Decizia civilă nr. 1144/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1144/R/2011
Ședința din 28 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D.
JUDECĂTOR : D. G.
JUDECĂTOR : L. D.
G. : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul TRIBUNALUL MARAMUREȘ împotriva sentinței civile nr. 1727 din 26 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați O. S. F. și S. C., având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data 14 martie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâții intimați au depus la dosar întâmpinare și concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în vigoare ca fiind perfect legală, temeinică și întemeiată, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs reclamantul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1727 din (...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamantul Tribunalul Maramureș, prin reprezentantul său legal P. C. M. - președinte în contradictoriu cu pârâții O. S. și S. C., ca neîntemeiată.
A fost respinsă cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.
54 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), a fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții O. S. F. și S. C. și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de A. C. și T ribunalul Maramureș să calculeze și să plătească intervenienților drepturile bănești reprezentând diferența dintre indemnizația acestora și cea a funcției similare de la D. și D., începând cu luna aprilie 2006 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, precum și în viitor, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Prin sentința civilă nr. 436 din data de (...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr. (...), a fost admisă cererea de intervenție formulată de intervenienții O. S. F. și S. C. și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de A. C. și Tribunalul Maramureș să plătească acestora suma de 1.700 lei, la valoarea actualizată în raport de indicele de inflație la data plății.
În baza acestor hotărâri judecătorești, definitive și executorii de drept, reclamantul a achitat fiecărui pârât suma de 14.788 lei, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune la dosar.
Prin decizia civilă nr. 1., Curtea de A. C. a admis recursul declarat de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 54 din (...) a T. M., care a fost modificată în parte, în sensul că a fost respinsă ca nefondată cererea de intervenție formulată de intervenienții O. S.
F. și S. C.
Prin decizia civilă nr. 1. iunie 2009, Curtea de A. C. a admis recursul declarat de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 436 din (...) a T. M., pe care a modificat-o în parte, în sensul că a respins ca nefondată cererea de intervenție formulată de intervenienții O. S. F. și S. C.
Conform notei de compensare a debitelor de natură salarială provenind din sentințe judecătorești nr. 2715 din (...), aflată la filele 50-51 din dosar, s-a recuperat suma de 14.788 lei de la pârâtul S. C. și suma de 14.652 lei de la pârâta O. S. F.
Diferența de 136 lei a fost restituită de către pârâta O. S. F., prin depunerea acesteia la casieria T. M., potrivit chitanței nr. 50 din (...), aflată la fila 52 din dosar.
În ceea ce privește obligarea pârâților să restituie suma totală de 2.162 lei, reprezentând actualizarea sumei de 14.788 lei cu indicele de inflație pentru perioada iunie 2009- august 2010, conform precizării de acțiune, tribunalul a reținut că, potrivit art. 272 din C. muncii, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să restituie acea sumă.
Această obligație apare ca o instituție distinctă de răspunderea patrimonială, chiar dacă procedura pentru reîntregirea patrimoniului angajatorului este aceeași.
Astfel, răspunderea patrimonială propriu-zisă se întemeiază pe o faptă săvârșită cu vinovăție, pe când obligația de restituire are la bază plata lucrului nedatorat, respectiv îmbogățirea fără justă cauză.
Prin urmare, regulile răspunderii patrimoniale sunt aplicabile numai în ipoteza în care persoana beneficiară este de rea-credință, având vinovăție proprie pentru primirea sumelor, bunurilor sau serviciilor necuvenite.
Accipiensul de bună-credință are obligația de a restitui doar lucrul primit, păstrând fructele, ca orice posesor de bună-credință, așa cum prevede art. 994 Cod civil, aplicabil în cauză.
În speță, nu se poate reține reaua - credință a pârâților, întrucât obligația de plată a drepturilor salariale a fost stabilită prin hotărâri judecătorești definitive și executorii de drept.
Pe de altă parte, între părți există creanțe reciproce, acestea având calitatea atât de creditor cât și de debitor, iar reclamantul și-a executat obligațiile numai în parte.
Prin urmare, pârâții erau îndreptățiți a solicita compensarea creanțelor reciproce, neputându-se imputa acestora neexecutarea de bună-voie a obligației de restituire, atât timp cât reclamantul nu și-a executat propriile obligații.
Numai în situația în care s-ar fi dovedit reaua-credință a pârâților, aceștia ar fi putut fi obligați la restituirea nu numai a sumei efectiv încasate, ci și a dobânzilor sau fructelor din ziua plății.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, având în vedere că „bona fides praesumitur";, în temeiul dispozițiilor art. 272 alin. 1 din C. muncii, coroborat cu art. 994 Cod civil, instanța a respins acțiunea precizată, pe care o apreciază ca nefiind întemeiată.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, față de soluția de respingere dată acțiunii, reclamantul fiind cel care a căzut în pretenții, instanța a respins cererea acestuia privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul Tribunalul Maramureș a declaratrecurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul obligării fiecăruipârât la plata sumei de 1081 lei, reprezentând actualizarea cu indicele de inflație pentru perioada iunie 2009 - august 2010 a sumei de 14.788 lei.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât instanța de fond a asimilat în mod greșit suma pretinsă, reprezentând actualizarea debitului cu „. sau „..
Astfel, potrivit legii civile, prin „. se înțelege tot ceea ce un lucru produce în mod periodic fără ca substanța sa să scadă, iar „dobânda"; reprezintă daunele-interese moratorii pe care le datorează debitorul pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului prin simpla întârziere în executarea obligației sale având ca obiect plata unei sume de bani.
În consecință, în timp ce prin acordarea dobânzii se urmărește sancționarea debitorului pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumbă, prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv, cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a plății efective a sumei datorate.
Ca atare, actualizarea se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, în timp ce dobânda urmărește acoperirea beneficiului nerealizat.
În speță Tribunalul Maramureș a solicitat ca pârâții să fie obligați în baza art.272 alin.2 C. muncii să restituie suma efectivă încasată corectată cu rata inflației. Cum în cursul procesului pârâții au restituit debitul fără corecția acestuia cu rata inflației, tribunalul și-a menținut acțiunea pentru suma reprezentând actualizarea debitului cu indicele inflației.
Prin urmare tribunalul nu a solicitat nimic în plus, întrucât în condițiile unei economii pe piață afectată de inflație între valoare și câtime nu mai există identitate.
În acest context, îndeplinirea unei obligații bănești în condițiile legii nu se poate realiza decât prin corelarea câtimii ei cu coeficientul ratei inflației pe perioada de întârziere a îndeplinirii obligațiilor de restituire.
Pârâții S. C. și O. S. au depus întâmpinare prin care au solicitatrespingerea recursului susținând că potrivit art.272 C. muncii obligația derestituire are ca obiect doar suma plătită în mod nedatorat, nu și actualizarea cu indicele de inflație a acesteia.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. vaadmite recursul pentru următoarele considerente:
Obiectul acțiunii deduse judecății, astfel cum a fost precizată este obligarea fiecărui pârât la plata sumei de 1081 lei, reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a sumei de 14788 lei, achitată pârâților în baza unui titlu executoriu (sentințele civile nr.54 și nr.436/2001 ale T. M.), desființate în calea de atac (deciziile nr.1396 și nr.1406/2003 ale Curții de A. C.).
Deși reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.272 C. muncii referitoare la restituirea de către salariat a sumelor nedatorate, Curtea constată că nu sunt incidente în speță aceste prevederi legale, deoarece la momentul plății drepturilor salariale menționate în sentințele nr.54 și nr.436/2008, reclamantul datora pârâților sumele stabilite prin titlul executoriu.
Or, plata nedatorată, reglementată de art.272 C. muncii reprezintă o aplicație pe tărâmul raporturilor juridice de muncă a art.993 cod civil conform căruia, „acela care, din eroare, crezându-se debitor a plătit o datorie are drept de repetițiune în contra creditorului.";
Prin urmare, plata nedatorată se bazează pe o eroare asupra existenței obligației de plată, condiție care în speță nu este îndeplinită, deoarece plata drepturilor salariale s-a realizat în baza unui titlu executoriu, nefiind o greșită reprezentare a realității faptice și juridice cu privire la obligația de plată.
Astfel, Curtea constată că în realitate acțiunea dedusă judecății reprezintă o cerere de întoarcere a executării silite având ca obiect plata actualizării cu indicele de inflație a sumei achitate în baza unui titlu executoriu desființat ulterior plății.
Aceasta este calificarea juridică pe care instanța de recurs o dă cererii formulate, în baza principiului rolului activ, conform art.129 alin.5 C.pr.civ. având în vedere incidența evidentă a prevederilor art.4041, art.4042 și art.4043
C.pr.civ.
În acest sens, art.4041 alin.1 C.pr.civ. „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu…., cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia";.
Art.4042 alin.3 C.pr.civ. prevede că „ dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin.1 și 2 cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii";.
Ca efect al desființării titlului executoriu, reclamantul are dreptul la restabilirea situației anterioare plății, care impune înlăturarea tuturor consecințelor efectuării plății, ca și cum reclamantul nu ar fi efectuat plata și ar fi beneficiat de suma respectivă.
Astfel, prejudiciul suferit de reclamant prin efectuarea plății nu este acoperit doar prin restituirea sumei achitate pârâților, deoarece reclamantul este îndreptățit să beneficieze de recuperarea creanței la valoarea sa reală, ceea ce impune actualizarea cu indicele de inflație a sumei.
Numai în acest mod se poate realiza o acoperire integrală a prejudiciului suferit de reclamant și așadar o restabilire a situației anterioare plății.
Nu pot fi reținute apărările pârâților care se prevalează de lipsa culpei lor, deoarece întoarcerea executării are doar un temei obiectiv (desființarea titlului executoriu), fiind irelevantă conduita subiectivă a subiectelor raportului execuțional.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.3 C.pr.civ., va admite recursul în sensul celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul TRIBUNALUL MARAMUREȘ împotriva sentinței civile numărul 1727 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o modifică în întregime și, în consecință, admite acțiunea formulată și precizată de reclamantul TRIBUNALUL MARAMUREȘ în contradictoriu cu pârâții O. S. F. și S. C. și obligă fiecare pârât la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1081 lei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. D. G. L. D.
G. A. B.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.H. D.M./C. M.
| ← Decizia civilă nr. 2583/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 309/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
