuantumul salariului brut care sa includă acest spor, conform prevederilor legale.
Invocând prevederile art. 68 al Legii nr. 567/2004, intimatul consideră că în condițiile în care prin decizia dată în recursul în interesul legii se recunoaște dreptul reclamantului de a beneficia de sporul de 50% încă din perioada în care era în activitate, rezultă că la calculul pensiei încă de la început trebuia folosită o bază de calcul care să includă acest spor (salariul de bază brut lunar al personalului auxiliar de specialitate în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței + 50% sporul pentru suprasolicitare neuropsihică) .
Cu atât mai mult cu cât pensia se actualizează periodic cu salariul personalului în funcție, care beneficiază de aceste sporuri.
Mai arată intimatul că teza pe care a motivat Instanța Supremă caracterul discriminatoriu al unei masuri contrare este pe deplin aplicabil în cauza de față.
În situația în care nu i s-ar recunoaște reclamantului și celorlalți reclamanți și intervenienți dreptul la aceste drepturi s-ar crea o situație discriminatorie față de foștii colegi, în activitate sau pensionați care au beneficiat de drepturile salariale și de asigurări sociale recunoscute de lege.
Susținerea M. F. P. că nu ar avea calitate procesuală pasivă a fost soluționată judicios de către instanța de fond, acesta acesta nefiind chemat în judecată în calitatea sa de parte a unui raport de muncă cu reclamanții, ci pentru a-și îndeplini obligațiile legale de a prevedea în buget sumele necesare plății acestor drepturi.
Conform art. 19 din L. nr. 500/2002, M. F. coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare.
Mai arată intimatul că, chiar în ipoteza în care s-ar admite recursurile formulate de către pârâții recurenți, aceste recursuri nu pot privi decât înlăturarea propriilor obligații stabilite prin sentință, rămânând pe mai departe obligațiile celorlalți pârâți: Tribunalul Cluj și C. J. de P. de a proceda la recalcularea pensiei aplicând sporul stabilit de hotărâre a instanței de fond.
Excepția prevăzută de alin. 2 al art. 48 cod proc. civ. nu este aplicabilă în cauză, întrucât pârâții recurenți nu contestă dreptul reclamaților de a lise aplica sporul de 50% la recalcularea pensiei, ci doar lipsa obligației proprii de plată.
C. de A. are propriile obligații și cu privire la plata pensiilor, respectiv de a comunica către casa de pensii salariul de bază brut lunar al personalului auxiliar de specialitate în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului, cu menținerea numai a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, conform art. 68 din L. nr. 567/2004.
De vreme ce C. de P. nu a declarat recurs împotriva hotărârii prin recursurile declarate de ceilalți pârâți nu pot fi înlăturate obligațiile acesteia.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și adispozițiior legale incidente C. de A. reține următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat obligarea pârâților de rd. 1-4 la plata drepturilor salariale actualizate rezultând din acordarea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu luna noiembrie 2000 și în continuare.
Prin D. nr. 21 din 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție s- a pronunțat în interesul legii asupra interpretării și aplicării unitare a dispozițiilor art. 47 din L. nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constatând că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un "spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizație brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a O.G. nr. 83/2000, aprobată prin L. nr. 3., decizia fiind obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din C. de procedură civilă.
În raport de data promovării acțiunii - (...) și de dispozițiile art. 166 alin. 1 din codul muncii, în mod corect a statuat instanța de fond că pentru pretențiile anterioare datei de (...) a operat prescripția dreptului material la acțiune.
Analiza temeiniciei acțiunii pentru perioada ulterioară datei de (...) presupune în primul rând a se verifica dacă reclamanții și intervenienții au avut în perioada respectivă calitatea de magistrați, respectiv personal auxiliar de specialitate, întrucât aceștia puteau beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică doar pentru perioadele în care au avut o asemenea calitate.
Din înscrisul depus la fila 62 și tabelul aflat la filele 125-127 din dosar nr. (...) al T.ui C., C. reține că reclamanții nu mai au calitatea de magistrați, fiind pensionați, după cum urmează: O. R. S. - din data de (...), I. Ana M. - din data de (...), B. S. - din data de (...). R. L. - din data de (...), N. E. - din data de (...) și M. E. - din data de (...).
De asemenea, C. mai reține că intervenienta R. I., care a avut calitatea de aprod, s-a pensionat din data de (...).
Se constată astfel că acțiunea formulată de reclamanții I. ANA M., N.
E. și M. E. este nefondată pentru perioada ulterioară datei de (...), deoarece s-au pensionat anterior acestei date, astfel că pe toată perioada în discuție nu au mai avut calitatea de magistrați.
În ce îi privește pe reclamanții O. R. S., B. S. și R. L., C. constată că aceștia nu mai sunt îndreptățiți la acordarea sporului salarial solicitat după data pensionării, astfel că se impunea respingerea acțiunii acestora pentru perioada ulterioară datei pensionării.
Referitor la intervenienți C. de A. reține că intervenienții M.u V. și B. C. au dobândit calitatea de grefieri la data de 0(...), iar intervenientele T. E., G. M., B. M. și R. I. au funcționat în calitate de aprozi, intervenienta G. M. fiind angajată la data de (...).
Prin D. nr. 21 din 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție s- a pronunțat în interesul legii asupra interpretării și aplicării unitare a dispozițiilor art. 47 din L. nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
Este de menționat că potrivit anexei 2 a Legii nr. 50/1996 în categoria personalului auxiliar de specialitate erau încadrate și persoanele care ocupau funcția de aprod, astfel că se apreciază de către instanța de recurs că și intervenientele care au avut calitatea de aprod în perioada supusă analizei sunt îndreptățite la acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Având în vedere că intervenienții M.U V. și B. C. nu au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate în perioada (...) - (...) C. de A. constată că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea acestor intervenienți pentru perioada respectivă.
De asemenea, în mod greșit s-au acordat intervenientei G. M. drepturi salariale pentru perioada (...) - (...), câtă vreme acesta a fost angajată ca aprod doar începând cu data de (...).
Pe de altă parte, se constată că în mod greșit prima instanță a acordat intervenientei R. I. drepturi salariale pentru perioada ulterioară datei pensionării, respectiv după data de (...).
În raport de aspectele reținute C. constată că recursurile pârâților C. de A. C. și Ministerul Justiției sunt fondate în parte, în sensul că în mod greșit instanța de fond a acordat sporul solicitat pe perioadele în care reclamanții și intervenienții nu aveau, respectiv nu mai aveau, calitatea de magistrați sau personal auxiliar de specialitate, conform celor expuse mai sus.
Analizând recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, se reține că acesta este fondat în parte, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță și cererile de intervenție reclamanții și intervenienții au solicitat obligarea acestui pârât la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale și nicidecum obligarea acestuia la plata drepturilor salariale.
Se constată astfel că prin sentința atacată, T., obligând acest pârât la plata drepturilor salariale către reclamanți și intervenienți, în solidar cu ceilalți pârâți, a acordat altceva decât ceea ce s-a cerut.
În raport de obiectul acțiunii promovate împotriva pârâtului M. E. și
F., C. reține că în mod corect a fost respinsă de către prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Astfel, potrivit art. 15 din HG nr.83/(...) instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat. De asemenea, art.118 din L. nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din L. nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea G.ului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătireaproiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 din HG nr. 34/2009, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor
Publice are și atribuția de a elabora „proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
M. E. și F. este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea M. E. și F. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, M. E. și F. are calitate procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, M. E. și F. este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din L. nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
M. E. și F. nu a fost chemat în judecată în calitatea sa de parte a unui raport de muncă cu reclamanții, ci este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Critica privind situația creată prin pronunțarea unei hotărâri de obligare la plata unor sume care nu au fost aprobate prin legea bugetară anuală nu poate fi reținută, având în vedere că există posibilitatea rectificării legii bugetare, iar pe de altă parte, acest argument vizează momentul punerii în executare a hotărârii, deci nu este pertinent pentru soluționarea cererii pe fond.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art. 312 alin.1-3 Cod procedură civilă, se vor admite în parte recursurile formulate de pârâții C. de A. C., Ministerul Justiției și L. C. și Ministerul Finanțelor Publice, sentința atacată urmând a fi modificată în parte, în sensul că: se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții I. Ana M., N. E. și M. E. se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții: O. R. S., pentru perioada ulterioară datei de (...); B. S. pentru perioada ulterioară datei de (...) și R. L. pentru perioada ulterioară datei de (...).
Se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de intervenienta R. I. pentru perioada ulterioară datei de (...); se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de intervenienții M. V. și B. C. pentru perioada (...) - (...) și se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de intervenienta G. M. pentru perioada (...) - (...).
Totodată, se va înlătura dispoziția privind obligarea pârâtului
Ministerul Finanțelor Publice de a plăti în solidar drepturile salariale și va fi obligat același pârât să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale acordate.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și L. C., CURTEA DE APEL CLUJ și M. E. și F. împotriva sentinței civile nr. 2063 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta O. R. S. pentru perioada ulterioară datei de (...).
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta B. S. pentru perioada ulterioară datei de (...).
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta R. L. pentru perioada ulterioară datei de (...).
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții I. ANA M., N.
E. și M. E.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de intervenienta R. I. pentru perioada ulterioară datei de (...).
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de intervenienții M. V., B.
C. pentru perioada (...) - (...).
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de intervenienta G. M. pentru perioada (...) - (...).
Înlătură dispoziția privind obligarea pârâtului MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE de a plăti în solidar drepturile salariale și obligă același pârât să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale acordate.
Menține restul dispozițiilor sentinței. D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I .-R. M. G. L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MM
3 ex./(...)
Jud.fond: M.F.B./S.B.
| ← Decizia civilă nr. 5083/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3139/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
