Decizia civilă nr. 4734/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4734/R/2011
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 2764 din 2 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. AL Î. P. C. și pe pârâții intimați C. LOCAL AL M. T. și G. „. P. T., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtului intimat C. Local al municipiului T., lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al municipiului T. depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei de interes în formularea recursului de către chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită admiterea excepției lipsei de interes invocată de instanță, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 2764 din 2 iunie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul S. L. al Î. P. C. în numele și pentru membrii de sindicat S. L. I., B. D. I. și D. E. în contradictoriu cu pârâții G. „. P. T. și C. Local al M. T. și a fost obligată pârâta G.
„. P., în calitate de angajator pentru cei reprezentați de reclamant, la calcularea si plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite reclamantei în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței G.ului nr. 1., începând cu data de 01 octombrie 2008, până la data de 31 decembrie 2009, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta G. „. P. să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și evidențele salariale ale celor reprezentați de reclamant.
A fost obligată pârâta C. Local al M. T. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit adeverințelor de la f. 7, 8 și tabelului de la fila 6, membrii de sindicat reprezentați au fost angajații pârâtei de rândul 1, în calitate de cadre didactice.
Prin OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., s-au dispus măsuri de creștere a salariilor cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, începând cu data de (...), iar ca urmare a adoptării OUG nr. 136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009, drepturile salariale prevăzute de OG nr. 1. nu au fost calculate și plătite membrilor de sindicat reprezentați de către reclamant.
OUG nr.136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009 au fost declarate neconstituționale prin deciziile C. C. nr.12., nr.842/2009, nr.989/2009.
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, iar dreptul reclamanților la plata salariului prevăzut de lege este un element esențial al raportului său de muncă.
Obligația principală a pârâtei față de cadrele didactice reprezentate de către sindicat, pe parcursul derulării relațiilor de muncă, a fost cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege, iar în speță nu se reține existența vreunei astfel de situații. T., drepturile salariale ale membrilor de sindicat trebuie trecute în mod corespunzător în carnetele de muncă ace acestora, obligația de a efectua mențiunile corespunzătoare revenindu-i pârâtei de rd. 1.
Prin urmare, având în vedere prejudiciul material suferit de către membrii de sindicat reprezentați prin neplata salariului acestora, astfel cum era prevăzut de legea în vigoare în momentul în care au prestat munca, se impune admiterea în parte a acțiunii, conform art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii.
Potrivit art. 157 al. 2 din Codul muncii, sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul consolidat de stat ori de la cel al unității administrativ teritoriale este stabilit prin lege, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995, finanțarea de bază a pârâtei de rândul
1 se asigură prin bugetul local al unităților administrativ-teritoriale de care aparține, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii, OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., art. 157 al. 2 din Codul muncii, instanța a admis acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor P ublice B. solicitând modificarea sentinței atacate și, pe cale de consecință,respingerea cererii de chemare în judecată.
După cum a arătat și prin întâmpinare, rolul esențial în procesul bugetar
și în execuția de casa bugetara revine G.ului respectiv P., potrivit art. 17 alin.1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, P. fiind acela care adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul G.ului la art. 18 din aceeași lege, stabilește ca acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare P., precum și supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara și a contului general anual de execuție.
Pentru ca Ministerul Finanțelor Publice să adopte un proiect de rectificare a bugetului trebuie mai întâi ca ordonatorul principal de credite, M. E., C. și Î., să procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului în care să includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate în prezenta cauză.
Procedura privind elaborarea și adoptarea legilor de rectificare anuale, reglementată de L. nr.500/2002 privind finanțele publice, presupune conform art.15 alin.1, întocmirea unor propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii având obligația să prevadă și mijloacele necesare pentru creșterea cheltuielilor. De asemenea, inițiatorul trebuie să elaboreze fișa financiară care însoțește expunerea motivelor pentru care solicită majorarea cheltuielilor aprobate prin buget.
În asemenea condiții, admiterea cererii formulată împotriva M.ui F. P., în nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (și nu din bugetul statului) a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații M.ui F. P. încălcându-se astfel regulile prevăzute la art.14 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice.
Pe de altă parte, potrivit art.20 și 21 din aceeași lege sus menționată, Ministerul Finanțelor Publice nici nu are calitatea de ordonator de credite, această calitate având-o ministrul, respectiv conducătorul M. E., C. și Î..
T., nu s-a ținut cont de faptul că bugetul a fost deja adoptat, iar conform art.4 alin 1 și alin 2 din L. nr. 500/2002, legea bugetara anuala prevede și autorizează pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile, prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, acestea reprezentând limita maxima care nu poate fi depășita.
Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi obligat să vireze sumele solicitate, atâta timp cât acestea nu au fost aprobate prin legea bugetară anuală. L. bugetară anuală poate fi modificată în cursul exercițiului bugetar numai prin legi de rectificare (conform art.6 din legea menționată), legi care, potrivit art.17 alin.1 sunt elaborate de G. în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta și adoptate de Parlamentul României.
Față de aceste aspecte, pârâtul solicită să se ia act de faptul că în mod greșit a fost admisă cererea de chemare în garanție față de Ministerul Finanțelor
Publice și să se dispună modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii formulate în contradictoriu cu acesta.
Analizând recursul prin prisma excepției invocate, Curtea de apel constatăurmătoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de chematul în garanție Ministerul
Finanțelor Publice, Curtea constată că acesta este lipsit de interes prin prisma faptului că hotărârea instanței de fond nu conține dispoziții față de chematul în garanție, instanța pronunțând o soluție favorabilă acestuia.
Or, în acest context, respectiv în lipsa instituirii vreunei obligații în sarcina chematului în garanție, soluția pronunțată de instanța de fond fiindu-i favorabilă, promovarea recursului nu poate să îi aducă nici un beneficiu.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1 c.pr.civ., va fi respins ca lipsit de interes recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Finanțelor
Publice.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. a F. P. C. împotriva Sentinței civile nr. 2764 din 2 iunie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
GREFIER G . C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:I. P.
| ← Decizia civilă nr. 3367/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1703/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
