Decizia civilă nr. 1925/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1925/R/2011
Ședința din data de 30 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D.
JUDECĂTOR: S. D.
JUDECĂTOR: D. G.
G.: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile nr. 121 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați I. S. AL J. M. și G. S. T. L., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare din partea pârâtului intimat I. Ș. al J. M., prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 cod procedură civilă.
Se constată că prin motivele de recurs, reclamanta recurentă G. M. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 121 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul numărul (...), a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta G. M. în contradictoriu cu pârâții I. Ș. J. M. și G. Ș. T. T. L..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut cu prioritate, temeiul art. 137 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. M., că este neîntemeiată, deoarece prerogativele conferite acestuia de art. 25 din L. nr. 128/1997 de a exercita atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar și abilitarea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar conform art. 49 și următoarele din același act normativ, legitimează calitatea procesuală pasivă a acestui pârât.
Reținând însă că acesta nu are calitatea de ordonator de credite la nici un nivel în raport cu reclamanta, urmează ca hotărârea ce se va pronunța în cauză să fie doar opozabilă pârâtului.
Examinând cererea reclamantului prin prisma actelor de la dosar instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a fost cadru didactic la unitatea școlară pârâtă, iar la data de (...) conform deciziei nr. 240017/(...) eliberată de C. J. de P. M. s-a pensionat.
Potrivit art. 37 lit. e din Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î. 2003-
2004 coroborat cu art. 50 din Contractul Colectiv de M. U. la N. N. 2007-2010
și a art. 37 lit. e din Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î. 2007-2008 salariații care se pensionează la vârsta standard primesc o indemnizație.
Conform art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractul colectiv de muncă constituie legea părților, iar potrivit art. 243 alin. 1 executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
În prezent însă, potrivit dispozițiilor art. 9 din L. nr. 1. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar: „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă";.
Așadar în privința dreptului reprezentând indemnizația stabilită în art. 37 lit. e din Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î. 2003-2004 coroborat cu art. 50 din Contractul Colectiv de M. U. la N. N. 2007-2010 și a art. 37 lit. e din Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î. 2007-2008, sunt incidente dispozițiile legale mai sus enunțate, respectiv art. 9 din L. nr. 1. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Posibilitatea acordării drepturilor solicitate de reclamantă, poate fi pusă în discuție după data de (...), în situația în care acest termen prevăzut de L. nr.
1. nu va fi prelungit pe cale legislativă sau nu va interveni o altă măsură legislativă similară, deoarece dreptul în discuție s-a născut la momentul pensionării și poate fi valorificat în termenul general de prescripție.
Având în vedere cele de mai sus, acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. M. solicitândmodificarea hotărârii în vederea admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat în esență că prin L.
1. nu se puteau abroga dispozițiile din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul I. Ș. al J. M. pe anii 2008-2009, care constituie legea părților.
S-a mai precizat că la data pensionării sale ((...)) L. 1. nu era în vigoare.
În recurs s-au depus înscrisuri.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate (carepot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă), Curtea de A. reține următoarele:
Așa cum corect a constatat prima instanță, reclamanta a fost cadru didactic la unitatea școlară pârâtă, iar la data de (...). conform deciziei nr.
240017/(...) eliberată de C. J. de P. M., s-a pensionat (fila 8 dosar fond).
Potrivit art. 36 lit. e) din Contractul Colectiv de M. U. la N. ISJ M. pe
2008-2009 „. care se pensionează la limită de vârstă sau în condițiile art. 127 alin. (3) din L. nr. 128/1997 primesc o indemnizație de cel puțin 3 salarii de bază, raportat la salariul de bază avut în luna anterioară pensionării";. Conform art. 9 alin. (1) din contract, acesta a fost încheiat pe o durată de un an și a intrat în vigoare de la data înregistrării la D., respectiv (...). În temeiul alin. (2) din același articol, deoarece nu a fost denunțat de niciuna dintre părți,contractul s-a prelungit pe o perioadă de un an, fiind astfel în vigoare la data pensionării recurentei.
Contrar celor reținute de instanța de fond, L. 1. nu este incidentă în cauză, întrucât fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 441 din 30 iunie 2010, a intrat în vigoare în data de (...) conform art. 12 alin. (1) din L. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, iar recurenta s-a pensionat în data de (...).
În consecință, aplicând L. 1. anterior intrării sale în vigoare, instanța de fond a încălcat principiul neretroactivității legii civile, prevăzut de art.15 alin. (2) din Constituție, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente și având în vedere și dispozițiile art. 30 alin. (1) din L. 130/1996 (care, deși în prezent este abrogată, guvernează raporturile dintre părți) conform cărora executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, în temeiul art. 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă se va admite în parte recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile numărul 121 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul numărul (...), care va fi modificată în parte în sensul că se va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul G. Ș. T. T. L. și se va obliga pârâtul la plata către reclamantă a indemnizației de pensionare în cuantum de trei salarii de bază din luna anterioară pensionării.
Se vor menține dispozițiile de respingere a acțiunii împotriva pârâtului I. Ș. J. M. întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, respectiv raporturile de muncă. Cum inspectoratele școlare județene sunt organe deconcentrate în subordinea M.ui Educației, Cercetării și Tineretului, cu atribuții clar prevăzute în art. 142 din L. nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, printre care cea de a coordona încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, neavând în schimb calitatea de angajator în sensul art. 10 și 14 C. muncii, între inspectoratul școlar și cadrele didactice nu se nasc raporturi de muncă. Acestea iau ființă între directorul unității de învățământ și cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. 5 din L. nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de I. școlar general.
Pe de altă parte, potrivit art. 167 din L. învățământului, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene sau prin bugetele locale ale unităților administrative teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, repartizarea fondurilor, fiind dispusă prin hotărârea consiliului județean sau a celui local, fiecare unitate de învățământ întocmindu-și bugetul propriu, situație în care I. Ș. J. nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale.
Având în vedere aceste precizări, trebuie observat că printre atribuțiile stabilite de art. 142 din L. învățământului nr. 84/1995 în sarcina inspectoratelor școlare nu se regăsesc unele privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia. Doar atribuțiile enumerate la lit. b) (asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ) și g) (coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile
Statutului personalului didactic) se apropie de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient despecific pentru a putea justifica în speță calitatea procesuală pasivă a pârâtului
I. Ș. J. A., nu există vreo formă de implicare efectivă a acestui pârât în încheierea contractului individual de muncă al cadrului didactic cu unitatea de învățământ, iar repartizarea personalului didactic la diversele unități de învățământ, făcută de acest pârât, nu reprezintă decât o condiție prealabilă încheierii contractului de muncă. Nu se poate spune că ar exista o legătură de cauzalitate suficient de calificată între această repartizare și faptul neacordării unor drepturi salariale.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile numărul 121 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanta G. M. în contradictoriu cu pârâtul G. Ș. T. T. L., obligă pârâtul la plata către reclamantă a indemnizației de pensionare în cuantum de trei salarii de bază din luna anterioară pensionării.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. S. D. D. G.
G., A. B.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: V. C.
| ← Decizia civilă nr. 2706/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4279/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
