Decizia civilă nr. 5083/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5083/R/2011
Ședința publică din data de 6 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.A T. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. M. I. împotriva sentinței civile nr. 2013 din 18 aprilie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată S. R. de R. - S. R. C., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal și reprezentanta pârâtei intimate - avocat M. I. S. din cadrul Baroului C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-au depus la dosar înscrisurile solicitate la termenul anterior de judecată , raportat la care reprezentanta intimatei arată că raportul de activitate pe anul 2010 despre care s-a susținut că a fost vizat de P. nu a intrat în votul P.ului. Nici în Hotărârea Consiliului de A. nu s-au făcut analize în sensul indicat de reclamant.
I se comunică un exemplar al înscrisurilor depuse de intimată reclamantului care arată că nu dorește lăsarea cauzei la o strigare ulterioară pentru a lua cunoștință de conținutul lor. Arată că nu are alte cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta societății intimate de asemenea arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Reclamantul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris. Arată că acordarea unor sume de bani reprezentând majorări salariale s-a făcut în mod discriminatoriu după anul 2009 de către intimată. Persoane care și în trecut și în prezent au desfășurat aceeași activitate au primit însă sume de bani diferite. Reclamantul care este salariatul societății de 15 ani a ajuns la maximum grilă însă o dată cu majorarea salariului minim pe economie el a coborât din grilă. Prin urmare dorește reașezarea sa în grilă. Apoi arată că în fișa postului îi sunt trecute toate atribuțiile de serviciu. A solicitat renegocierea în mai multe rânduri însă nu i s-a dat nici un răspuns. Cu toate acestea ceea ce face în prezent este mult mai greu decât ce a făcut înainte. Spre exemplu arată că cu ocazia arestării primarului șapte colegi ai săi care primeau informații îl sunau și îi solicitau să le verifice. Consideră că este necesară renegocierea normei de lucru nu doar a atribuțiilor. Raportat la cheltuielile de judecată arată că a achitat cheltuielile de judecată prin taxele pe care le achită societății la fel ca orice contribuabil. S. are jurști, la fond a fost reprezentant chiar de juristul societății care a câștigat cauza și prin urmare nu se poate spune că datorită incompetenței acestuia în recurs s-a dorit angajarea unui avocat, avocatul fiind anagajat de fapt pentru intimidarea angajaților.
Întrebat de președintele completului de judecată în ce mod i s-au adus la cunoștință atribuțiile de serviciu despre care se susține că sunt altele decât cele prevăzute de fișa postului, reclamantul arată că în nici un mod.
Formatul emisiunii pe care o făcea de circa 15 minute și cu invitat s-a transformat într-un reportaj de aproximativ 5 minute, fără a mai fi vorba de o emisiune cu invitat. Practic acest lucru s-a afișat la avizierul societății.
Reprezentanta intimatei raportat la lămurirea solicitată de instanță arată că modificarea editorială a postului nu înseamnă modificarea atribuțiilor de serviciu, neputându-se emite decizii pentru fioecare modificare potrivit politicii editoriale.
Solicitându-i-se reprezentantei intimatei să răspundă în concret cu privire la modalitatea în care atribuțiile i-au fost aduse la cunoștință reclamantului, aceasta arată că aveau loc ședințe ale redactorilor; dacă a participat sau nu și reclamantul la ședința în care s-au stabilit atribuțiile sale nu știe însă acestea oricum nu reprezintă o modificare atribuțiilor de serviciu fiind vorba de un mod de derulare a activității, fiecare făcând altceva în fiecare săptămână.
Reclamantul arată că el a făcut timp de 2 ani emisiunea despre care a vorbit și că grila de programe nu se schimbă, dimpotrivă, există o stabilitate: cel care merge pe teren numai asta face, cel care prezintă un matinal numai asta face, etc.
Raportat la recursul declarat de reclamant reprezentanta intimatei solicită respingerea acestuia ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală. Se susține că reclamantul are cel mai mare salariu în cadrul grilei de redactori, nu a avut loc o negociere a salariilor, ci s-a aplicat un ordin conform căruia au fost modificați indicații aferenți funcției de redactor. S. recurentului a rămas în grila corespunzătoare funcției deținute, nu a survenit nici o modificare a funcției care să justifice vreo renegociere iar atribuțiile exercitate corespund fișei postului.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.6726/111 din data de (...) pe rolul T. B., reclamantul M. M. I. a chemat în judecată pe pârâții: S. R. DE R. - S. R. C. și S. R. DE R., solicitând obligarea acestora să-l reașeze în grila de salarizare pe poziția avută înainte de renegocierea acestei grile și să-i acordare retroactiv diferențele salariale pentru perioada septembrie 2008 - iulie 2010, în sumă totală de 18081 lei, să renegocieze și actualizeze contractului individual de muncă și fișa postului în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă și ale Codului Muncii.
Reclamantul a mai solicitat aplicarea unei sancțiuni civile redactorului șef al S.ui R. C. de 100 lei pe fiecare zi întârziere, în formularea răspunsului la petiția nr.4635/(...) începând cu data de (...) și refuzul de răspunde petiției nr.153/(...) începând cu data de (...), precum și acordarea de către S. R. DE R. a unei despăgubiri de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere până la renegocierea, actualizarea și semnarea contractului individual de muncă și a fișei postului.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat următoarele:
În urma renegocierii salariale din decembrie 2006, reclamantul a fost trecut la coeficientul maxim în grila de salarizare, salariul fiind stabilit la suma de 1990 lei. Acest salariu a fost indexat, în urma renegocierii generale la nivelul instituției și a ajuns la suma de 2205 lei.
Reclamantul a mai arătat că în prezent grila de salarizare are un coeficient maxim de 365 raportat la salariul minim pe instituție, ceea ce coroborat cu art. 158 din C. colectiv de muncă înseamnă un salariu maxim de 3066 lei. Prin aceste negocieri trebuie vorbit de un drept câștigat, iar poziția maximă în grilă pe care a obținut-o trebuie păstrată pentru că altfel s-ar afla în situația unei retrogradări în grila de salarizare.
De asemenea, s-a mai arătat că începând cu luna mai 2009, odată cu modificarea grilei de programe, atribuțiile sale de serviciu au fost modificate, în sensul că acestea au crescut, iar drepturile salariale potrivit grilei au fost reduse.
Se mai susține că, în ceea ce privește modificările din fișa postului, reclamantul a notificat conducerea studioului, cerând actualizarea fișei postului.
În urma creșterii coeficientului maxim de salarizare o parte din salariații pârâtei au beneficiat de o modificare salarială pentru a fi repuși în grilă, în timp ce altor salariați nu li s-a acordat acest drept, fiind astfel discriminați.
Reclamantul a mai arătat că directorul S.ui R. C. nu a răspuns în termenul legal celor două petiții adresate acestuia.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri și a solicitat proba cu interogatoriul pârâtei, probă administrată în cauză.
Prin întâmpinare, pârâta S. R. DE R. a solicitat respingerea cererii reclamantului pentru următoarele motive:
Majorarea salarială din luna septembrie 2008 a avut loc în urma O.ui
P. D. G. al S. nr.1165 potrivit căruia s-a majorat fondul de salarii al S. cu un coeficient de 6% și nu în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă.
În urma negocierilor colective avute la sfârșitul anului 2008, grila de salarizare aferentă noului contract colectiv de muncă pe anul 2009, a rămas aceeași ca în anul 2008, grilă modificată în anul 2009 în baza O.ui P. D. G. al SRR nr.100/2009, în baza căreia salariul minim a fost stabilit la valoarea de 840 lei, începând cu data de (...) .
Se arată astfel că nici în anul 2009 nu au existat negocieri care să aducă schimbări ale Anexei nr.7 la C. colectiv de muncă și implicit ale grilei de salarizare, iar salariul reclamantului nu s-a micșorat, ci a crescut, fără a- l responsabiliza în plus pe acesta și se încadrează în limitele stabilite de angajator și sindicate.
Angajatorul mai susține că , prin creșterea salariului minim pe S. la valoarea de 840 lei, raportat la indicele maxim de 365 aferent funcției de redactor, salariul de bază la care se poate ajunge în momentul de față este de 3066 lei, însă aceasta nu responsabilizează cu nimic S. față de reclamant.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere s-a invocat prescripția dreptului la acțiune, în temeiul disp.art.283 alin.1 lit.e) din Codul muncii.
În ceea ce privește fondul cererii, s-a arătat că din luna august 2010 atribuțiile reclamantului s-au diminuat, în sensul diminuării sarcinilor de serviciu.
Cât privește cel de-al treilea capăt de cerere, s-a susținut că amenda civilă poate fi aplicată debitorului în cadrul unei obligații de a face, doar în cadrul unei proceduri execuționale, nu în cadrul unui litigiu de muncă.
S-a mai arătat că despăgubirile solicitate de către reclamant sunt neîntemeiate, întrucât nu sunt împlinite cumulativ condițiile răspunderii patrimoniale.
Pârâții au depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1. noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul
Bihor, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea T. C.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei din urmă instanțe sub nr.6726/111/(...).
Prin sentința civilă nr. 2013 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantului M. M. I., împotriva pârâtelor S. R. DE R. - S. R. C.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul are calitatea de redactor în cadrul Societății R. de R. - S. R. C. cu un salariu de bază lunar de 1990 lei , așa cum rezultă din actul adițional l contractul individual de muncă( fila nr.5 dosar de fond).
Conform fișei postului, sarcinile și responsabilitățile postului de redactor sunt: editare și prezentare emisiuni informative - săptămânal o emisiune, editare și prezentare emisiuni cu invitat - săptămânal o emisiune, realizare de interviuri , relatări, reportaje și alte imprimări audio și alte activități redacționale solicitate de șefii ierarhici( fila nr.6 dosar de fond).
În luna septembrie 2008 a avut loc o majorare salarială a tuturor salariaților din cadrul pârâtei în urma O.ui P. D. G. al SRR nr.1165, potrivit căruia s-a majorat fondul de salarii al pârâtei cu un coeficient de 6%. În urma repartizării acestui fond total de 6%, în mod egal pentru toți salariații SRR s-a adăugat la salariul acestora, inclusiv al reclamantului, suma de 115 lei rezultând astfel un salariu de 2205 lei.
În baza acestui O. nr.1165/2008, în carnetul de muncă al reclamantului s-a făcut modificarea cu privire la salariul tarifar al acestuia
și nu ca urmare a unei negocieri finalizate prin act adițional la contractul individual de muncă, respectându-se astfel prevederile art. 25 alin. 1 și 2 din C. colectiv de muncă, potrivit cărora modificările drepturilor salariale ca efect a unei compensații sau indexări făcute în cuantumuri prestabilite nu fac obiectul unui act adițional.
În urma negocierilor colective încheiate la data de (...) în vederea încheierii unui nou contract colectiv de muncă la nivelul SRR, pe perioada
2009- 2010, grila de salarizare aferentă noului contract pe anul 2009 a rămas aceeași cu cea din 2008, la fel rămânând același și indicele maxim aferent grilei de redactor prevăzut în anexa 7 la C. colectiv de muncă - N. cu funcții și limite de salarizare.
În cursul anului 2009 P. D. G. al SRR a emis O. nr.100/(...), prin care se prevede că începând cu data de (...) salariul minim pe SRR se stabilește la suma de 840 lei, ordin emis în baza H.G. nr.1051/2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară și a prevederilor art. 158 din C. colectiv de muncă, potrivit cărora salariul minim în SRR va fi menținut permanent de către angajator la un nivel mai mare cu cel puțin 40% față de salariul minim pe economia națională și se va stabili prin O. al P. D. G.
Prima instanță a reținut că, în urma emiterii acestui ordin, salariul reclamantului nu s-a micșorat și se încadrează în limitele indicilor stabiliți de către angajator și sindicate, încă din 2003, în anexa 7 la C. colectiv demuncă nr.6397, încheiat pentru perioada 2003- 3004 și prelungit cu actul adițional nr.21 până la (...).
În urma analizei acestei situații de fapt, instanța de fond a ajuns la concluzia că salariul reclamantului, în calitate de redactor la S. R. C., a fost modificat în baza unor ordine emise de P. D. G. al S. și nu a unor negocieri între patronat și sindicate cu privire la încheierea unui nou contract de muncă în baza căreia să fie emis un act adițional la contractul individual de muncă. La data de (...) funcția de redactor a reclamantului se situa în N. cu funcții și limite de salarizare din anexa nr.7 la C. colectiv de muncă la aceeași poziție 21, între aceeași indici minim 142 și maxim 365, cu o salarizare cuprinsă între 1135 și 3066 lei. Creșterea salariului minim pe S. la valoarea de 840 lei nu conduce automat la o altă așezare în grila de salarizare a reclamantului, o altă reașezare între limitele minimă și maximă urmând să se facă prin negocieri directe între reclamant și angajator ca urmare a modificării responsabilităților acestuia conform fișei postului.
Prima instanță a mai reținut că, în speță, nu au avut loc asemenea negocieri, responsabilitățile reclamantului fiind diminuate conform recunoașterii acestuia, iar instanța nu poate interveni în a obliga părțile să procedeze la negocieri, deoarece ar fi încălcate prevederile art. 37 din Codul Muncii.
S-a mai reținut că cererea cu privire la petitul 3 este inadmisibilă și urmează să fie respinsă, iar cererea cu privire la petitul 4 urmează să fie respinsă ca fiind nedovedită.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul M. M. I.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
A., se arată că prima instanță, ignorând atât prevederile Codului muncii, cât și ale C.ui colectiv de muncă, au stabilit că salariul minim la nivel de unitate este un drept pe care îl pot invoca doar deținătorii lui, fără ca acesta să aibă vreo influență asupra remunerațiilor angajaților instituției în ansamblu.
Reclamantul mai arată că după 15 ani de activitate și performanțe profesionale de necontestat, acesta a atins în anul 2008 indicele maxim în grilă, acesta fiind un drept câștigat în urma negocierilor avute de-a lungul anilor și trebuie păstrat și după majorarea salariului minim la nivel de unitate.
Se mai susține că reprezentanții Radio C. au recunoscut la interogatoriu că pentru unii salariați drepturile salariale au crescut după această majorare a salariului minim.
Recurentul solicită astfel recalcularea salarială, repunerea în drepturi
și acordarea retroactivă a diferențelor salariale începând cu data de (...), când a intrat în vigoare O. P. S. nr.100, prin care salariul minim pe instituție a fost stabilită la 840 lei.
În ceea ce privește cel de-al treilea capăt de cerere se subliniază importanța menționării atribuțiilor salariatului în fișa postului, cu atât mai mult cu cât în momentul depunerii acțiunii în instanță recurentul arată că se afla în fața celei de-a treia modificări unilaterale a atribuțiilor, modificare făcută fără ca cel puțin să fie întrebat în prealabil.
Se invocă în acest sens prevederile art.23 alin.3 și 24 din C. colectiv de muncă.
Recurentul mai arată, în ceea ce privește cel de-al treilea capăt de cerere, că dreptul la petiție include și obligația părții căreia îi este adresat actul de a răspunde la aceasta, ori în mod greșit prima instanță a respinsacest petit, deși redactorul șef nu a înțeles să-și îndeplinească această îndatorire.
În ceea ce privește punctul 4 din cerere, se invocă faptul că în mod greșit tribunalul a considerat că nu au fost aduse probe în sprijinul afirmațiilor reclamantului, deși dovezile administrate în cauză vin în sprijinul solicitărilor sale și a șicanelor repetate din partea conducerii Radio C.
În recurs, au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, S. R. DE R. - S. R. DE RADIO C. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul declarat de reclamantul M. M. I., în temeiuldisp.art.3041 C., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este în parte fondat, pentru următoarele considerente:
În mod eronat prima instanță a respins primul capăt de cerere formulat de către reclamant în prezenta acțiune, încălcând astfel prevederile art.158 și 159 alin.1 din C. colectiv de muncă al S. R. de R. pe anii 2009-
2012, înregistrat la D. B. sub nr.210/(...), astfel cum acestea au fost negociate de către partenerii sociali.
A., conform art.158 din acest contract colectiv, salariul minim în SRR
va fi menținut per manent de către an gajator la un nivel mai mare cu cel p uțin 40% față de salariul minim pe economia națională și se va stabili prin O. al P.-D. G. în ter men de 7 zile de la data publicării în M onitorul Oficial a H.G., care stabilește salariul mediu pe economia națională.
Se constată că, dacă părțile ar fi negociat doar acest articol, care să fie inserat în contractul colectiv de muncă ce constituie legea părților, ar putea fi reținute susținerile Societății R. de R. potrivit cărora în temeiul acestor dispoziții singura obligație ce revine angajatorului este emiterea unui ordin prin care să fie stabilit noul salariu minim în S. și asigurarea cadrului necesar ca niciunul dintre salariile angajaților să nu coboare sub acest salariu minim.
Î n speță, părțile au stabilit însă , prin următorul articol din C. colectiv d e muncă, respectiv art.159 alin.1, că nivelele de salarizare pentru toate f uncțiile de execuție din S. la data semnării acestui CCM sunt cele ce rezultă din Anexa nr.7, raportate la salariul minim precizat la art.158.
Anexa nr.7 la C. cole ctiv de muncă, intit ulat ă ";N. cu funcții ș i limite de s alarizare"; prevede indici minimi și maximi de salariza re care au fost n egociați de către părți pentru fiecare funcție din ca drul societății și care,
conform voinței partenerilor sociali exprimate în art.159 alin.1, trebuie r aportați la salariul minim precizat la art.158.
Curtea mai reține că, art.159 alin.1 d in C. colectiv de m uncă, nu o bligă părțile raporturilor individuale de muncă la o renegociere a salariilor,
între limitele minim e și maxime, de fie care dată când se modifică salariul m inim în SRR, ci aceste prevederi reglementează clar că, o majorare a a cestui indicator de bază în stabilirea r emunerațiilor, are ca efect dir ect o s tabilire a nivelului salariilor angajaților prin raportare la acesta, cu m enținerea indicilor ce au fost recunoscuți anterior acestora.
Din interpretarea voinței părților ce rezultă din coroborarea art.158, cu art.159 alin.1 din C. colectiv de muncă, rezultă astfel cu certitudine că ceea ce au intenționat partenerii sociali a fost o actualizare a salariilor tuturor angajaților din cadrul societății în raport cu salariul minim în SRR , pe care s-au obligat să îl mențină la un nivel de cel puțin 40% față de salariul minim pe economia națională.
O interpretare contrară ar lipsi practic de efecte art.159 alin.1 din C.
colectiv, acesta nefiind practic aplicabil pentru marea majoritate a funcțiilor d e execuție din S..
Conform art.21 lit.a) din Regulamentul intern al S., aprobat prin O. nr.273/2007 al P.-D. general al S., angajatorului îi revine obligația să acorde a ngajatului toate dre pturile ce decurg din contractul individu al de muncă, C.
aplicabile și din alte dispoziții legale.
În cauză, se reține că, ultima majorare salarială a fost, în cazul recurentului, cea prevăzută la poziția nr.44 din carnetul său de muncă seria CM nr.0129617, stabilindu-se în favoarea acestuia un salariu de 2205 lei, în baza O.ui nr.1165/(...), salariu de care acesta beneficiază și în prezent, astfel cum rezultă din adeverința nr.3566/(...).
Curtea mai reține însă că, potrivit O.ui nr.100/(...) al P.-D. general al
S., începând cu data de (...), salariul minim pe S. a fost stabilit la suma de
840 lei.
Se reține astfel că angajato rul și -a înd eplinit obligația asu mată prin a rt.158 din C. colectiv de muncă, de a emite un ordin prin care salariul m inim în SRR a fost menținut la un nivel mai mare cu cel puțin 40% față de s alariul minim pe economia națională, însă acest ordin a rămas fă ră efect în c eea ce privește nivelul salarizării recurentului, nefiind aplicat și art.159 din a celași Contract colectiv de muncă.
Chiar prin întâmp inările formulate î n cauză, intimata -pârâtă a r ecunoscut că reclamantul beneficia, la data emiterii acestui O ., de indicele maxim de salarizare-365- prevăzut pentru funcția de redactor la punctul 21 lit.a) din Anexa nr.7.
Curtea constată astfel că, în temeiul art.159 din Contract colectiv de m uncă, coroborat c u art.158, nivelul d e salarizare al recla mantului tre buia s tabilit de către angajator, începând cu data de (...), data când O. nr.100/(...) al P.-D. general al S. și-a produs efectele, prin raportareaindicelui ce fusese deja recunoscut acestuia-365- la salariul minim pe S., de
840 lei.
Nu pot fi reținute în acest sens susținerile intimaților în sensul că salariul reclamantului, de 2205 lei, se situa, între limitele minime și maxime în grila de salarizare și după majorarea salariului minim pe S. la suma de
840 lei, pentru că aceasta ar însemn a că, fără o justific are obiectivă și
rezonabilă, angajatorul ar fi diminuat în cepând cu această dată indicele de salarizare al recurentului.
Ori, din actele și lucrările dosarul ui nu rezultă că activitatea p rofesională a reclamantului sau comportarea sa în societate a intimată ar fi j ustificat luarea unor asemenea măsuri.
Având în vedere și disp.art.165 din Codul muncii, art.170 din Codul muncii republicat, conform cărora acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de condiții nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale, Curtea constată ca fiind întemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata sumei de 819 lei lunar reprezentând diferența salarială brută pentru perioada (...) - (...).
Se mai reț ine c ă în mo d greș it pr ima in s tanț ă a soluț ion at ș i cerere a r ecl aman tulu i pr iv in d ac tu al iz are a f ișe i p os tulu i.
A., conform fișei postului reclamantului depuse la filele nr.6-7 dosar de fond, acesta, în calitate de redactor, are ur măto ar ele „s arc in i ș i
respons ab il ităț i";:
-editare și prezentare emisiuni informative-sapatamanal 1;
-editare și prezentare emisiuni cu invitat-saptamanal 1;
-realizare de interviuri, relatări, reportaje și alte imprimări audio;
- îndeplinirea altor activități redacționale solicitate de șefii ierarhici.
În cee a ce pr iveș te pr imele dou ă atr ibuț ii d in f iș a p os tulu i, pr in întâmpinarea depus ă l a dos arul de fond, pârâta-. a ar ătat c ă:
„- sarcina privind editarea și prezentarea unei emisiuni informative săptămânale a fost preluată de redactorii secției Actualități;
- sarcina privind editarea și prezentarea unei emisiuni săptămânale cu invitat, a trecut în sarcina unui alt redactor";.
C ât pr iveș te c ategor iile de s arc in i enu mer ate l a pun c tele ur măto are, respectiv: realizare de interviuri, relatări, reportaje și alte imprimări audio; îndeplinirea altor activități redacționale solicitate de șefii ierarhici, se reține
că acestea sunt mult prea generale pentru a considera ca fiind respectate c hiar prevederile di n regulamentul inter n și contractul colec tiv de muncă pe care angajatorul s-a obligat a le aduce la îndeplinire.
A., conform art.23 alin.3 din C. colectiv de muncă la nivelul societății,
atr ibuț iile specifice fiecăru i pos t se vor regăsi riguros specificate în fișapostului, anexă la C.
De asemenea, conf orm ar t.21 l it.b) ș i c) d in Regul amen tul in ter n aprobatprin O. nr.273/2007, angajatorul are obligația : „ să stabilească clar sarcinilefiecărui angajat…."; și „… să aducă la cunoștința angajaților sarcinile ce le revin concre tiz ate î n f iș a pos tulu i , condițiile cerute pentru îndeplinirea acestora,…";.
De asemenea, conform ar t.64 d in acel aș i Regul amen t , „dispoz ițiile date
angajaților trebu ie s ă f ie cl are , neinterpretabile, oportune, legale și în
concord anț ă cu obl ig aț iile asu mate în f iș a pos tulu i"; .
Se reține că in teresu l deoseb it al recuren tulu i de a se adres a a ins tanțe i
de judec ată spec ial iz ate în conf lic te de mu nc ă pen tru pro teg u ire a drep tur ilor s ale de s al ar iat pr iv ind ac tu al iz are a f ișe i pos tulu i, re zul tă d in imp or tanț a acestui act pentru acesta, având în vedere, pe de o parte, faptul că atribuțiile astfel stabilite trebuie avute în vedere în executarea zilnică a contractului de muncă, iar, pe de altă parte, că acestea sunt luate în considerare și în cadrul procedurii de evaluare a activității sale profesionale, cu posibile consecințe asupra salarizării sau a promovării în profesie, existând chiar posibilitatea ca, în raport de modul în care aceste sarcini sunt îndeplinite, angajatorul să aprecieze că angajatul a săvârșit o abatere disciplinară, ajungându-se la sancționarea disciplinară a acestuia.
Pe lângă aceste considerațiuni generale ale importanței unei fișe a postului care să cuprindă sarcini actuale, reale, concrete, pentru orice salariat, pentru orice raport de muncă, în speță, afectarea drepturilor recurentului rezul tă d in f iș a de ev alu are a ac tiv ităț ii aces tu ia pen tru anul
2010, depusă la fila nr.21 dosar recurs, în care chiar evaluatorul menționează următoarele: „Am modificat nota la capitolul „. postului"; findca, in urma interviului, am ajuns la concluzia ca, intr-adevar, colegul M. M. si-a indeplinit bine in perioada supusa evaluarii actualele sarcini de serviciu, chiar daca fisa postului nu mai corespunde. Este necesara actualizarea fisei
postului.";
Se mai reține din cuprinsul aceleiași fișe de evaluare, ponderea
deoseb it de imp or tan tă pe c are respec tare a/îndepl in ire a atr ibuț iilor d in f iș a p os tulu i o are în c ad rul ev alu ăr ii ac tiv ităț ii recl aman tulu i . A., pentru criteriul
„Calitatea muncii"; este prevăzută o pondere de 20%, pentru „Eficiența muncii";, o pondere de 20%, pentru „Abilități profesionale generale";, opondere de 20%, în timp ce pen tru cr iter iul „. pos tulu i"; e s te prev ăzu tă o pondere de 40%.
În ceea ce privește abaterile disciplinare ce potențial pot fi puse însarcina salariaților instituției și antrena răspunderea disciplinară a acestora, art.70 lit.a) din Regulamentul intern al societății prevede că: „Constituie abatere disciplinară refuzul îndeplinirii sarcinilor de serviciu descr ise în f iș a postului ori a dispozițiilor șefului ierarhic legate de activitatea desfășurată de salariat în conf or mitate cu f iș a pos tul u i, sau îndeplinirea defectuoasă a acestora.";
Curtea mai constată că recurentul a formulat, începând cu data de
(...), mai multe petiții adresate conducerii S.ui C., înregistrate sub nr.4635/(...), nr.1553/(...) și nr.2370/(...), solicitând actualizarea fișei postului, „având în vedere faptul că, în urma reorganizării interne a instituției și a schimbării grilei de program";, sarcinile sale de serviciu au fost în mare măsură modificate.
Desigur, acestor petiții al recurentului conducerea instituției trebuia să răspundă în termenele prevăzute de lege, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat, deși chiar angajatorul și-a asumat în acest sens obligația potrivit art.21 lit.d) și e) din Regulamentul intern al societății.
Trebuie subliniat și faptul că menționarea în concret a atribuțiilor de serviciu ce revin salariaților instituției, actualizarea acestora, este de o deosebită importanță și pentru angajator, având în vedere următoarele prevederi din contractul colectiv de muncă și regulamentul intern:
Potrivit disp.art.63 din Regulamentul intern al societății, dispozițiile referitoare la sarcinile de serviciu ale angajaților, c are nu sun t menț ion ate
expl ic it în f iș a pos tu lu i, po t f i ref uzate d e aceș tia f ăr ă a atr age s ancț iun i de orice fel.
De asemenea, conform art.36 din C. colectiv de munc ă, an g ajatorul
po ate pre tinde s al ar iatulu i s ă desf ășo are al te ac tiv ităț i dec ât cele prev ăzu te î n f iș a pos tulu i nu mai în c azur i de f orță major ă.
Având în vedere aceste considerente, importanța actualizării fișei postului în cadrul raporturilor de muncă încheiate între părți, Curtea va
obl ig a p âr âtele ș i l a pl ata de d aune co min ator ii în cu an tu m de 20 le i/z i de î n târz iere încep ând cu d ata pronunț ăr ii prezen te i ș i p ân ă l a execu tare a o bl ig aț ie i de ac tu al iz are a f ișe i pos tulu i re cl aman tulu i.
Se reț ine c ă în mod c orec t pr ima ins tanț ă a resp ins cerere a rec uren tulu i d e obl ig are a red ac to rulu i șef la pl ata une i ame nz i c iv ile, nef iin d îndepl in ite î n c auz ă cond iț iile prev ăzu te de ar t.580 3 C..
Av ând în vedere f ap tul c ă recuren tul a ob ț inu t o s atisf acț ie ec h itab il ă în c auz ă, prin obligarea angajatorului la plata unor despăgubiri materialereprezentând diferențe de drepturi salariale datorate începând cu data de (...), precum și prin obligarea intimatelor la actualizarea fișei postului, sub sancțiunea plății daunelor cominatorii, precu m ș i f ap tul c ă aces ta, cu probeleadministrate, nu a re uș it s ă probeze c ă ar f i suf erit un pre jud ic iu mater ial s au n ep atr imo n ial pr in f ap tele soc ie tăț ii de a nu concre tiz a atr ibuț iile s ale de serviciu, de altfel nici nu a precizat natura desp ăgub ir ilor sol ic itate , se reț ine c u, major itate de opin ii, c ă în mod corec t pr ima ins tanț ă a resp ins ultimul c ap ăt de cerere d in c adrul acț iun ii recl aman tulu i.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, se va admite recursul declarat de reclamantul M. M. I., se va modifica în parte sentința primei instanțe, se va admite în parte acțiunea reclamantului M. M. I. în contradictoriu cu S. R. DE R. - S. R. C. și S. R. DE R. și S. R. DE R. în consecință, se va constata că reclamantul esteîndreptățit la reașezarea în grila de salarizare începând cu data de (...), cu obligarea pârâtelor la acordarea în favoarea reclamantului a sumei de 819 lei lunar reprezentând diferența salarială brută pe perioada (...)-(...) și la actualizarea fișei postului.
Pârâtele vor fi obligate la plata de daune cominatorii în cuantum de 20 lei/zi de întârziere începând cu data pronunțării prezentei și până la executarea obligației de actualizare a fișei postului reclamantului.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul M. M. I. împotriva sentinței civile nr. 2013 din 18 aprilie 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului M. M. I. în contradictoriu cu S. R. DE R. - S. R. C. și S. R. DE R. și în consecință:
Constată că reclamantul este îndreptățit la reașezarea în grila de salarizare începând cu data de (...).
Obligă pârâtele la acordarea în favoarea reclamantului a sumei de 819 lei lunar reprezentând diferența salarială brută pe perioada (...) - (...).
Obligă pârâtele la actualizarea fișei postului reclamantului.
Obligă pârâtele la plata de daune cominatorii în cuantum de 20 lei/zi de întârziere începând cu data pronunțării prezentei și până la executarea obligației de actualizare a fișei postului reclamantului.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 6 decembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I.A T. L. D. C. M. cu opinie separată în sensul acordării și a despăgubirilorpentru daune morale în cuantum de 1000 lei.
N. N.
GREFIER,
Red.:C.M.;
Tehnored.: C.M./M.S.;
3 ex.-(...);
Jud.fond: Tribunalul Cluj: Petru Urs.
MOT.EA OPINIEI SEPARATE
Apreciez oportună admiterea petitului privitor la acordarea de daune morale.
În acest sens, rețin că reclamantul invocă o multitudine de fapte prin care i s-a încălcat dreptul la informare, la demnitate în muncă, la un tratament nediscriminatoriu, încălcându-se totodată, prin atitudinea angajatorului, principiul bunei credințe în cadrul raporturilor de muncă, incidente sub acest aspect fiind dispozițiile art. 5-8, 39-40 Codul muncii.
S-au reținut ca dovedite refuzul repetat de a răspunde la solicitarea legitimă a angajatului de a i se întocmi fișa postului în mod clar, coroborat cu aprecierea în procent de 40 % în cadrul operației de evaluare a măsurii în care este respectată fișa postului. În acest mod, în mod explicit, este ignorat și desconsiderat dreptul reclamantului la respectarea demnității în muncă, situație care în mod rațional, prin perpetuarea în timp, are căderea de a determina un stres suplimentar față de cel pe care desfășurarea cu profesionalism a oricărei activități, și mai ales a uneia care presupune o contribuție creativă, îl presupune.
În acest context, s-a arătat de către reclamant că atribuțiile sale de serviciu au fost sporite în intensitate, în condițiile în care din luna mai 2009, au fost înlocuite cele două emisiuni săptămânale pe care le avea de realizat cu un număr imprecis de interviuri, relatări, reportaje, pe lângă redactarea cu o frecvență de 3 ori pe săptămână a unei emisiuni.
În dreptul muncii, sarcina probei revine angajatorului, conform art. 272 Codul muncii, eficiența acestei dispoziții legale fiind de a pune în sarcina angajatorului să dovedească inexactitatea afirmațiilor angajatului, potrivit cărora ar fi sporit în mod neechitabil, discriminatoriu și abuziv atribuțiile de serviciu în condițiile în care fișa postului nu este precisă.
Nu s-au propus și nu s-au administrat probe de către angajator sub acest aspect, situație în care afirmațiile reclamantului apar ca probate.
De asemenea, s-a indicat de către reclamant tratarea acestuia în mod discriminatoriu, prin supunerea la presiuni de genul celor arătate, cu scopul de a-l determina să părăsească organizația sindicală din care face parte.
Din nou, angajatorul nu a furnizat probe contrarii acestor afirmații, deși art. 272 Codul muncii îi atribuie sarcina probei și sub acest aspect.
Potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 54/2003, în vigoare la data desfășurării raporturilor juridice supuse judecății și la data sesizării instanței, nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu dintr-o organizație sindicală.
Ca atare, consider că în ansamblu, acest mod de derulare a raporturilor de muncă a fost prejudiciabil sub aspect moral pentru reclamant, prin stresul pe care i l-a produs și ca atare se impune admiterea petitului de acordare de daune morale.
Având în vedere că reclamantul a solicitat pentru acest stres o despăgubire zilnică de 100 de lei, situația trenând din luna mai 2009, consider că, sub aspectul cuantumului daunelor pe care angajatorul este dator să le plătească în baza art. 253 Codul muncii pentru prejudiciul moral pe care în acest fel l-a pricinuit angajatului său, suma globală de 1000 de lei este de natură a repara acest prejudiciu.
Red., dact. I.T. (...)
JUDECĂTOR,
I.A T.
| ← Decizia civilă nr. 1517/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 112/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
