Decizia civilă nr. 1760/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1760/R/2011
Ședința publică din data de 18 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B. JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul SC I. SA împotriva sentinței civile nr. 4347 din 13 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat A. H. I., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal și asistat de av. C. I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 9 mai 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei din partea reclamantului intimat întâmpinare și împuternicire avocațială.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâta recurentă.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca fiind nelegal și netemeinic și menținerea în totalitate a prevederilor hotărârii atacate, aceasta fiind temeinică, legală și imparțială, pentru considerentele expuse pe larg în întâmpinarea formulată. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 4347 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A. H. I. în contradictoriu cu pârâta S. I. S. C. și în consecință a fost obligat pârâtul să elibereze reclamantului o adeverință care să cuprindă veniturile suplimentare brute lunare, cu detalierea acestora pe categorii de venituri, respectiv a sporului de acord global, a sporului de vechime, a premiilor anuale, a compensațiilor, al
13-lea salariu, indemnizații de concediu de odihnă și de boală, prime, etc., de care acesta a beneficiat în perioada (...)-(...) cât a fost angajatul pârâtei.
A fost obligată pârâta să-i achite reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a lucrat lasocietatea pârâtă, având încheiat un contract individual de muncă.
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h din Codul muncii, angajatorul are obligația de a elibera la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Mai mult chiar, prin prevederile art. 4 al OUG nr. 4 din 3 februarie 2005
(actualizată) - privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. (...) privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.
19/2000.
Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual. Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin. (2) se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Potrivit alin. (4) din OUG nr. 4 din 3 februarie 2005, instituțiile care eliberează, la solicitarea în scris a cetățenilor, documentele necesare pentru constituirea dosarelor de recalculare a pensiilor nu vor încasa taxe pentru acest serviciu, documentele respective fiindu-le transmise și prin poștă, în termenul legal, dacă aceștia o solicită.
Cum reclamantul a solicitat eliberarea unei adeverințe care să cuprindă veniturile suplimentare brute lunare primite de acesta pe perioada derulării raportului de muncă, adeverință care nu i-a fost liberată, tribunalul a obligat-o pe pârâtă la eliberarea acestei adeverințe. Adeverința va cuprinde veniturile suplimentare brute lunare, cu detalierea acestora pe categorii de venituri, respectiv a sporului de acord global, a sporului de vechime, a premiilor anuale, a compensațiilor, al 13-lea salariu, indemnizații de concediu de odihnă și de boală, prime, etc., de care reclamantul a beneficiat în perioada (...)-(...) cât a fost angajatul pârâtei.
Căzând în pretenții pârâta a fost obligată, în temeiul art. 274 Cod procedura civila, să plătească reclamantului cheltuieli de judecata în suma de
500 lei, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța depusa la fila 43 dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S. I. S. C.-N. solicitânddesființarea în totalitate a hotărârii atacate; respingerea cererii de chemare în judecată formulată de A. H. ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că reclamantul a fost salariat pârâtei, iar în momentul de față este pensionar. În această calitate a formulat o cerere către aceasta pentru a i se elibera o adeverință cu veniturile realizate în vederea recalculării pensiei.
După primirea acestei cereri pârâta a trimis un răspuns către reclamant prin care a arătat că în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționarea pârâtei, A. unic al societății a instituit un tarif pentru eliberarea acestor adeverințe și l-a invitat pe reclamant la sediul societății pentru a i se încheia un contract de prestări de servicii în vederea stabilirii tarifului care urmează să-l achite, iar după achitarea tarifului să i elibereze adeverința solicitată.
Nefiind de acord cu propunerea făcută de pârâtă, reclamantul s-a adresat instanței de judecată, prin care a solicitat obligarea acesteia la eliberarea adeverinței, la plata de daune interese și a cheltuielilor de judecat, iar instanța de fond a admis în parte cererea reclamantului. C. această soluție a instanței total nelegală și care încalcă anumite principii de drept și prevederi legale imperative.
Astfel, admiterea cererii reclamantului a fost motivată de instanță pe prevederile art. 4 alin 4 din O.U.G. nr. 4.. Așa cum rezultă din textul de lege citat chiar de instanță, aceste prevederi legale se referă la instituțiile publice și nu la societățile comerciale private. În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 și a Legii nr. 571/2003, scopul unei societăți comerciale este de a produce venituri și nu de a realiza pierderi. Prin admiterea cererii de chemare în judecată instanța a neglijat aceste aspecte și prevederi legale imperative.
Practic sunt două situații distincte, eliberarea adeverințelor pentru vechimea în muncă, și eliberarea adeverințelor pentru veniturile realizate. Prin eliberarea adeverințelor pentru formarea sau completarea dosarului de pensie cu vechimea în muncă realizată de persoana interesată, legiuitorul a avut în vedere că anumite persoane cumulau mai multe activități la diferite unități, iar acest fapt nu a fost luat în considerarea la stabilirea pensiei, ori persoanele trebuie să primească pensie în raport cu contribuția fiecăruia. Eliberarea unor adeverințe pe care le solicită reclamantul necesită un volum de muncă foarte mare, în sensul de a verifica fiecare stat de plată lunar pe perioada cât solicitantul a desfășurat activitatea în cadrul societății și apoi eliberarea de adeverințe. P. funcționarul de la compartimentul de resurse umane această activitate este o muncă suplimentară, iar munca suplimentară trebuie compensată suplimentar. În atare situație, societatea este pusă să aleagă ori să achite prestarea orelor suplimentare pentru persoana care se ocupă de gestionarea resurselor umane ale societății ori să angajeze o altă persoană, ori nici una din aceste variante nu este în favoarea societății.
Tot la fel de nefondată este și partea din hotărâre prin care pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului. C. instanța prin hotărârea pronunțată constată că pârâta nu a refuzat eliberarea adeverinței, iar același fapt îl susține și reclamantul, ori în atare situație, nu înțelege de ce pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, pentru că practic cererea reclamantului este fără obiect. Pârâta nu a căzut în pretenții pentru că o societate cade în pretenții când refuză să-și îndeplinească o obligație, iar instanța o obligă să îndeplinească această obligație, ori așa cum a arătat mai sus, aceasta nu a refuzat niciodată să îndeplinească acea obligație instituită de lege, ci pentru îndeplinirea acestei obligații, a solicitat să i se achite un tarif.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 9 mai 2011, reclamantul A. H. I. a solicitat respingerea recursului declarat de către S. I. S. C.-N. ca fiind netemeinic și nelegal, și menținerea în totalitate a prevederilor hotărârii judecătorești atacate, aceasta fiind temeinică, legala și imparțială.
În motivarea poziției procesuale, se arată de către intimat, faptul că a solicitat să-i fie întocmită și eliberată o adeverință care să cuprindă toate sporurile lunare salariale primite pe durata derulării raportului de munca, adeverința care până în prezent nu i-a fost eliberată, admiterea cererii de către instanța de fond fiind legala, întemeiată și imparțială.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamantul a investit instanța cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. art. 40 alin. 2 lit. h din C.muncii potrivit cărora angajatorul are obligația să elibereze la cererea salariatului toate documentele care atesta calitatea de salariat a acestuia.
În cauza dedusă judecății reclamantul a solicitat eliberarea unei adeverințe care să ateste veniturile suplimentare obținute de reclamant, în calitate de fost angajat al pârâtei, cu detalierea acestora pe categorii de venituri, reprezentând spor de acord global, spor de vechime, premii anuale, compensații, al 13-lea salariu, indemnizații de concediu de odihnă și de boală, prime, etc., de care acesta a beneficiat în perioada (...)-(...) cât a fost angajatul pârâtei.
Prin urmare reclamantul justifică un interes în prezentul demers judiciar iar criticile recurentei referitoare la faptul că nu ar avea obligația eliberării unei astfel de adeverințe, raportat la prevederile OUG nr. 4., nefiind instituție publică, iar în calitatea sa de societate comercială realizatoare de profit, ar putea proceda la eliberarea unui astfel de document contra cost, dat fiind și volumul mare de muncă pentru angajații săi pe care l-ar presupune eliberarea unui astfel de act, nu pot fi primite, condiționările recurentei pârâte fiind înafara dispozițiilor legale.
Obligația pârâtei, în calitatea sa de fost angajator rezultă din prevederile art. 40 alin. 2 lit. h din C.Muncii, ea nu poate fi limitată doar la angajatorii instituții publice, noțiunea de „. la care face trimitere textul art. 4 din OUG nr. 4. fiind una generică, în sens de angajator iar potrivit alin. 4 al textului legal menționat este interzisă încasarea de taxe pentru prestarea unui astfel de serviciu..
Nu pot fi primite nici criticile referitoare la obligarea la plata cheltuielilor de judecată, condiționarea din partea pârâtei de plată a unei taxe pentru eliberarea adeverinței solicitate, echivalând cu un refuz, iar în plan procesual cu o atitudine de opunere la admiterea cererii deduse judecății, ceea ce o califică ca fiind parte căzută în pretenții în sensul dispozițiilor art. 274 alin. 1 C.pr.civ..
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatului A. H. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC I. SA împotriva Sentinței civile nr. 4347 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului A. H. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
GREFIER G . C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: M. F. B.
| ← Decizia civilă nr. 4199/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3367/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
