Decizia civilă nr. 1762/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1762/R/2011
Ședința publică din data de 18 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC OMV P. SA împotriva sentinței civile nr. 4399 din 16 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții intimați I. M. și I. N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamanților intimați și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare din partea reclamanților intimați, prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Având în vedere că prin întâmpinare s-a solicitat judecarea în lipsă, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 165 din 21 ianuarie 2010 a T. C. pronunțată îndosar nr. (...), s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiuneinvocată de către pârâtă.
S-a respins acțiunea formulată de către reclamanții F. G., I. M. și I. N. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA, ca urmare a admiterii excepției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit prevederilor art. 283 alin.l lit.e din Codul Muncii, cererile in vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă.
In speță dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut în fiecare din anii
(...) la data la care a avut loc evenimentul, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de (...).
Așa fiind, excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă a fost admisă, iar cererea reclamanților a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției.
Prin decizia civilă nr. 7. pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) s-aadmis recursul declarat de reclamanții F. G., I. M., I. N. împotriva sentinței civile nr. 1. a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost casată în întregime, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
În considerentele acestei hotărâri, s-a reținut că în mod greșit prima instanță a reținut că termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 6 luni prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii, termenul de prescripție de 3 ani fiind un termen special față de cel prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e C. muncii.
În consecință, întrucât acțiunea reclamanților a fost înregistrată în (...) și se referă la obligarea pârâtei la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, aferente anilor 2005, și 2006, în mod greșit prima instanță a admis excepția prescripției invocată de recurentă.
Prin sentința civilă nr. 4399 din 16 decembrie 2010 pronunțată de T ribunalul Cluj în urma rejudecării în dosarul nr. (...) s-a luat act de renunțareala judecată a reclamantei F. G. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamanții I. M. și I. N. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei I. M. un salariu de bază mediu al pârâtei din anul 2005 cu titlu de primă de C. și un salariu de bază mediu al pârâtei din anul 2006 cu titlu de primă de P.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului I. N. un salariu de bază mediu al pârâtei din anul 2005 cu titlu de primă de C.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamanții au fost salariații pârâtei începând cu (...) în privința reclamantului I. N. si începând cu (...) în privința reclamantei C. M. (la dosar s-au depus dovezi numai începând cu aceste date), astfel cum reiese din copiile carnetelor de muncă, reclamantului I. N. încetându-i contractul de muncă la data de (...) în baza art.55 lit.d din Codul Muncii, iar reclamantei I. M. încetându-i contractul de muncă la data de (...) în baza art. 65, art. 66 din Codul Muncii.
P. art. 168 din C. colectiv de muncă aplicabil părților, încheiat în anul
2007, salariații pârâtei beneficiază de P. și de C. de o suplimentare a salariului in cuantum de un salariu de bază mediu pe P. Se mai arată în acest articol că sindicatul si conducerea pârâtei încep înainte cu 15 zile de P. și de C. negocieri pentru a stabili valoarea concretă a suplimentărilor, modalitățile de acordare, condițiile, criteriile si beneficiarii.
Conform art. 168 alin.2 din C.C.M. în anul 2003 suplimentarea salarială de P. si C. a fost introdusă în salariul de bază a fiecărui salariat.
S-a reținut că reclamanta I. M. este îndreptățită la plata atât a primei de
C. pe anul 2005 cât si a primei de P. pe anul 2006, având în vedere că i-a încetat contractul de muncă la data de (...). Nu este îndreptățită și la plata unei prime de C. pentru anul 2006, nemaiavând calitatea de angajat la data nașterii dreptului salariaților pârâtei la plata primei de C. în anul 2006.
Reclamantul I. N. este îndreptățit la plata primei de C. pentru anul 2005, însă nu și la plata unei prime de P. pentru anul 2006 deoarece contractul său de muncă a încetat la data de (...), nemaiavând calitatea de salariat al pârâtei la data nașterii dreptului angajaților acesteia la plata primei de C. pe anul
2006.
S-a constatat că este neîntemeiat argumentul pârâtei potrivit căruia pentru anii 2005 si 2006 s-au plătit reclamanților sumele reprezentând prime de P. si C. printr-o includere a acestora in salariu. Prevederile art. 168 alin. 2 din C.C.M. se referă la anul 2003, nu si la alți ani. In plus, pârâta nu a depus la dosar niciun înscris care să cuprindă o evidențiere a calculului salariilor reclamanților din care să reiasă salariul avut anterior si salariul majorat eventual ca urmare a includerii acestor prime.
P. art. 236 alin.4 din Codul Muncii, contractul colectiv de muncă este legea părților, având așadar forță obligatorie între părți.
Dreptul reclamanților la plata primelor de C. și P. este un drept pur si simplu, neafectat de modalități. Prin urmare, acest drept nu este supus vreunei condiții suspensive sau extinctive, în cazul în care partenerii sociali nu încep cu 15 zile înainte de eveniment o negociere, salariații sunt îndreptățiți la plata sumei minime stabilite de contractul colectiv de muncă și anume a sumei echivalente cu un salariu de bază mediu al pârâtei din anul în curs.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC OMV P. SAsolicitând modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului a arătat că într-adevăr cu ocazia negocierilor colective din anul 2005 părțile au modificat alin.2 al art.168, noul text menționând că „în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat";.
Includerea suplimentărilor salariale în salariile de bază rezultă și din
Adresele P. nr.1154/2003 și 1453/2003, ambele semnate și de președintele F. P., unde se indică fondul de salarii pe anul 2003 și se precizează că "Fondul de salarii cuprinde și efectele aplicării prevederilor Actului adițional la C. C. de M., înregistrat cu nr. 1602/2003, prin care suplimentările salariale de la al. 1 art. 168 din C.C.M. au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat ... "
(Adresa 1453/2003).
Prin prisma celor de mai sus este indubitabil faptul că în anul 2003 primele de P. și de C. au fost achitate salariaților prin includerea lor în salariul de bază. Includerea primelor în salariul de bază s-a realizat practic prin cumularea primelor de P. (6.810.000 lei) și C. (6.851.000 lei) din anul 2003 și împărțirea sumei la 12, obținându-se rezultatul de 1.140.000 lei vechi, care a fost introdus în salariul de bază a fiecărui angajat, determinând astfel majorarea salariului.
Referitor la reținerea instanței de fond că suplimentările salariale în cauză au fost introduse în salariile de bază doar în anul 2003, nu și în anii
2004-2007, arată că suma de 1.140.000 lei vechi introdusă în anul 2003 în salariile de bază nu a mai fost scoasă niciodată din salariul de bază, fapt care rezultă din chiar copiile de pe carnetele de muncă depuse de reclamanți la dosar, unde se poate observa că din 2003 și până în prezent salariile reclamanților nu au mai scăzut niciodată (fie au rămas la fel, fie au crescut ca urmare a altor majorări).
Prin urmare, din 2003 și până în prezent, salariații încasează în fiecare lună, pe lângă salariul negociat cu ocazia angajării și suma de 1.140.000 lei vechi (inclusă în salariul de bază în 2003 și menținută și în prezent).
Începând cu anul 2005, textul art. 168 al. 2 prevede că în anul 2003, suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Precizează că, odată ce aceste prime au fost introduse în salariul de bază în anul 2003 și au fost ulterior menținute în salariul de bază (acest salariu nu s-a mai micșorat niciodată cu suma de 1.140.000 lei vechi), introducere primelor în salariul de bază din nou, în anii 2004, 2005 și 2006 ar fi însemnat ca societatea să plătească aceste prime de mai multe ori în fiecare an.
Toate majorările ulterioare de salar au vizat salariul de bază în întregul lui.
Menținerea în contractele colective de muncă din anii 2004-2007 a prevederilor al. 1 din art. 168, potrivit cărora "Cu ocazia sărbătorilor de P. și de
C." nu este în contradicție cu prevederile al. 2 al aceluiași articol, potrivitcăruia primele au fost incluse în salariul de bază. Abrogarea al. 1 după introducerea primelor în salariul de bază ar fi înlăturat dreptul salariaților la aceste prime și societatea ar fi avut dreptul să scoată din salariul de bază suma de 1.140.000 lei vechi. Menținerea În continuare a al. 1 este așadar necesară pentru a consacra dreptul salariaților la aceste prime, urmând ca modalitatea concretă de acordare a lor să fie reglementată la al. 2 al aceluiași articol.
Mai arată că suma acordată de instanță reclamantelor este calculată în raport cu salariul mediu brut pe P. P. art. 168 al. 1 din CCM, aceste suplimentări se calculează în raport cu salariul de bază mediu pe SNP P. SA, astfel că se impune recalcularea sumelor solicitate, criteriul folosit de instanță la calcularea primelor - salariul brut mediu pe P. - fiind unul greșit.
Se mai arată că acțiunea este prescrisă, deoarece potrivit art. 283, al. 1 din Codul Muncii "Cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia."
Textul legal nu face nici o distincție în privința obiectului clauzelor contractului colectiv de muncă. Prin urmare, el este susceptibil să se aplice și cazul neexecutării acelor clauze care prevăd suplimentări salariale acordate cu ocazia sărbătorilor de P. și C.
Reclamanții I. M. și I. N. prin întâmpinare (f.13-15) au solicitat respingerearecursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs, prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, respectiv termenul în care aceasta trebuia formulată, Curtea reține că prin decizia civilă nr. 7. pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) prin care s-a admis recursul împotriva sentinței civile nr. 1. a T. C., iar cauza a fost trimisă spre rejudecare, s-a stabilit că termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c, astfel încât față de data introducerii acțiunii, s-a apreciat că aceasta a fost formulată în termen.
Or, față de dispozițiile art. 315 alin. 1 C.proc.civ., potrivit cărora în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitații administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, se constată că în mod corect prima instanță a procedat la soluționarea fondului pretențiilor deduse judecății, astfel încât criticile din cererea de recurs sub acest aspect sunt nefondate.
Referitor la motivele de recurs care privesc fondul cauzei, se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 168 alin. 1 din Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006 salariații SNP P. SA vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de P. și de C. de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP P. SA, stabilirea valorii concrete, modalitățile de acordare, condițiile și criteriile și beneficiarii urmând să fie stabilite prin negociere între FSLI P. și patronat.
În contractul colectiv de muncă pe anul 2004, la art. 168 alin. 2 s-a prevăzut că „pentru anul 2003, suplimentările de la alin. (1) vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat";, iar în contractele colective de muncă valabile pentru anii (...), la art. 168 alin. 2 s-a menționat că „în anul 2003suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat";.
În raport de prevederile acestui aliniat Curtea reține că aceasta a reprezentat o modalitate concretă de acordare a suplimentărilor salariale valabilă pentru anul 2003.
Așa cum în mod judicios a reținut și prima instanță, includerea acestor prime, în salariul de bază în anul 2003 nu înseamnă că pârâta ar fi făcut plata acestor drepturi și în anii 2005 - 2006. În caz contrar, dispozițiile alin. 1 din art. 168 menționat anterior ar fi inutile, întrucât ar prevedea o obligație care a fost executată încă din anul 2003.
În ceea ce privește criticile din cererea de recurs privitoare la greșita acordare a drepturilor salariale prin raportare la salariul mediu brut, Curtea constată că sunt nefondate și drept urmare vor fi înlăturate, deoarece prin sentința atacată pârâta a fost obligată la plata drepturilor respective prin raportare la salariul de baza mediu pe P. SA, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 168 alin. 1 din C. colectiv de muncă la nivel de unitate.
Având în vedere aceste considerente și reținând că pârâta nu a făcut proba plății drepturilor salariale solicitate de reclamanți, Curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. și art. 304 pct. 9 C.proc.civ. urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtă, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC OMV P. SA împotriva sentinței civile nr. 4399 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S.-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud.fond:P. I.
G. C.
GREFIER
| ← Decizia civilă nr. 3619/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4506/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
