Decizia civilă nr. 18/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 18/RC/2011
Ședința 24 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea B. ANA împotriva deciziei civile nr. 1. din 29 iunie 2010, pronunțată de C. de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații TRIBUNALUL MARAMUREȘ, C. J. DE P. M., CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D. G. A F. P. M., având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare a fost comunicată intimaților și este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 ianuarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, contestatoarea B.
Ana a depus la dosar concluzii scrise.
De asemenea, se constată că prin motivele contestației în anulare contestatoarea B. Ana a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
C. constată prezenta contestație în anulare în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 1./(...), pronunțată de C. de A. C. în dosar nr. (...), s-au admis recursurile declarate de pârâții C. de A. C. și Ministerul
Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 1200 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost modificată în parte, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta B. Ana în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Maramureș, C. de A. C., C. J. de P. M., Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței care nu contravin deciziei.
S-a reținut că „Reclamanta-intimată B. Ana a fost înscrisă la pensie, în temeiul disp.art. 103 din legea nr.92/1992, prin decizia nr.160873/1998 a D. M., începând cu data de (...), având o vechime în funcția de judecător de
39 de ani.
Aceste dispoziții legale, în vigoare la data pensionării reclamantei, prevedeau că magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.
A., deși la data înscrierii la pensie a reclamantei erau în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr. 50/1996, legislația în temeiul căreia aceasta a fost înscrisă la pensie nu prevedea includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și în baza de calcul a pensiei de serviciu.
În ceea ce privește actualizarea pensiilor magistraților în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate, se reține că în perioada în care reclamanta a solicitat prin prezenta acțiune plata drepturilor de pensie recalculate, judecătorii în activitate nu au beneficiat de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Având în vedere aceste considerente, C. a reținut că în mod greșit prima instanță a aplicat dispozițiile Legii nr.303/2004 și ale Normelor de aplicare aprobate prin H. nr.1275/2005, unei pensii de serviciu ce nu a fost stabilită în temeiul acestei legi, ci în temeiul Legii nr.92/1992.
În termen legal, a formulat contestație în anulare cu privire la decizia menționată contestatoarea B. Ana, solicitând admiterea acesteia, în sensul anulării Deciziei civile nr.1./2010 si rejudecării cauzei, cu consecința respingerii recursurile formulate de pârâții C. de A. C. si Ministerul F inanțelor Publice prin D. G. a F. P. M., ca nefondate.
În susținerea contestației, se arată că hotărârea instanței de recurs este nelegala, întrucât este rezultatul unei greșeli materiale, in sensul prevăzut de art.318 C.
Numai dintr-o eroare instanța de recurs nu a observat ca in art.21 (1) din HG nr.1275/2005 se precizează ca "prevederile art.85 alin.(3) din lege se aplica si celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit in baza Legii nr.
92/1992, rep. cu modificările si completările ulterioare"
Argumentul decisiv reținut de instanța de recurs pentru admiterea recursurilor si anume ca din perioada in care reclamanta a solicitat ... plata drepturilor de pensie recalculate, judecătorii in activitate nu au beneficiat de sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica", este rezultatul unei erori materiale, deoarece:
- prin acțiunea introdusa la (...) reclamanta a cerut recalcularea pensiei pe perioada 1 octombrie 2006 - la zi, respectiv pe ultimii trei ani de la data introducerii acțiunii, perioada pentru care s-a acordat in toata tara, prin hotărâri judecătorești definitive, atât judecătorilor in activitate cat si celor pensionați, sporul de risc de 50%, retroactiv, întrucât, acest drept recunoscut de lege, nu le-a fost plătit;
- decizia civila nr.21/(...) a ICCJ - Secțiile unite, a stabilit, in interesul legii, ca dispozițiile arte 47 din L.SO/1996 care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica se aplica si după intrarea in vigoare a OG nr.83/2000.
Potrivit aspectelor menționate, contestatoarea apreciază că numai dintr-o greșeala de fapt instanța de recurs a reținut "ca in perioada in care reclamanta a solicitat prin prezenta acțiune plata drepturilor de pensie recalculate, judecătorii in activitate nu au beneficiat de sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica" si ca "prima instanța a aplicat dispozițiile Legii nr. 303/2004 si ale Normelor de aplicare ale HG nr.1275/2005, unei pensii de serviciu ce nu a fost stabilita in temeiul acestei legi, ci in temeiul Legii nr.
92/1992" greșeala materiala care a dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale, care creează o discriminare in sensul art.2 alin.I-3 din OG nr.137/
2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, intre reclamanta si ceilalți judecători ale căror pensii au fost stabilite, respectiv recalculate prin luarea in considerare si a sporului de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.
Potrivit art.16 alin. l si 2 din C. României, cetățenii sunt egali in fața legii si a autorităților, fara privilegii si discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege. A., C. garantează aplicarea principiului nediscriminării si in raport cu dreptul la pensie care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii.
Dreptul tuturor la protecția egala a legii împotriva oricăror discriminări este garantat si prin art.7 din Declarația Universala a Drepturilor Omului precum si prin art.14 din Convenția europeana privind apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale, respectiv P. nr.12 la aceasta C., la care si R. este parte.
Intimații nu și-au exprimat poziția procesuală.
Trecând la soluționarea contestației în anulare, C. reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi promovată împotriva hotărârilor irevocabile, dar numai pentru motivele strict și limitativ prevăzute de art. 317 pct. 1 și 2 C. proc. civ. - și numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului -, respectiv, pentru cele prevăzute în art. 318 C. proc. civ.
Două ipoteze sunt așadar conținute în textul art. 318 C. proc. civ., respectiv cea prevăzută de teza I - dezlegarea dată recursului să fie rezultatul unei greșeli materiale și cea reglementată de teza II - omisiunea instanței de recurs de a se pronunța ori de a analiza vreunul din motivele de recurs invocate, contestatorul având în vedere teza a II-a.
Prin urmare, textul art. 318 teza I C. proc. civ., vizează greșeli de fapt, erori materiale, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv, de apreciere a probelor, de interpretare sau aplicare a unor dispoziții legale, sau de rezolvare a unui incident procedural.
În consecință, prin intermediul unei contestații în anulare speciale, nu pot fi invocate greșeli de judecată.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, respectiv, de modul în care a aplicat ori a interpretat legea la respectiva stare de fapt, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu transformarea contestației în anulare într-o cale ordinară de atac.
Numai o greșeală materială esențială, propriu-zisă, care a determinat o soluție eronată, în sensul celor mai sus exemplificate, poate fi invocată pe calea contestației în anulare, această greșeală materială apreciindu-se în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă.
În nici un caz însă, pe calea unei astfel de contestații în anulare nu pot fi invocate greșeli de judecată, după cum, nu pot fi invocate greșeli materiale din cele ce se încadrează în textul art. 281 C. proc. civ.
Aceste greșeli materiale, care ar fundamenta admisibilitatea unei contestații în anulare speciale, trebuie să constea în greșeli pe care instanța de recurs le-ar comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată, respectiv în greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.
Contestația în anulare specială reglementată de art. 318 teza I C. proc. civ., urmărește neregularități evidente privind actele de procedură, iar nu neregularități referitoare la problemele de fond, împrejurare raportat la care în nici un caz prin intermediul unei contestații în anulare speciale nu pot fi invocate nici un fel de greșeli de judecată, de aprecierea probelor, de schimbarea stării de fapt, de interpretarea unor dispoziții legale, ori de aplicare a unuia ori alteia dintre prevederile legale în vigoare.
Prin prezenta cerere contestatoarea face trimitere la dispozițiile art.21 al. 1 din HG nr. 1275/2005, care, potrivit aprecierii acesteia, trebuiau să conducă la concluzia aplicării art. 85 al. 3 din legea nr. 303/2004 și cu privire la persoanele ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr.
92/1992. Această susținere reprezintă în fapt o critică cu privire la interpretarea normelor legale de către instanța de recurs, critică ce nu se subsumează noțiunii de „. materială";, pentru argumentele deja menționate.
Raportându-se atât la faptul că pentru perioada 1 octombrie 2006 la zi
( perioadă pentru care aceasta a solicitat recalcularea pensiei) s-au acordat judecătorilor în funcție și celor pensionați, prin hotărâri judecătorești definitive, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, cât și din perspectiva recursului în interesul legii materializat prin D. nr. 21/(...) a ÎCCJ, contestatoarea apreciază că reținerea instanței de recurs potrivit căreia „în perioada în care reclamanta a solicitat…plata drepturilor de pensie recalculate, judecătorii în activitate nu au beneficiat de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică"; constituie o „eroare materială";, respectiv o „. de fapt"; în sensul dispozițiilor art. 318 teza I din Codul de procedură civilă.
Nici aceste alegații nu își găsesc nici un fundament în contextul în care contestatoarea invocă aspecte legate de interpretarea probațiunii de către instanța de recurs, chestiuni ce nu intră sub incidența noțiunii de „. materială";, așa cum aceasta a fost avută în vedere de către legiuitor.
Interpretarea normelor legale de către instanța de recurs este avută în vedere și prin criticile finale, astfel că nici acestea nu pot fi primite.
Pentru considerentele mai sus expuse și constatând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 teza I C. proc. civ., susceptibile să fundamenteze admisibilitatea unei contestații în anulare, în temeiul considerentelor mai sus expuse, C. urmează să respingă contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatoarea B. ANA împotriva deciziei civile nr. 1603 din (...) a Curții de A. C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE J UDECĂTORI G REFIER L . D. D. G.
S. D. C. M.
Red. /dact/ DG
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 5191/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1685/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
