Decizia civilă nr. 1368/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1368/R/2011
Ședința publică din data de 13 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. L. T. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele S. N. DE T. F. DE C. C. C. SA B. și R. DE T. F. DE C. C. împotriva sentinței civile nr. 3200 din 4 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. DE LA R. DE V. C.-N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, av. M. D., lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 aprilie
2011 prin fax și 7 aprilie 2011 prin serviciul de registratură al instanței, s-au depus concluzii scrise din partea pârâtei recurente S. N. de T. F. de C. C. C. SA B.
De asemenea se constată că la data de 12 aprilie 2011, prin serviciul de registratură al instanței s-au depus la dosar note de ședință din partea reclamantului intimat, cuprinzând răspunsul solicitat de instanță la termenul anterior și copiile actelor doveditoare și ale contractului colectiv de muncă.
Se comunică reprezentantului reclamantului intimat concluziile scrise, acesta arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor
și menținerea hotărârii atacate pentru considerentele expuse pe larg prin notele de ședință formulate, arătând că prima instanță în mod corect s-a pronunțat asupra dreptului dedus judecății și nu asupra situației de fapt a pârâtei privind solvabilitatea sau insolvabilitatea acesteia. Referitor la numita J. A., precizează că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că există doar o angajată cu numele J. A. C., așa cum rezultă și din dovezile anexate. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depuse.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata sub nr. (...) pe rolul T. C., S. L. de la R. de
V. C.-N., în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat enumerați intabelul anexat acțiunii, a solicitat, in contradictoriu cu pârâții S. N. de T. F. de C. „. C. SA B. si S. C. C. SA - R. de T. F. de C. C., obligarea acestora la plata, in solidar, către fiecare membru de sindicat, a ajutorului material aferent Zilei F. pentru anii (...), reprezentând un salariu de baza, la nivelul clasei I de salarizare, pentru fiecare an in parte, actualizat in raport de rata inflației; ajutorul material de P. pentru anul 2009, la nivelul valorii clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației, precum si ajutorul material de C. pentru anul 2009, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii s-a aratat ca pentru anii (...) membrii de sindicat, angajați ai pârâților, nu au primit ajutorul material pentru Z. F., prima de P. si prima de C., prevăzute in contractul colectiv de munca pentru anii
2007-2008, încheiat la nivelul paratei de rând 1, precum si in C. Colectiv de M. la N. de G. de U. din T.ul F. pe anii 2006-2008, prelungit prin A. adițional nr. 370/(...) pentru încă 48 de luni.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe prevederile art. 40 alin 2 lit. c, art. 238, art. 241 alin 1 lit. b Codul muncii, art. 69 lit. b din CCM pe anii
2007-2008, art. 71 din CCM la N. de G. de U. din T.ul F. pe anii 2006-
2008.
Prin întâmpinarea depusa, pârâta S. N. de T. F. de C. „. C. SA a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, învederând ca reclamanții din cauza dedusa judecății au încheiat contracte individuale de munca cu R. de T. F. de C. C., care, în calitate de angajator, are calitatea procesuala pasiva in cauza. Aceasta in condițiile in care prezentul litigiu este un conflict de drepturi, iar nu un conflict de interese.
In privința fondului, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondata, învederând ca a fost agent economic monitorizat in sensul prevederilor art. 1 din OUG nr. 7., iar societatea parata era obligata sa respecte fondul de salarii aprobat prin bugetul de venituri si cheltuieli pe anii 2007 si 2008.
In aceste condiții de dificultăți financiare, pentru anul 2007, pârâta a achitat suma de 100 lei fiecărui salariat, cu titlu de ajutor material pentru Z. C..
Pârâta R. de T. F. de C. C. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive in ceea ce o privește și excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune cu privire la acordarea premierii anuale de Z. feroviarului pentru anii (...), excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune in privința ajutorului material de P. pentru anul 2009, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii in ceea ce privește reclamanții care nu au avut calitatea de salariați la data la care drepturile salariale obiect al acțiunii de față erau scadente.
In privința excepției lipsei calității procesuale pasive parata a arătat ca drepturile salariale solicitate in cauza de fata sunt prevăzute de CCM la nivel de societate, iar părțile semnatare ale acestor contracte sunt reprezentanții salariaților, prin sindicate, si D. G. al S. „. C. SA, care, conform statutului este si președintele consiliului de administrație. R. R. nu au semnat CCM-urile respective, astfel ca parata, nefiind semnatara acestor contracte si neavând buget propriu prin care sa aloce fondurile necesare plății drepturilor reclamate nu poate fi obligata la acordarea acestora.
In privința excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune, parata a învederat, in esența, ca in cauza sunt incidente dispozițiile art. 283 alin 1 lit. e Codul muncii.
Prin sentința civilă nr. 3200/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. N.de T. F. de C. „. C. SA si excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei
R. de T. F. de C. C.
S-a respins excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune, invocata de pârâta R. de T. F. de C. C.
S-a admis acțiunea promovata de reclamantul S. L. de la R. de V. C.-
N., în numele membrilor de sindicat enumerate în tabelul anexa acțiunii, în contradictoriu cu pârâții S. N. de T. F. de C. „. C. SA si R. de T. F. de C. C.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților: J. A. C., G. S., F. O.,
T. I., D. C. V., H. G., Adi M., P. G. M., T. C., U. C. M., M. M., M. C. F., P. B. O., B. I., C. I., T. P. G., T. V. N., B. V., B. I., B. A., B. N. V., C. L., C. S., F. B., G. I., I. I., J. D., K. F., L. D. Z., M. A., M. D., M. I. A., M. E. B., M. I., N. A. A., P. T., P. I., R. I., S. O. R. A., T. I., T. C., V. M., Gal-B. I., M. D. E., M. V., M. A., P. V., P. V., B. I. L., B. I., B. A., B. I. F., C. O., C. A. D., C. P., C. A., C. S., D. D., F. G. S., F. M., G. M., G. I. N., H. C. I., H. S., K. A., Kis E. C., L. G., M. V., M. V., N. O., P. V., P. A., P. V., R. G. A., R. A., S. I., S. E., S. I. S., S. P. D., T. S. A., U. V., V. I., Vig I., B. V. D., B. D., C. D. M., H. I., K. P. S., M. V. M., S. I. I., T. V., T. G., T. T., T. V., I. M., C. I., H. S. C., M. A. I., P. N. A., P. P., M. V., C. V., Gal I., R. G., U. D. F., B. I., P. I., R. F., I. R. S., S. V., reprezentanți in cauza de fata de către S., drepturile salariale restante reprezentând prima pentru Z. feroviarului pentru anii (...), la nivelul clasei I de salarizare, ajutor material de P. pentru anul 2009, la nivelul valorii clasei I de salarizare si ajutorul material de C. pentru anul 2009, sume actualizate cu rata inflației, calculate de la data promovării acțiunii -(...) - si până la plata efectiva.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților G. O. A., J. O., C. D.
D. ajutor material de P. pentru anul 2009, ajutor material de C. pentru anul
2009 si prima pentru Z. feroviarului pentru anul 2009 la nivelul clasei I de salarizare iar reclamanților G. R. M. și C. I. ajutor material de P. pentru anul
2009, ajutor material de C. pentru anul 2009 si prima pentru Z. feroviarului pentru anii 2008 si 2009 la nivelul clasei I de salarizare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației, calculate de la data promovării acțiunii - (...)- si până la plata efectiva.
S-a respins cererea privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
In privința excepției lipsei calității procesuale pasive a paratei S. N. de T.
F. de C. „. C., tribunalul a reținut ca in conformitate cu prevederile art. 18alin 1 din HG nr. 584/1998, art. 18 alin 1, S. „. C. SA își stabilește bugetul propriu de venituri si cheltuieli, iar in temeiul art. 19 alin 2 C. de administrație al S. stabilește, prin CCM, drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal. A., pentru efectuarea de către angajator a plății drepturilor salariale a căror neplata se reclama in cauza dedusa judecății este necesar ca sumele reprezentând aceste drepturi sa fie prevăzute in bugetul de venituri si cheltuieli, a cărui elaborare intra in sarcina paratei de rând 1.
In condițiile in care in cauza de fata se reclama tocmai neplata (ca urmare a neincluderii in bugetul mai sus menționat a fondurilor necesare) a unor drepturi salariale, calitatea procesuala pasiva a paratei S. N. de T. F. de C. „. C. SA este deplin dovedita, cu toate ca plata efectiva a drepturilor salariale se face de către angajator, in speța de R. C.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei R. de T. F. de C. C., tribunalul a constatat ca aceasta parata are calitate procesuală pasivă întrucât are organe de conducere proprii si autonomie inactivitatea sa comerciala, in folosirea fondurilor ce i-au fost puse la dispoziție si in executarea obligațiilor asumate. In acest sens, parata a încheiat cu reclamanții contract individual de munca prin care s-a obligat sa achite acestora drepturile salariale cuvenite activității presate.
Conform prevederilor art. 40 alin 2 lit. c Codul muncii, angajatorului îi revine obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din contractul colectiv de munca aplicabil.
Asupra excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune, tribunalula reținut ca textul de lege indicat in susținerea excepției de către parata de rând 2 nu este aplicabil in cauza. Aceasta in condițiile in care in cauza se reclama neexecutarea culpabila, de către angajator, a unor obligații contractuale reprezentând drepturi salariale, iar in privința drepturilor salariale Codul muncii a prevăzut expres un termen de prescripție de 3 ani, prin art. 283 alin 1 lit. c.
Asupra fondului, tribunalul a reținut ca potrivit prevederilor art. 69alin 1 lit. a si b din C. Colectiv de munca la nivelul S. N. de T. F. de C. pentru anii 2007-2008, cu ocazia sărbătorilor de P., de C., de Z. C. se vor acorda salariaților un ajutor material al cărui cuantum va fi de cel puțin un salariu la nivelul clasei unu de salarizare. Prin aceeași clauza contractuala părțile au convenit că de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariații care, in cursul anului respectiv au absentat nemotivat de la serviciu, au fost sancționați pentru consum de băuturi alcoolice sau, la data acordării ajutorului se aflau in concediu fără plata pentru o perioada de un an.
C. colectiv de munca pentru anii 2007-2008 a fost prelungit, pana la data de 31 ianuarie 2009, prin A. adițional înregistrat la D. de M. si P. S. a M. B. sub nr. 1753/(...).
In cauza de față, pârâtele nu si-a îndeplinit obligațiile asumate prin CCM atât la nivelul anului 2007, cât si la nivelul anilor 2008 si 2009 atât in ceea ce privește achitarea premiului pentru Z. feroviarului, cat si in ceea ce privește ajutoarele materiale de P. si de C. De remarcat, ca niciuna dintre parate nu contesta existenta drepturilor salariale reclamate in cauza dedusa judecății si nici ajungerea lor la scadenta, singura apărare fiind aceea ca drepturile salariale solicitate nu au fost achitate ca urmare a situației financiare dificile a companiei.
In cauză revenea angajatorului sarcina de a proba existenta factorilor care au determinat necuprinderea in bugetul de venituri si cheltuieli a contravalorii premiului pentru Z. F., cat si in privința ajutorului material de P. si de C. aferent anului 2009. Simpla afirmație conform căreia aceste drepturi nu au fost acordate pentru lipsa de fonduri nu este de natura a justifica neîndeplinirea de către pârâte obligațiilor asumate prin C. colectiv de munca.
În raport de prevederile art. 3 alin. 1, teza a doua din OUG nr. 7. aprobata prin L. nr. 5. si abrogata prin OUG nr. 7. instanța a reținut că din înscrisurile depuse in probațiune de către pârâta 1 nu rezulta diferența dintre indicele productivității muncii, calculat in unități fizice sau valorice, in condiții comparabile si indicele câștigului salarial mediu, astfel ca aceasta apărare nu va fi primita, ținând seama ca, in conformitate cu art. 287 Codul muncii, sarcina probei revenea pârâtei.
Necuprinderea in fondul de salarii inclus in bugetul de venituri si cheltuieli supus aprobării G.ului României a fondului necesar acordării ajutorului material de Z. feroviarului s-a făcut din culpa paratei de rând 1, iar aceasta nu se poate prevala de propria culpa pentru a justifica neexecutarea obligațiilor asumate prin C. C. de M.
In ceea ce privește susținerea potrivit căreia ajutorul material de P. si de C. pentru anul 2009 nu poate fi acordat ca efect al P.-verbal încheiat la data de (...), tribunalul a apreciat-o ca neîntemeiată, întrucât prin procesul- verbal invocat se prevede măsura suspendării plății drepturilor salariale reprezentând prima pentru Z. feroviarului, si ajutoare materiale de P. si de C. „se refera numai la anul 2.. A., in temeiul înțelegerii dintre părțile CCM in vigoare in anul 2009 drepturile salariale mai sus menționate nu ar fi putut fi solicitate la scadenta, in cursul anului 2009, fără ca măsura suspendării sa poată fi invocata si ulterior.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse si ținând seama de data încheierii contractelor individuale de munca tribunalul a admis acțiunea conform dispozitivului.
T. a respins cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata întrucât aceștia nu au făcut dovada existenței si întinderii cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele R. de T. F. de C.
C. și S. N. de T. F. de C. C. C. SA B.
I. Prin recursul formulat, pârâta R. de T. F. de C. C. a solicitat, întemeiul dispozițiilor art. 312 C.proc.civ., admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței pronunțate, în sensul respingerii acțiunii formulate.
- În motivarea recusului pârâta a invocat în primul rând faptul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a R. de T. F. de C. C., arătând că în baza H.G. 584/1998 a fost înființata S. N. de T. F. de C. "C. C." S.A, societate pe acțiuni, cu personalitate juridica, care, in condițiile Legii nr. 31/1990 a înființat sucursale regionale, fara personalitate juridica, printre care si Sucursala R. de T. F. de C. C.
Conform H.G. nr. 584/1998, art. 18 al. 1 S. N. de T. F. de C. "C. C." S.
A își stabilește bugetul propriu de venituri și cheltuieli, iar in temeiul art. 19
(2), consiliul de administrație al S. stabilește, prin contractul colectiv de munca, drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal.
Drepturile salariale solicitate de către reclamanta sunt izvorâte din C. Colectiv de M. încheiat la nivel de societate, art. 32, art. 69 lit. a si lit. b, iar părțile semnatare ale acestui Contract corectiv sunt reprezentanții salariaților prin sindicate si D. G. al S. N. de T. F. de C. "C. C." S. A, care, conform statutului, este si Președintele consiliului de administrație, si nu reprezentanți ai R. de T. F. de C. C.
R. de T. F. de C. C. nefiind semnatara a C. Colectiv de M. si neavând un buget propriu prin care sa aloce fondurile aferente acestor drepturi bănești, fiind doar o sucursala, nu poate fi obligata la acordarea acestora.
- Recurenta critică hotărârea și în ceea ce privește soluția de respingere a excepției prescrierii dreptului la acțiune cu privire la acordarea premierii anuale acordate de "Z. F." pentru anii 2007, 2008 si 2009 și cu privire la acordarea ajutorului material pentru sărbătorile de P. pentru anul
2009, arătând că solicitările reclamantului își au izvorul in contractul colectiv de munca, iar drepturile solicitate nu sunt drepturi de natura salariala, ci drepturi stabilite prin clauzele contractului colectiv de munca, reprezentând o recompensa acordata de angajator in considerarea calității de ceferist, respectiv un ajutor material, acordat de angajator la o ocazie
(sărbătoare religioasa) cu data prestabilita.
Aceaste drepturi se acorda anual, cu o ocazie prestabilita si nu lunar, in raport de munca prestata, așa cum se acorda drepturile salariale.
Având in vedere natura juridica diferita a premierii acordate cu ocazia "Zilei F." și a ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorilor de P. fata de cea a drepturilor salariale, solicita instanței sa constate ca suntem in prezenta unui conflict de munca in care dreptul la acțiune se prescrie in termen de 6 luni de la data nașterii lui, in temeiul prevederilor art. 283 alin (1) lit. e din Codul muncii, iar în raport de data introducerii acțiunii de către reclamanta, dreptul la acțiune este prescris.
In drept recurenta a invocat prevederile C. colectiv de munca încheiat la nivel de societate si art. 154, 155 283 Codul muncii, art. 299, 3041
C.proc.civ.
II. Prin propriul recurs, pârâta S. N. de T. F. de C. "C. C." S. a solicitatadmiterea recursului și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.
1. Recurenta pârâtă critică hotărârea primei instanțe în ceea ce privește soluția de respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, invocând în acest sens motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă.
Susține recurenta că in cauză calitatea procesuală pasivă trebuia să fie analizată față de natura litigiului, respectiv acordarea unor drepturi unor salariați prevăzute în contractul colectiv de muncă. În speța de față sunt incidente prevederile art.5 coroborat cu art.67 lit. b) din L. nr.168/1999, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că ne aflăm în prezența unui conflict de drepturi, unde părțile sunt angajatorul, pe de o parte, și pe de altă parte salariatul.
Salariații reprezentați de S. au avut încheiat contractul individual de muncă cu R. de T. F. de C. C. Prin urmare, R.T.F.C. C., în calitate de angajator, raportat la prevederile art. 41 alin.(2) Cod procedură civilă, are calitate procesual pasivă în dosar, motivat și de faptul că are organe de conducere proprii și autonomie în activitatea sa comercială în folosirea fondurilor ce i-au fost puse la dispoziție și în executarea obligațiilor asumate.
Față de cele susmenționate și având în vedere prevederile art. 40 alin.(2) lit. c) din Codul Muncii, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din contractul colectiv de muncă aplicabil îi revine R.T.F.C. C., recurenta solicitând în consecință admiterea excepția lipsei calității procesuale pasive a S.N.T.F.C. "C. C." - S.
2. Un al doilea motiv de recurs invocat de recurentă vizează soluția de admitere a acțiunii în sensul acordării premierii pentru "Z. C." aferenta anilor 2007, 2008, considerând că este lipsita de temei legal.
Arată recurenta că prima instanța, in mod eronat retine ca "din înscrisurile depuse in probațiune de către parata 1 nu rezulta insa diferența dintre indicele productivității muncii calculat in unități fizice sau valorice, in condiții comparabile si indicele câștigului salarial mediu, astfel ca acesta apărare nu va fi primita";.
Susține recurenta că din execuția bugetara, depusa la dosarul cauzei de societate, aferenta perioadei pentru care se solicita drepturile existente la dosarul cauzei reies următoarele: - pe anul 2007, indicele câștigului mediu a fost de 99,23%, iar indicele de productivitate a fost de 100,01 %;-pe anul
2008, indicele câștigului mediu a fost de 100,18%, iar indicele de productivitate a fost de 100,72%, indicele de productivitate fiind insuficient pentru asigurarea de venituri pentru acordarea acestor drepturi.
În ceea ce privește situația financiară a societății din perioada 2007-
2008 referitoare la fondul de salarii care nu a permis plata primei de Z. C. la nivelul clasei 1 de salarizare, precizează următoarele:
- Conform Execuției bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2007 fondul de salarii aprobat prin BVC 2007 a fost de 373.000 mii lei, iar fondul de salarii realizat in același an a fost de 370.073,08 mii lei (2.926,920 mii lei). Având in vedere faptul ca in anul 2007, C. C. a avut un număr de
17.078 de angajați, suma totala necesara pentru plata primei de ziua ceferistului in cuantumul clasei unu de salarizare, ar fi fost de 6.950,746 mii lei. C. de administrație al societății, cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, a aprobat acordarea acestei premieri pentru anul 2007 în suma de 100 de lei brut pe salariat.
- Conform Execuției bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2008 fondul de salarii aprobat prin BVC 2008 a fost de 464.789 mii lei, iar fondul de salarii realizat in același an a fost de 465.245,46 mii lei, rezultând astfel o depășire a fondului alocat cu suma de 456,46 mii lei. In anul 2008, C. C. a avut un număr de 17.075 de salariați, astfel că suma totala necesara pentru plata primei de ziua ceferistului in cuantumul clasei 1 de salarizare, ar fi fost de 8.537,50 mii lei. Fondul de salarii fiind deja depășit pentru anul 2008, societatea nu a avut alte fonduri alocate pentru acordarea primei de Z. C.
In susținerea celor de mai sus, recurenta face trimitere si la dispozițiile art.12 din L. nr.130/1996, susținând că acest text se aplica prin analogie si salariaților din unitățile in care statul este acționar majoritar, unități pentru care fondul de salarii este limitat la suma aprobata prin hotărâre de guvern.
Prin O. nr.7. s-a prevăzut obligativitatea aprobării prin act normativ a bugetului de venituri si cheltuieli al societăților cu capital majoritar de stat.
Din dispozițiile art.236 alin.(4) din Codul Muncii rezulta ca un contract colectiv de munca poate fi izvor de drepturi si obligații numai daca se înscrie in limitele legii, in caz contrar clauzele negociate neproducând efecte juridice. Ori negocierea de drepturi bănești, așa cum este premierea acordata pentru "Z. C.", fara ca acestea sa poată fi susținute din bugetul aprobat la nivel superior societății angajatoare, nu naște obligația de plata. A admite contrariul ar fi echivalent cu a admite ca părțile unui contract colectiv de munca la nivel de unitate pot negocia drepturi de natura salariala fara nici un fel de limita, ca lege a părților, având eficienta chiar cu încălcarea legii. Astfel, clauza din contractul colectiv de munca ce prevede premierea pentru "Z. C." nu poate avea eficienta decât in măsura in care fondul de salarii al angajatorului este suficient pentru plata acestor sume, obligația de plata luând naștere doar in condițiile existentei surselor de venit care se aproba prin actele normative emise pentru aprobarea acestora.
- Mai arată recurenta că in mod netemeinic, prima instanța a acordat, pentru anul 2007, premierea pentru Z. C. numitului: M. G. V., cu toate ca la data nașterii dreptului la acțiune, respectiv 23 aprilie 2007, nu era salariatul R.T.F.C.C., deci nu avea dreptul legal de a beneficia de aceasta premiere.
3. Recurenta a mai invocat faptul că instanța nu a ținut seama de probatoriul depus in cauza cu privire la acordarea salariaților a premierii ziua C. pentru anul 2007 la valoarea de 100 lei brut pe salariat, dispunând ca pentru anul 2007, membri de sindicat sa primească premierea in integralitate, adică la "nivelul clasei 1 de salarizare" si nu parțial.
4. Consideră că sentința recurată este lipsita de temei legal în ceea ce privește soluția de admitere a acțiunii în sensul acordării premierii pentru
"Z. C." aferenta anului 2009, a ajutorului material de P. si de C. pentru anul
2009.
Instanța retine, in mod cu totul eronat ca singura apărare a paratelor in ceea ce privește neacordarea Zilei C. aferenta anului 2009, a ajutorului material de P. si de C. pentru anul 2009 a fost in sensul "ca drepturilesalariale solicitate nu au fost achitate urmare situației financiare dificile a companiei".
- Astfel, prima instanța a ignorat apărările pârâtei recurente prin care a arătat ca in perioada ulterioara datei de 31 ianuarie 2009 si pana la (...) nu a avut contract colectiv de muncă încheiat la nivelul societății. Având în vedere că drepturile solicitate de către rec1amantă s-au născut la data de (...), respectiv (...), date la care nu exista încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate, rezulta ca soluția instanței cu privire la admiterea acestor pretenții este netemeinica si nelegala.
- In ceea ce privește acordarea ajutorului material de C. aferent anului
2009, prin admiterea acțiunii, instanța a ignorat faptul că această prevedere din CCM valabil pe anul 2009-2010, referitoare la ajutorul material acordat cu ocazia C.ului, se aplică începând cu 01 ianuarie 2010, astfel că pentru anul 2009, nu a existat nicio prevedere, în contractul colectiv de munca în vigoare la nivel de unitate, pentru acordarea acestui drept.
Având în vedere că atât societatea, cât și salariații prin reprezentanții acestora au fost de acord cu faptul că aplicarea art. 69 din CCM valabil
2009-2010, urmează a se face începând cu 01 ianuarie 2010, apreciază că instanța a ignorat la pronunțarea hotărârii prevederile art.977 Cod Civil.
- A mai menționat recurenta că prima instanța nu a ținut seama de solicitarea sa privind necesitatea lămuririi situației numitei J. A., căreia, prin S. civila nr.2339 din (...) pronunțata in dosar nr. (...), i-a fost acordat ajutorul material de P. si de C. aferent anului 2009 si premierea pentru Z. C. aferenta anului 2009, chiar daca nu figura in tabelul anexat la cererea de chemare in judecata introdusa de S. L. Cai F. C., și, pe cale de consecința operează autoritatea de lucru judecat.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe prevederile art.304 pct.
9 si art.3041 din Codul de procedură civilă.
În data de (...), reclamantul intimat S. L. de la R. de V. C.-N. a depus ladosarul cauzei întâmpinare (f. 23-26), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive arată că C. C. de M. pe anii 2006- 2008 sunt semnate de către D. general al S. N. de T. F. de C." C. C."- SA in calitate de angajator si implicit da naștere la drepturi si obligații pentru părțile contractante. Delegarea de competenta data directorului regionalei de a încheia contracte individuale de munca nu înseamnă ca parata nu răspunde de obligațiile pe care si le-a asumat prin semnarea contractelor colective de munca.
Pe de alta parte, parata fiind ordonator de credite are obligația de a respecta inclusiv dispozițiile legale din materia dreptului muncii, cele care reglementează drepturile salariaților, in elaborarea bugetelor instituțiilor angajatoare din subordine.
Mai arată intimatul că faptul monitorizării recurentei nu este de natura a o exonera de obligațiile pe care si le-a asumat prin încheierea unor contracte colective de munca valabile. Angajatorul avea obligația la momentul negocierii contractelor colective de munca sa tina cont de prevederile O. nr. 7., așa cum a fost modificata ulterior, care era in vigoare in anul 2007 si anii următori.
De asemeni, angajatorul la negocierea contractului colectiv de munca ar fi trebuit sa aibă ca punct de pornire posibilitățile financiare, in ceea ce privește acordarea drepturilor angajaților.
Lipsa fondurilor financiare nu poate afecta dreptul in sine, ci este un aspect care poate impieta eventual, executarea acestora, dar in nici un caz nu îl poate înlătura si nu îi poate afecta existenta.
Din interpretarea art. 69 din contractele colective de munca pe anii (...), rezulta ca acordarea drepturilor solicitate nu este condiționata de veniturile recurentei sau de desfășurarea vreunei negocieri.
Mai arată intimatul că pretențiile sale cu privire la prima de Z. F. pentru anul 2009 si ajutorul material de P. pentru anul 2009, sunt întemeiate pe prevederile art.69 din CCM 2007-2008 încheiat la nivelul S. "C. C." SA, prelungita valabilitatea prin acte adiționale pana la data de (...), când a fost înregistrat sub nr.2572 CCM 2009-2010 si art.71 din C. Colectiv de M. la N. de G. de U. din T.ul F. pe anii 2006-2010.
Drepturile salariale solicitate au devenit scadente anterior înregistrării contractului colectiv de munca pe anii 2009-2010 la data de (...).
D. recurenta-parata susține, ca in perioada (...)-(...) nu exista încheiat
CCM la nivel de societate, deși nu este adevărat, in baza dispozițiilor art.247
Codul muncii, in speța sunt aplicabile prevederile CCM încheiat la nivel superior menționat.
In ceea ce privește acordarea ajutorului material de C. pentru anul
2009, din analiza prevederilor procesului verbal din data de (...) rezulta suspendarea plății ajutorului material de C. pentru anul 2009, iar nu eliminarea ei.
In art.69 din CCM pe anii 2009-2010 se prevede plata începând cu (...) a acestor drepturi, prin urmare a operat o amânare a plății acestor drepturi salariale si nicidecum suprimarea acordării lor; cererea reclamanților a fost înregistrata la data de (...), data pana la care parata nu a achitat drepturile salariale.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat cu privire la numita J.
A., arată că nu exista identitate de nume, deoarece o reprezintă în cauză si instanța a acordat drepturi salariale numitei J. A. C.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea reține următoarele:
- În ce privește motivul de recurs invocat de recurenta R. de T. F. de C. C. referitor la excepția lipsei calității sale procesuale pasive Curtea constată că prima instanță a dat o corectă soluționare acesteia apreciind întemeiat că membrii de sindicat, în numele cărora a fost promovată acțiunea, sunt an- gajați ai pârâtei recurente R. de T. F. de C. „. C. SA"; C., cu această pârâtă fiind încheiat contractul individual de muncă al membrilor de sindicat, pâ- râta având calitatea de angajator direct.
Prin urmare, ceea ce interesează în cauza dedusă judecății este calitatea de angajator, și aceasta aparține recurentei R. de T. F. de C. C., raporturile de muncă în baza cărora se revendică drepturile de natură salarială fiind stabilite între aceasta și membrii de sindicat.
Din punct de vedere al raporturilor dintre angajator și salariați nu prezintă relevanță cine este semnatarul contractului colectiv de muncă, drepturile de natură salarială derivând din acesta, în beneficiul salariaților, își găsesc corespondența în obligația corelativă a angajatorului de a le plăti.
- Criticile formulate de către aceeași recurentă referitoare la modul de soluționare a excepției prescripției dreptului material la acțiune, sunt de asemenea nefondate.
Curtea reține că pretențiile solicitate prin acțiune constituie drepturi salariale negociate, care își au izvorul în C. colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
Potrivit disp.art.155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Prin drept salarial nu se înțelege doar salariul de bază, ci, așa cum reiese din interpretarea dispozițiilor art. 154 și urm. din Codul muncii, acesta semnifică și indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri care sunt exprimate în bani și reprezintă o contraprestație a muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, natura salarială nefiind dată doar strict de denumirea convenită de părți, ci de natura drepturilor, care în final guvernează regimul juridic aplicabil.
Dincolo de denumirea dată de părți prin contractul colectiv de muncă, drepturilor respective, un ajutor bănesc sau un premiu acordat în considerarea calității de angajat nu poate reprezenta decât un drept salarial, deci o contravaloare a activității profesionale prestate, fiind de la sine înțeles că angajatorul nu procedează la stipularea unui atare drept decât în considerarea acestei activități pe care angajatul o prestează în beneficiul său, deci ca o bonificație prin care să sporească pachetul salarial.
Art.283 alin.1 lit. c din Codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: c)în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
De asemenea, conform disp.art.166 din Codul muncii, dreptul la acțiune privind drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Curtea mai reține că potrivit art. 1 alin. (1) din L. 130/1996 prin contractul colectiv de muncă „se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca";, dispoziții similare conținând și art. 236 alin.(1) din Codul muncii.
Drept urmare, contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții referitoare la salarizare, la contractul individual de muncă, la drepturile și obligațiile părților, inclusiv la modalitatea de contestare a deciziilor unilaterale ale angajatorului. În consecință, sunt sau pot fi clauze în contractul colectiv de muncă dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art. 283 alin. (1) lit. a)-d) din Codul muncii a reglementat termene speciale distincte de prescripție. D. s-ar accepta susținerile recurentei, aceste termene nu ar avea aplicabilitate, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.
Astfel, se reține că art. 283 al. 1 lit. e) din Codul muncii nu este aplicabil în cauză, întrucât prin prezenta acțiune reclamantul nu a invocat neexecutarea unor clauze ale contractului colectiv de muncă, ci a solicitat plata unor adaosuri neacordate ce fac parte, potrivit disp.art.155 din Codul muncii, din categoria drepturilor salariale ce pot fi solicitate, conform art. 166 și 283 alin.1 lit.c) din Codul muncii în termenul de prescripție de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Având în vedere că acțiunea reclamanților a fost înregistrată în (...) și se referă la obligarea pârâtelor la plata unor sume de bani aferente anilor
2007, 2008 și 2009 în mod corect prima instanță a respins excepția prescripției invocată de recurentă.
- Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. N. de T. F. de C. „. C. SA, Curtea reține că, deși nu are calitate de angajator al membrilor de sindicat reprezentați de reclamant, are calitate de ordonator de credite, față de prevederile art. 22 alin 1 din HG nr. 581/1998 potrivit cărora: „. își stabilește bugetul propriu de venituri și cheltuieli care se aproba de către G., la propunerea M. T., cu avizul M. Muncii și P.i Sociale și al M. Finanțelor.";
De asemenea, recurenta a semnat contractele colective de muncă în temeiul cărora se solicită drepturile care fac obiectul prezentei cauze, iar R.
Sucursală de T. F. de C. C., constituită în temeiul art. 1 alin.(3) din HG
584/1998 are statut de sucursală, neavând personalitate juridică conform art.43 din L. 31/1990.
În plus, conform art. 6 pct.10 din același act normativ S. N. de T. F. de
C. „. C. SA înființează sucursale, agenții și reprezentanțe în țară și în străinătate și coordonează activitatea acestora.
A., pentru efectuarea de către angajator a plații drepturilor salariale ce fac obiectul cauzei, este necesar ca acestea sa fie prevăzute in bugetul de venituri si cheltuieli, a cărui elaborare intra în sarcina paratei amintite, calitatea sa procesuală fiind justificată sub acest aspect.
- În ce privește fondul cauzei Curtea reține că în mod temeinic și legal a considerat instanța de fond că cererea reclamanților privind acordarea premierii pentru Z. C. 2007, 2008 este întemeiată.
Astfel, conform dispozițiilor art. 69 lit. b din C. Colectiv de M. pe anii
2007-2008 salariații S. „. C. SA vor beneficia de Z. ceferiștilor de o premiere stabilită de C. de A. cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor cel puțin la nivelul clasei unu de salarizare.
Potrivit dispozițiilor art.7 alin.2 din L. 130/1996 și art. 236 din Codul muncii, „contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților";, astfel încât salariații recurentei erau îndreptățiți la plata tuturor drepturilor salariale, inclusiv a adaosurilor la salariu, în cuantumul prevăzut în contractul colectiv de muncă aplicabil.
Curtea mai reține că aspectele invocate de către recurentă prin motivele de recurs, privind lipsa fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale, nu pot fi reținute ca justificare pentru neexecutarea acestor obligații contractuale, asumate în urma negocierilor purtate cu sindicatele reprezentative, ulterior adoptării actelor normative menționate prin recursurile formulate.
Curtea apreciază ca fiind nefondate motivele din recursul pârâtei ce vizează calitatea acesteia de societate cu capital de stat aflată sub autoritatea M. T. și Infrastructurii și de agent economic monitorizat în baza prevederilor O. nr.7..
Faptul monitorizării recurentei nu este de natură a o exonera de obligațiile pe care și le-a asumat prin încheierea unor contracte colective de muncă valabile, neputându-se reține în temeiul actului normativ invocat existența unei situații de exonerare de răspundere contractuală a angajatorului.
De altfel, recurenta nu a probat în cauză că ar fi solicitat aprobarea fondurilor pentru plata primelor solicitate prin acțiune, deși prin C. colective de muncă invocate în cauză, și-a asumat această îndatorire, de a constitui fondurile necesare plății drepturilor negociate.
În egală măsură, se reține că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 12 din L. nr. 130/1996, care sunt incidente doar în cazul salariaților instituțiilor bugetare, pârâta recurentă nefiind o atare instituție, ci osocietate pe acțiuni, neavând relevanță în raport de forma sa de organizare, persoana acționarului majoritar.
- În ce privește susținerea recurentei privind plata sumei de 100 lei brut către fiecare salariat cu ocazia Zilei C. 2007 Curtea reține, potrivit celor de mai sus, că salariații pârâtelor erau îndreptățiți la acordarea unui premiu pentru ziua respectivă la nivelul clasei unu de salarizare, respectiv în sumă de 407 lei, astfel cum rezultă din anexa la CCM depusă la fila 5 dosar fond.
Din tabelele anexă la acțiunea introductivă (filele 14-21 dosar fond) rezultă că în cauză s-a solicitat pentru fiecare salariat reprezentat de sindicat doar suma de 307 lei cu titlu de premiu pentru Z. C. 2007.
Cum pârâtele nu și-au îndeplinit obligația de plată a premiului pentru
Z. C. 2007 la nivelul prevăzut de C. colectiv de muncă, Curtea apreciază că în mod corect a dispus prima instanță obligarea pârâtelor la plata acestui premiu în cuantumul la care erau îndreptățiți salariații, urmând ca în faza executării pârâtele să achite acestora diferența neachitată.
- Curtea constată că și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9
Cod procedură civilă, referitor la acordarea greșită a premierii pentru Z. C. ((...)), a ajutorului material de P. ((...)) și de C. aferente anului 2009 este neîntemeiat.
Într-adevăr, se constată că, C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007-2008 a fost înregistrat la D. de M., S. S. și F. a M. B. sub nr.1625/(...) (fila 4), fiind valabil conform art. 2 alin. (2) pe o perioadă de un an de la data înregistrării. Prin A. adițional înregistrat sub nr. 1753 din (...) valabilitatea contractului s-a prelungit până la data de (...) (filele 7-11 dosar fond), iar prin A. adițional înregistrat sub nr. 437 din (...) (filele 55-58 dosar fond) s-a menționat că prevederile acestui din urmă act adițional se aplică începând cu luna ianuarie 2009 până la data de (...).
C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2009-2010 a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a M. B. sub nr.2572/(...) (fila 64 dosar recurs), fiind valabil de la data înregistrării.
Susținerile recurentei în sensul că în perioada evenimentelor Z. C. și P.
2009 nu a existat contract colectiv de muncă la nivelul societății sunt corecte, însă Curtea reține că reclamantul și-a întemeiat acțiunea și pe dispozițiile art. 71 din C. colectiv de muncă la nivel de grup de unități din T.ul feroviar pe anii 2006-2008, înregistrat sub nr. 2836/(...), a cărui aplicare s-a prelungit prin actul adițional nr. 370/(...), fiind valabil astfel 48 de luni de la data înregistrării, aplicabil și pârâtelor.
Potrivit art. 71 din acest din urmă contract colectiv de muncă, salariații beneficiază de un ajutor material stabil cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare cu ocazia sărbătorilor de P. și de C., precum și de o premiere pentru „Z. Feroviarului";, la nivelul clasei 1 de salarizare.
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. c) Codul muncii, „angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă";.
Conform art. 238 alin. 1 din Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
A., chiar dacă în perioada menționată nu a existat contract colectiv de muncă la nivelul unității, salariații reprezentați în cauză sunt îndreptățiți la acordarea ajutorului material de P. 2009 și a premiului de Z. F. 2009 în baza prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel superior.
În ceea ce privește acordarea ajutorului material de C. pentru anul
2009, Curtea reține că potrivit art. 69 lit. a) din C. colectiv de muncă la nivelde unitate pe anul 2009-2010 înregistrat sub nr. 2572/(...) (fila 64 dosar recurs) „cu ocazia sărbătorilor de P. și de C. se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariații care, în cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau la data acordării ajutorului material sunt în CFS cu durata de un an";.
S-a menționat că aceste prevederi se aplică cu 01 ianuarie 2010. Curtea reține că prin această din urmă clauză părțile au convenit o amânare a plății drepturilor salariale respective si nicidecum neacordarea acestor drepturi pentru anul 2009.
Însă, indiferent de modul de interpetare a acestei clauze, Curtea reține că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea ajutorului material de C. pentru anul 2009 în baza prevederilor art. 71 din C. colectiv de muncă la nivel de grup de unități din T.ul feroviar pe anii 2006-2008, prelungit prin actul adițional nr. 370/(...), având în vedere în acest sens prevederile art. 238 alin.
1 din Codul muncii.
Curtea constată că este corectă interpretarea instanței de fond în sensul că prin procesul verbal din (...) părțile au convenit doar suspendarea acordării pe anul 2009 a ajutoarelor materiale acordate salariaților cu ocazia P.lui și C.ului și a primei acordate pentru Z. F., astfel că efectele acestei convenții au încetat începând cu data de 0(...).
- Curtea constată că recursurile sunt fondate în ceea ce îi privește pe reclamanții M. V. și J. A. C.
Astfel, din tabelul depus la fila 97 dosar fond Curtea reține că reclamantul M. V. a fost angajat în cadrul R. de T. F. de C. la data de (...). Se constată astfel că acest reclamant nu avea calitatea de angajat al pârâtelor la data de 23 aprilie 2007, astfel că nu este îndreptățit la acordarea premiului cu ocazia Zilei F. pentru anul 2007.
Pe de altă parte, din tabelul depus la fila 15 dosar fond rezultă că în cauză are calitatea de reclamantă J. A., având CNP 2..
Din examinarea actelor din dosarul nr. (...) Curtea a constatat că în cauza respectivă a avut calitatea de reclamantă, reprezentată de S. L. Căi F.
C., aceeași persoană, J. A., cu CNP 2. (fila 111 din dosar nr. (...) al T. C.).
Curtea mai reține că prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr.
(...) s-a solicitat obligarea pârâtelor la plata salariului suplimentar pentru anii (...), a ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de P. și de C. 2009, a premiului acordat cu ocazia Zilei feroviarului pentru anul 2009 și a contravalorii tichetelor de masă neeliberate din luna aprilie 2009.
Prin S. civilă nr. 2339 din 28 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosar nr. (...), astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 8. pronunțată la data de 4 martie 2011 de Curtea de A. C. în acest dosar, a fost admisă în parte acțiunea formulată de S. L. Căi F. C., pentru membrii de sindicat, printre care și J. A., împotriva pârâtelor S. N. de T. F. de C. C. C. SA B. și R. de T. F. de C. și au fost obligați pârâții la plata în favoarea fiecărui membru de sindicat a ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorii de C. 2009.
Au fost respinse petitele formulate de reclamant pentru toți membrii de sindicat având ca obiect plata ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorii de P. 2009, a premiului acordat de ziua feroviarului pe anul 2009 și a contravalorii tichetelor de masă.
Curtea constată astfel că în ceea ce privește cererea reclamantei J. A. având ca obiect plata ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorii de C.
2009, în cauză operează autoritatea de lucru judecat, fiind întrunitecerințele art. 1201 cod civil, astfel că această cerere a reclamantei J. A. urmează a fi respinsă pentru acest motiv.
Curtea nu poate reține incidența autorității de lucru judecat în ceea ce privesc cererile aceleiași reclamante având ca obiect obligarea pârâtelor la plata ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorii de P. 2009 și a premiului acordat de ziua feroviarului pe anul 2009, având în vedere că în dosarul nr. (...) reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe prevederile C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007-2008, iar în cauza de față și-a întemeiat aceleași pretenții și pe prevederile art. 71 din C. colectiv de muncă la nivel de grup de unități din T.ul feroviar pe anii 2006-2008, prelungit prin actul adițional nr. 370/(...), neputându-se reține astfel identitatea de cauză între cele două cereri.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 cod procedură civilă, cu referire la art. 3041 cod procedură civilă, Curtea va admite în parte recursurile și va modifica în parte sentința atacată în sensul că acțiunea formulată de reclamanta J. A. C. având ca obiect plata ajutorului material de C. aferent anului 2009, va fi respinsă, întrucât cu privire la acest capăt de cerere există autoritate de lucru judecat. De asemenea, va fi respinsă acțiunea formulată de reclamantul M. V. având ca obiect plata primei pentru Z. F. aferentă anului 2007.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă, având în vedere limitele admiterii recursurilor, Curtea va obliga recurentele la plata cheltuielilor de judecată către intimat, reprezentând onorariu de avocat, conform dovezii depuse la dosar (fila 29).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursurile declarate de pârâtele S. N. DE T. F. DE C.
„. C. S. B. și R. DE T. F. DE C. C. împotriva sentinței civile nr. 3200 din 4 octombrie 2010 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta J. A. C. având ca obiect plata ajutorului material de C. aferent anului 2009, în cauză existând autoritate de lucru judecat.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. V. având ca obiect plata primei pentru Z. F. aferentă anului 2007.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Obligă recurentele să plătească intimatului S. L. de la R. de V. C.-N. suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G . L. T. S.-C. B. I.-R. M.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS
3 ex./(...)
Jud.fond: M.F.B./A.G.C.
| ← Decizia civilă nr. 2323/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2939/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
