Decizia civilă nr. 309/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr.309/R/2011
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2011
PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: D. C. G.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta recurentă C. M. împotriva sentinței civile nr. 1812 din 19 mai 2010 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată SC S. DE S. DE I. F. „. SA, având ca obiect litigiu de muncă - acțiune în răspundere patrimonială.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 25 ianuarie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1812 din 19 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta S. S. DE S. DE I. F. „. S., C.-N., împotriva pârâtei C. M., și, în consecință pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 840.614,19 lei reprezentând prejudiciu cauzat societății.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 840.614.19 lei, calculată de la data înregistrării acțiunii și până la achitarea efectivă a debitului.
Pârâta a fost obligată la plata sumei de 4.879 lei în favoarea reclamantei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că pârâta a fost angajata reclamantei până la data de (...). În această calitate a desfășurat operațiuni de informare a clienților privind operațiunile de „. în marjă";,
„modificări ale marjelor"; și alte operațiuni legate de piața financiar bursieră
„Futures";.
Conform fișei postului și contractului individual de muncă, pârâta avea ca obligații informarea clienților proprii privind apelurile în marjă și eventualele modificări ale marjelor de către S. B. SA pentru ca aceștia să le poată onora în termenul prevăzut de contractul de intermediere, evitarea oricărei fapte care ar putea aduce prejudicii societății, răspunderea pentru ordinele date pe clienții săi fără a avea acoperire în numerar și de ridicările de numerar pe clienți înainte de a fi decontate, respectarea dispozițiilor Legii nr.297/2004, a regulamentului de tranzacționare al B. și a regulamentului S. B. SA privind operațiunile cu instrumente financiare derivate.
Prin modul defectuos în care a efectuat tranzacții cu instrumente derivate pe B. M.-F. și de M. S. (denumită în continuare B.) a cauzat solduri negative în conturile clienților, astfel: Sandor M.- 318.148, 09 lei, O.u A.-
82.743, 43 lei, C. Aurica- 53.815, 29 lei, precum și pe contul sau de client -
78.741, 48 lei, în total 533.448, 29 lei, sume pe care SC S. B. SA a fost nevoită să le acopere din disponibilul său financiar pentru a deconta pe B. aceste solduri negative.
În data de (...), prin documentul atașat la cererea de chemare în judecata, C. M. recunoaște că a creat debitele și se obligă ca până la data de
(...) să le acopere.
Pârâta nu a reușit să acopere debitele, astfel că din dorința de a îi mai acorda posibilitatea de a plăti debitele s-a „. C. din data de (...) prin care i s-a pus la dispoziție suma de 100.000 de lei necesară pentru a efectua tranzacții cu derivate pentru a acoperi dauna, obligându-se în schimbul acestei facilitați să returneze suma de 533.448,29 lei plus 100.000 lei plus o dobândă de 17% la suma acordată într-un interval maxim de trei luni.
La data de (...) pârâta C. M. nu a restituit nici un leu din sumele datorate, a pierdut și suma de 100.000 lei plus a creat debite negative pe conturile clienților N. D. V. - 10.984, 47 lei și L. M. Constantin - suma de
10.081,43 lei așa cum rezultă din Raportul de C. I. atașat la C. de chemare în judecată.
În data de (...) printr-o declarație unilaterala pe care nu o contestă, pârâta M. C. declară că a mai creat prin operațiuni în marja debite suplimentare de 230.000 lei.
A., prejudiciul cumulat de pârâta M. C.- asumat prin declarații și contracte fără putința de tăgadă de către aceasta sunt în cuantum de
840.614,19 lei formate din: 533.448, 29 lei soldurile negative inițiale; 17000 lei reprezentând dobânda de 17% aplicate sumei împrumutate de 100.000 de lei conform convenției nr.1/0(...), 230.000 lei reprezentând debite cumulate la
0(...) suplimentare celor inițiale 39.100 lei reprezentând dobânda de 17% calculata la suma de 230.000 lei; 10.984, 47 lei paguba creată pe contul clientului N. D. V. 10081,43 lei reprezentând paguba pe contul clientului L. M. Constantin..
Prejudiciul a fost cauzat de către pârâtă în calitatea sa de agent SIF prin efectuarea defectuoasă a operațiunilor de tranzacționare pe conturile clienților, este cert, real și material și nu este recuperat, astfel că acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C. M. solicitând casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj cu modificarea în întregime a hotărârii cu respingerea acțiunii introductive.
În motivarea recursului a arătat că hotărârea nu este motivată corespunzător (art. 304 pct. 7 C. pr. civ.).
Așa cum decurge din jurisprudența Curții Europene, art. 6 par. 1 din
Convenție impune obligația oricărei instanțe de a indica suficient de clar motivele pe care s-a sprijinit pentru a tranșa litigiu. Această exigență, care contribuie la garantarea respectării principiului bunei administrări a justiției, nu poate fi întotdeauna înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat pentru fiecare argument al părților.
Pentru a determina dacă motivația aleasă sau lipsa de motivare fac procedura inechitabilă și antrenează, în consecință, violarea art. 6 din Convenție, trebuie să se examineze dacă procedura în ansamblul ei a îmbrăcat caracterul echitabil cerut de C.
Raportat la exigențele convenționale, arată că argumentele recurentei formulate prin întâmpinare nu au fost nici "ascultate" și nici "auzite" de către judecătorii fondului. Din lectura hotărârii extrem de scurte pronunțate - mai ales în condițiile în care speța este una extrem de complexă - se poate observa faptul că judecătorii fondului nu au analizat, sub nicio formă, niciunul dintre argumentele expuse prin întâmpinare și susținute prin concluziile orale și scrise formulate în cauză. În aceste condiții, nu se poate vorbi despre existența unui "proces echitabil", ci mai degrabă despre o execuție sumară a recurentei, fără drept de apel.
Mai arată că soluția dată excepțiilor invocate este nelegală.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, a ridicat trei excepții, redactate după cum urmează:
Exceptia necompetenței materiale a instanței pentru pretențiile ce izvorăsc din C. civilă nr. 1 din 1 iunie 2008.
Conform art. 281 din Codul muncii, "Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individuale sau, după caz, a contractelor colective de muncă, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, potrivit prevederilor prezentului cod.
În prezenta speță, pretențiile reclamantei menționate la pct. 1 lit. b), c) și d) din acțiune și parțial la pct. 2 (dobânzile legale aferente pretențiilor anterioare) izvorăsc din C. civilă nr. 1 din 1 iunie 2008, încheiată între aceasta și societatea reclamantă.
În mod evident, în aceste condiții nu există prezența unui conflict de muncă cu privire la executarea unui contract individual de muncă, ci cu pretenții de natură civilă izvorâte dintr-o convenție civilă. Pentru aceste motive, a solicitat disjungerea acțiunii și declinarea competenței în favoarea
Judecătoriei C.-N. pentru pretențiile reclamantei menționate la pct. 1 lit. b), c)
și d) din acțiune și parțial la pct. 2 (dobânzile legale aferente pretențiilor anterioare).
Excepția netimbrării la nivelul pretențiilor civile.
În opinia recurentei, pentru pretențiile civile care izvorăsc din C. civilă nr. 1., reclamanta datorează taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, conform dispozițiilor Legii nr. 146/1997. A., la un nivel al pretențiilor de
286.100 RON, taxa judiciară de timbru datorată este de 6.047,52 RON. Pe cale de consecință, a solicitat instanței să pună în vedere reclamantei să timbreze la valoarea pretențiilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr.
146/ 1997 (anularea cererii).
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active arată că reclamanta solicită "repararea pagube lor create în contul clienților" [pct. 1 lit. a), e) și f)], inclusiv paguba creată în contul personal al pârâtei. Din această formulare, se înțelege faptul că reclamanta nu este titulara vreunui drept eventual la despăgubire, singurii îndreptățiți să solicite repararea pagubelor fiind cei prejudiciați, adică clienții societății. In aceste condiții, întrucât clienții menționați nu au solicitat repararea pagubelor, iar reclamanta nu a făcut dovada că i-ar reprezenta, a apreciat că SC S. B. SA nu are calitate procesuală activă în prezenta speță.
Referitor la fondul litigiului arată că prin acțiunea formulată, reclamanta solicită plata unor despăgubiri totale de 554.514,19 RON, reprezentând echivalentul unor pretinse pagube create în contul clienților societății, inclusiv în contul pârâtei.
Apreciază că pagubele produse în contul clienților și care nu au fost comunicate acestora nici la acest moment (motiv pentru care clienții nu s-au îndreptat nici împotriva societății și nici împotriva recurentei) au fost generate în principal de efectele devastatoare ale crizei financiare, resimțite extrem de puternic pe piețele de capital. În acest context, învederează faptul că piața derivatelor reprezintă un domeniu extrem de periculos al pieței de capital în ceea ce privește riscul, întregul sistem bazându-se pe așa-numitul "efect de levier". Pentru a da un exemplu edificator, sistemul presupune o posibilitate de pierdere sau câștig de 1. la o investiție echivalentă în piața la vedere de cea.
10%. Prin urmare, într-o asemenea ambianță, gestionarea riscurilor este extrem de importantă.
In aceste condiții, solicită să se constate că nu poate fi angajată răspunderea patrimonială a pârâtei, aflându-se în ipoteza unor pagube provocate de forța majoră, în sensul art. 270 alin. 2 din Codul muncii.
De asemenea, apreciază că această pagubă, a cărei întindere rămâne a fi determinată, este produsă din culpa comună a funcționarilor cu atribuții de control intern a societății, a persoanelor din conducerea societății, a persoanelor care făceau parte din Comitetul de R. al societății și a recurentei.. Spre această concluzie conduc cel puțin următoarele argumente:
Arată că funcționarii cu atribuții de control intern din societate nu și-au îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege, deși conform art. 16 din Legea nr.
297/2004 privind piața de capital, societățile de servicii de investiții financiare au obligația de a organiza un compartiment de control intern specializat pentru supravegherea respectării de către societate și personalul acesteia a legislației în vigoare incidente pieței de capital, precum și a normelor interne.
Conducătorii societății nu au luat nicio măsură pentru stoparea pierderilor, deși potrivit dispozițiilor relevante din Legea nr. 297/2004 (art. 14) și Regulamentul C. nr. 32/2006 (în special Titlul III, Cap. 1, Secțiunea 3 - E.luarea și administrarea riscului și Secțiunea 5 - Conducătorii), conducerea societății avea de asemenea obligația de a supraveghea activitatea curentă a societății și tranzacțiile efectuate de brokeri. D. i se impută faptul că a greșit și a produs pagube în conturile clienților societății, trebuie să se observe că acest lucru s-a făcut cu acordul și cu participarea directă a conducătorilor societății, aceștia neputând individualiza nicio măsură luată în raport de recurenta pentru remedierea deficiențelor prin ipoteză sesizate, cu excepția C.-pariu din (...).
Comitetul de R. nu a recomandat stoparea tranzacțiilor, deși avea rolul de a evalua riscurile care ar putea afecta activitatea societății și investițiile clienților, precum și de a propune măsuri pentru remedierea deficiențelor/limitarea riscurilor.
La nivelul societății S. B. SA, acest Comitet de R. se întrunea de trei ori pe săptămână și trasa strategie de urmat, făcându-se recomandări de cumpărare, vânzare sau menținere, în baza analizelor specifice efectuate de specialiștii societății.
În opinia recurentei acest Comitet de R. nu a recomandat stoparea tranzacțiilor în cazul clienților menționați în prezenta acțiune astfel că în egală măsură membrii acestui organism pot fi considerați răspunzători pentru producerea oricărei pagube.
Arată că societatea nu a luat nici un fel de măsuri disciplinare în ceea ce o privește pe recurentă, deși regulamentul de ordine interioară a societății prevede sancționarea disciplinară (sancțiuni care merg de la penalizărisalariale de 5-10% până la desfacerea contractului de muncă) a brokerilor care încalcă regulamentele C. și legile pieței de capital, recurentei nu i-a fost aplicată niciodată vreo sancțiune disciplinară în perioada decembrie 2007 - septembrie 2008 și nici ulterior.
A. lucru con firmă faptul că activitatea recurentei a fost considerată corectă de conducerea societății și că s-a înscris în linia dispozițiilor interne cu privire la comportamentul în piață.
S. a încasat comisioane consistente din activitatea recurentei, chiar în condițiile în care tranzacțiile produceau pagube clienților.
În concluzie, apreciază că o eventuală răspundere pentru pagubele cauzate clienților, dacă acestea ar fi dovedite, trebuie să fie o răspundere solidară a funcționarilor cu atribuții de control intern a societății, a persoanelor din conducerea societății, a persoanelor care făceau parte din Comitetul de R. al societății și a recurentei.
Mai arată că cu ocazia unui control Comisia Națională a Valorilor
Mobiliare, prin O. nr. 56/(...) a C. a suspendat autorizația de funcționare a sediului secundar S. B. SA din Deva, pentru o perioadă de 45 zile. Această ordonanță de sancționare a fost emisă datorită faptului că anterior a fost retrasă autorizația de agent pentru servicii de investiții financiare a directorului sucursalei Deva, în sarcina căreia s-au reținut o serie de fapte grave: nu a menținut evidențele, înregistrările și conturile astfel încât să se asigure acuratețea acestora și, în mod distinct, corespondența acestora cu instrumentele financiare și fondurile deținute în numele clienților; nu a evidenția distinct, întocmit și ținut la zi fișele conturilor clienților, evidențe ale operațiunilor referitoare la tranzacțiile cu instrumente financiare, ale intrărilor/ieșirilor de numerar și ale altor avansuri sau debite ale clienților, precum și documentele primare care au stat la baza lor, evidențele deținerilor clienților, care să reflecte, în contul de numerar al fiecărui client, toate vânzările/cumpărările, primirile /livrările de instrumente financiare, actualizate cel puțin zilnic.
Prin O. nr. 65/(...) a C. a fost suspendată autorizația de funcționare a S.
B. SA C., pentru o perioadă de două săptămâni. Suspendarea s-a dispus în contextul suspendării activității filialei și pentru ca C. să poată continua investigațiile la nivelul întregii societăți.
În aceste condiții, susținerile recurentei cu privire la existența unei culpe comune, datorită implicării mai multor persoane din structura societății, apar ca mult mai clare.
Ca urmare a adâncirii controlului la S. B., au fost descoperite și sancționate mai multe deficiențe, conform Ordonanței de sancționare nr. 2. (sancțiune aplicată S.S.I.F. B. S.); O. de sancționare nr. 2. (sancțiune aplicată Adinei M., reprezentant al compartimentului de control intern); O. de sancționare nr. 2., (sancțiune aplicată lui A. ceuca, conducător S. BRODER SA); O. de sancționare nr. 2. (sancțiune aplicată lui P. P., conducător al S. B. SA.
În ceea ce privește pretinsa paguba cauzată în contul clienților N. D. V. și
L. M. Constantin, în cuantum total de 21.065,9 RON, arată că aceste pretenții sunt nesusținute și nedovedite. A., dincolo de o afirmație generală societatea reclamantă nu probează cauzarea vreunei pagube, iar fișele de portofoliu ale clienților menționați nu au fost depuse la dosarul cauzei și nu ne-au fost comunicate.
De asemenea, două alte chestiuni sunt relevante sub acest aspect:
Suma de 10.984,47 RON face obiect al unei convenții aprobate de conducerea societății, între angajații D. Futures și reclamantă, în temeiul căreia pierderea în contul clientului N. D. V. se acoperă din fondul comun de salarii al D. F. A. în acest sens o adresă semnată de directorul D. F. De altfel, această pagubă a fost deja acoperită.
În ceea ce privește clientul L. M. Constantin, învederează că pierderea menționată este rezultatul strict al unei erori de calcul și afișare din programul de back-office al societății reclamante. A., la calculul portofoliului clientului din data de (...) soldul clientului apărea pozitiv, iar în ziua imediat următoare, fără a se fi desfășurat alte operațiuni de natură a modifica variația soldului, situația era cu totul schimbată în urma unor "reparații" la softul de evidență clienți (back office).
Întrucât nu avea cum să evalueze o situație concretă și corectă în lipsa parametrilor în baza cărora programul informativ executa soldurile clienților, a presupus că situația din data de (...) era cea corectă. De îndată ce a sesizat diferența apărută peste noapte, a anunțat departamentul informatic, care după cercetări intense a concluzionat că, în urma remedierii problemelor tehnice, afișajul corect al soldurilor era cel din data de (...) și nu cel anterior.
În mod evident, s-a aflat în eroare și nu avea cum să presupună că afișajul nu ar fi corect. De îndată ce situația soldului a fost lămurită, a procedat la lichidarea pozițiilor deținute acolo unde era posibil, în vederea stopării oricărei pagube ulterioare în contul clientului. Cu toate acestea, în final, soldul acestuia nu a putut fi acoperit integral. În aceste condiții, este evident faptul că paguba creată clientului, în întregime, este imputabilă persoanelor care nu au asigurat funcționarea corespunzătoare a programului informatic.
Chestiunile referitoare la pretențiile care decurg din C. civilă nr. 11(...) arată că prin acțiunea formulată, reclamanta formulează o serie de pretenții care decurg din C. civilă nr. 1 din (...).
Principala problemă care trebuie lămurită în speță este aceea a naturii juridice a C. civile nr. 1., încheiate de părți. Așa cum se poate observa, prin intermediul acestei convenții reclamanta a pus la dispoziția recurentei suma de
100.000 RON pentru a efectua obligații speculative pe B. M.-F. și de M. S., în vederea procurării unor avantaje financiare societății.
În aceste condiții, apreciază că natura juridică a convenției menționate este aceea de contract de joc sau prinsoare, adică aceea a unui contract aleatoriu. Practic, reclamanta-jucătoare și-a asumat un risc (pierderea sumei de 100.000 RON pusă în joc), în considerarea unui posibil câștig (diferențele favorabile din transferul titlurilor de valoare care ar fi putut fi înregistrate). Din nefericire, în speță riscul asumat de reclamantă s-a împlinit, astfel încât aceasta a pierdut atât suma pusă în joc, cât și o sumă suplimentară.
Pe cale de consecință, în speță se pune problema de a ști dacă recurenta poate fi obligată la plata în favoarea reclamantei a sumei de bani puse inițial în joc și a pierderilor suplimentare.
În aceste condiții, apreciază că nici suma pusă în joc (100.000 RON) și nici pretinsa pagubă suplimentară adusă de recurenta societății (130.000 RON) nu pot fi în mod legal reclamate, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii pentru aceste pretenții. Prejudiciul suplimentar de 130.000 RON și prejudiciul de 100.000 RON nu sunt dovedite de societatea reclamantă, neexistând la dosar copii ale vreunor documente, fișe de portofoliu etc., care să ateste acestlucru. În aceste condiții, indiferent de natura juridică a convenției în discuție, paguba de 230.000 RON pretinsă apare ca nedovedită.
Referitor la dobânzile pretinse determinate pe baza C. civile nr. 1 din (...), apreciază că acestea nu sunt datorate, potrivit regulii accesorium sequitur principale. A., din moment ce reclamanta și-a asumat riscul pierderii debitului principal (100.000 RON), este evident faptul că și-a asumat și riscul pierderii fructelor civile ale sumei de bani în discuție.
Tot cu privire la aceste dobânzi, arată că dincolo de faptul că este pretinsă în mod nelegal, suma de 17.000 RON este determinată greșit. A., pentru perioada de 111 zile în discuție (1.06 - (...)), dobânda este de 5.169
RON, iar nu de 17.000 RON. De asemenea, reclamanta a calculat dobânda de
17% și la suma totală de 230.000 RON, care include și suma de 100.000 RON pentru care s-a calculat inițial dobândă, în același fel. Un asemenea calcul este nelegal în primul rând pentru că se percepe dobândă la dobândă (lucru interzis de art. 1089 C. civ.). De asemenea, chiar dacă pretențiile reclamantei ar fi întemeiate, dobânda de 17% aplicabilă la suma de 130.000 RON ar fi evident mult mai mică.
În ceea ce privește dobânda legală solicitată potrivit pct. 2 din acțiunea reclamantei, apreciază că pretențiile S. B. SA sunt neîntemeiate.
Reclamanta SC S. DE S. DE I. F. „. SA prin întâmpinare (f.20-25) a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, Curteadeliberând, constată următoarele:
Recurenta pârâtă a fost angajată de către societatea pârâtă în funcția de agent de servicii de investiții financiare, prin contractul individual de muncă nr. 73539/(...).
În această calitate recurenta pârâtă s-a ocupat de administrarea conturilor unor clienți ai societății pârâte, cărora le-a efectuat tranzacții.
Reclamanta intimată a susținut că recurenta și-a încălcat obligațiile prevăzute de lege și regulamentul intern, tranzacționând pe conturile acestora fără a le cere acordul acestora în prealabil. Or, din cele declarate de părți în fața instanței de recurs, o modalitate agreată de societate era aceea potrivit căreia acordurile/cererile se făceau telefonic, urmând ca ulterior clienții să semneze ordinele de vânzare. A. aspect și modul în care el ar putea impieta asupra angajarii răspunderii faptei nu a fost analizat de instanța de instanța de fond.
Mai mult, punctul de vedere formulat vis a vis de descrierea faptei, reclamanta intimată a arătat că agentul SIF care introduce ordinele de cumpărarea sau de vânzare de contracte futures, în numele clienților cu care a semnat contracte de intermediere pe B. trebuie să se asigure că în contul clientului este depusă marja minimă necesară efectuării tranzacției. În cazul în care clientul nu își completează suma minimă necesară menținerii de poziții deschise sau nu își închide o parte din poziții astfel încât contul său să redevină pozitiv, agentul SIF emite ordin de închidere automată a pozițiilor deținute de client, obligație pe care recurenta nu și-a îndeplinit-o.
Recurenta a invocat însă o culpă comună cu alți angajați ai societății pârâte, superiori ai săi, care aveau obligația de a supraveghea conturile negative ale clienților.
În acest sens recurenta a arătat că soldurile conturilor de clienți erau verificate de către directorul de tranzacționare precum și de către departamentul de contabilitate, societatea fiind obligată să raporteze situațiaconturilor către C.. Or, faptele imputate recurentei se întind pe o perioadă de timp din martie până în ianuarie, fiind necesar așadar a se lămuri care a fost cauza care a permis prelungirea situației generatoare de prejudicii în timp.
Instanța de fond a analizat într-un mod extrem de superficial și problema cuantumului prejudiciului și a raportului de cauzalitate, ignorând cu desăvârșire specificul muncii reclamantei.
În ceea ce privește prejudiciul, societatea reclamantă a arătat că în cazul în care un client cumpărător nu își onorează obligația de a achita către societate contravaloarea acțiunilor cumpărate - cum este cazul în speță - societatea este obligată prin regulamentele C. și ale BMV să achite contravaloarea acțiunilor achiziționate de client, urmând ca pentru recuperarea prejudiciului produs ca urmare a neachitării acțiunilor achiziționate să se îndrepte fie împotriva clientului, fie împotriva persoanei care a gestionat contul clientului, în funcție de existența sau nu a ordinelor de vânzare. Î., deși a arătat în mod generic că din contul aflat în banca de decontare societatea a trebuit să acopere toate tranzacțiile realizate fără acoperire, societatea nu a indicat în mod expres modul de plată, suma plătită, data efectuării plății. Mai mult, aceiași societate arată că agentul SIF putea fi acoperit din comisionul generat de achiziționarea acțiunilor la un preț mai mare, putând aduce diferența din bani din compensare. Nici acest aspect - raportat la data fiecărui sold negativ - nu a fost verificat, pentru a vedea dacă paguba putea fi evitată sau limitată.
Instanța de fond nu a avut în vedere la soluționarea cauzei nici specificul pieței de capital,nici al raporturilor de muncă , lipsind cu desăvârșire analiza naturii juridice a convenției din data de 0(...), analiză necesară în vederea stabilirii condițiilor de valabilitate și efectelor acesteia.
În concluzie, Curtea reține că prin hotărârea pronunțată tribunalul a făcut o analiză superficială a situației de fapt și a naturii actelor juridice, fiind necesar a se lămuri atât aspecte legate de săvârșirea faptei ilicite - indicarea în mod concret a fiecăreia și stabilirea în mod particular a consecințelor fiecăreia, cu indicarea datei a culpei acesteia, a cuantumului prejudiciului și, evident, a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu, impunându-se așadar completarea probațiunii inclusiv prin administrarea unei probe cu expertiza de specialitate, în măsura în care analizarea fondului va releva necesitatea acesteia.
Față de cele de mai sus, constatând că tribunalul a făcut o analiză superficială a cauzei, lăsând nelămurite o serie de probleme de fond esențiale în dezlegarea cauzei, ceea ce echivalează în mod practic cu necercetarea fondului litigiului, în temeiul art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 alin. 4
C.pr.civilă, curtea va admite recursul declarat de pârâta C. M. împotriva sentinței civile nr. 1812 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar (...) pe care o va casa în totalitate și trimite cauza spre rejudecare către Tribunalul Cluj, ce va avea în vedere la rejudecare și restul apărărilor formulate de părți în recurs.
PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâta C. M. împotriva sentinței civile nr.
1812 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar (...) pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare către Tribunalul Cluj
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 28 ianuarie 2011
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I . T. C. M. D. C. G.
GREFIER N. N.
Red.DCG Dact.SzM/3ex.
| ← Decizia civilă nr. 1144/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1759/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
