Decizia civilă nr. 1188/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1188 /R/2011
Ședința publică din data de 30 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T.
GREFIER: S.-D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 2948 din 22 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN și pârâta Ș. „ I. R., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, avocat G. P., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent și al pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților
Întâmpinarea formulată de reclamantul intimat și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de (...) a fost depusă la dosar în termenul procedural , instanța apreciind că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâtul recurent.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantei reclamantului intimat cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta reclamantului intimat, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 2948 din 22 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Local al municipiului C.-N., invocată de acesta.
S-a admis cererea formulată de reclamantele B. G. și T. M. prin S. L. al Î. P.
C., în contradictoriu cu pârâții Ș. „. R. C.-N. și C. LOCAL AL M. C.-N.
Pârâta de rândul 1a fost obligată, în calitate de angajator, la calcularea și la plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrelor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea O. G.ului nr. 15/2008, pentru perioada (...) - (...), actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data plății efective.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și în evidențele salariale.
Pârâtul de rândul 2 a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că reclamantele au fost angajate ale pârâtei Ș. „. R. în perioada (...) - (...).
Prin dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b și c din O. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008 s-a stabilit o evaluare a coeficientului de multiplicare 1,000, astfel încât, în anumite intervale de timp, se asigura o creștere a drepturilor salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult față de nivelul din 31 decembrie
2007.
Acest act normativ a fost aprobat cu modificări de către Parlamentul României prin L. nr. 2., principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare de la 1,000 la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008 și care reprezenta valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, ceea ce asigura creșteri salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar de aproximativ 50% față de 31 decembrie 2007. Guvernul României, prin O. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, a modificat unele prevederi ale O. nr. 15/2008, așa cum a fost aprobată prin L. nr.2., reducând majorările salariale stabilite de P.
Acest act normativ a fost însă declarat neconstituțional de către Curtea
Constituțională, prin D. nr. 1221/(...), publicată în M.O. nr. 804/(...), partea I.
S-a stabilit atunci de către Curte că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ, adoptată de P. încalcă articolul 1 alin. 4, art. 61 alin. 1 și art. 115 alin.4 din Constituție.
Totodată, s-a arătat că o asemenea măsură este contrară dispozițiilor art. 115 alin. 6 coroborate cu cele ale art. 41 și art. 47 alin. 1 din L. fundamentală. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. 5, potrivit cărora „În România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie";.
Ulterior, G.ul a emis OUG nr. 151/(...), publicată în M.O. nr. 759/(...), partea I, prin care, după ce în art. 1 pct. 1 modifică denumirea O. nr.15/2008, prin art. I pct. 2 și 3, reduce în mod substanțial majorările salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învățământ în temeiul Legii nr. 2. de aprobare a O. nr.15/2008.
Prin D. nr. 842/(...), publicată în M.O. nr. 464/(...), Partea I, Curtea
Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct.
2 și 3 din O. nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea O. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.
Pentru a pronunța aceasta decizie, Curtea Constituțională a folosit în esență aceleași argumente care au stat la baza constatării neconstituționalității O. nr.1., statuând că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de P. încalcă dispozițiile art. 1 alin. 4, art. 61 alin. 1 și art. 115 alin. 4 din Constituția R.. Totodată, o asemenea măsură este contrară dispozițiilor art. 115 alin.6 din Constituție, coroborate cu cele ale art. 41 și art. 47 alin.1 din legea fundamentală.
S-a reținut faptul că prin D. nr. 989/(...) Curtea a constatat încă o dată neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct.2 și 3 din O. nr.151/2008, concomitent cu constatarea neconstituționalității art. 2 și 3 din O. nr.1/2009, privind unele măsuri în domeniul salarizării în sectorul bugetar.
Atât prin dispozițiile art. 2 și 3 din O. nr. 1/2009, cât și prin dispozițiile art. 2 și 3 din O. nr. 31/2009 și dispozițiile art. 2 din O. nr. 41/2009 se reglementează modificări ale unor prevederi introduse prin art. I pct.2 și 3 din O. nr. 151/2008, prevederi constatate neconstituționale de către Curtea Constituțională.
Cum modificările aduse O. nr. 15/2008, prin dispozițiile art. I pct.2 și 3 din
O. nr. 151/2008 nu-și mai produc efecte, fiind suspendate de drept, potrivit art. 31 alin.3, fraza a II-a din L. nr. 47/1992, nici modificările aduse prin acte normative ulterioare unor prevederi legale suspendate de drept nu pot produce efecte.
În atare situație, ca urmare a constatării prin decizii succesive de către
Curtea Constituțională a neconstituționalității modificărilor aduse de G. O. nr.15/2008, așa cum aceasta fusese aprobată prin L. nr. 2., tribunalul a apreciat că în prezent O. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul
2008 și 2009 personalului din învățământ funcționează în condițiile în care aceasta a fost aprobată prin L. nr. 2..
Prin urmare, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, pârâta Ș. „. R., unitate de învățământ ce funcționează potrivit art. 145 din L. nr.
84/1995 a învățământului, în calitate de angajator, a fost obligată la calcularea și plata diferențelor salariale neacordate potrivit O. nr. 15/2008 către reclamantele membre de sindicat.
Pe de altă parte, nu s-a dovedit că ingerința în dreptul membrelor de sindicat de respectare a drepturilor salariale s-a făcut cu respectarea limitărilor reglementate de art. 1 din Protocolul adițional la C. A., potrivit art. 1 din Protocol, privarea de un bun în sensul Convenției se poate realiza doar dacă aceasta este prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile și dacă este impusă de o cauză de utilitate publică.
Se impune ca reclamantelor să li se restituie diferența drepturilor salariale de care acestea ar fi trebuit să beneficieze potrivit dispozițiilor O. nr. 15/2008, așa cum a fost aprobată prin L. nr. 2..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N.solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului consideră că soluția instanței de fond este nelegală, hotărârea fiind dată cu încălcarea prevederilor legale incidente în materie, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 304 pct.9 C.proc.civ.
La pronunțarea hotărârii instanța de fond nu a avut în vedere că recurenta nu are legitimare procesuală pasivă deoarece poate aloca sumele necesare plății drepturilor salariale condiționat de împrejurarea că sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ să fi fost calculate în mod corect și să fi fost virate în contul bugetului local, având în vedere că aceste sume provin de la bugetul de stat.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula și achita drepturile salariale ale acestora.
Potrivit dispozițiile art. 167 din L. nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar sunt finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrative teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul local și din alte surse, urmând ca finanțarea de bază să se asigure prin bugetele locale ale unităților administrative-teritoriale din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Învederează că bugetul pe anul 2010 a fost aprobat prin HCL nr.30/2010 însă nu a fost asigurată surse de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamantului.
Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2010, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiile sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Intimatul S. L. al Î. P. C. prin întâmpinare (f.8-9) a solicitat respingerearecursului cu menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Prin motivele de recurs invocate de pârât, acesta a înțeles în esență să critice hotărârea instanței de fond invocând lipsa calității procesuale pasive în ceea ce privește obligația de a aloca fondurile necesare plătii drepturilor salariale în favoarea reclamanților.
Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 2 lit. d din L. nr. 215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform art.63 alin. 4 lit. a din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform prevederilor art.16 din H.G. nr. 2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit dispozițiilor art.17 din aceeași hotărâre, de la bugetul de stat, prin bugetul M. E. și C., se asigură doar anumite cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, printre care nu se regăsesc și cele privind salarizarea personalului din învățământ.
În mod corect prima instanță a reținut că reclamanții sunt îndreptățiți, începând cu data de 1 octombrie 2008, la plata diferențelor salariale cuvenite, potrivit dispozițiilor Legii nr. 2., drepturi de care aceștia au fost lipsiți în mod nejustificat.
Curtea reține astfel că aceste dispoziții legale trebuiau să fie avute în vedere de către consiliile locale în fundamentarea deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului.
În acest sens, potrivit prevederilor art. 33 din H.G. nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M. E. și C. și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
A., nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
Conform lit. c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, iar pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale membrilor de sindicat pentru care reclamantul a formulat acțiunea nu poate determina sistarea plății acestor drepturi, ordonatorii de credite având obligația de a respecta dispozițiile legale care reglementează drepturile salariaților la elaborarea bugetelor instituțiilor pe care le finanțează.
Se mai reține că, procesul civil, fiind guvernat de principiul disponibilității părților, acestora le revine sarcina de a stabili cadrul procesual în cauză. În cazul în care recurentul-pârât aprecia că pentru soluționarea cauzei prezintă interes introducerea în cauză a Direcției Generale Finanțelor P.e, acesta avea posibilitatea de a-l atrage în proces în termenele procedurale, potrivit dispozițiilor legale în materie.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1
Cod.proc.civ., urmează să respingă ca nefondat recursul formulat și să mențină sentința civilă pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 2948 din 22 septembrie 2010 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
S.-D. G.
GREFIER R ed.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud.fond:C. AG; B. MF.
| ← Decizia civilă nr. 4273/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 704/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
