Decizia civilă nr. 2070/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2070/R/2011
Ședința publică din data de 7 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. G.: N. N.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. M., G. Ș. O. Ș. și P. C. O. Ș. împotriva sentinței civile nr. 2080 din 9 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., precum și pe pârâții intimați L. „. F. S. M., Ș. CU C. I-V. C., C. S. Ș. B. M., C. LOCAL O. Ș., P. C. O. Ș., C. LOCAL S. M., P. O. S. M., C. LOCAL C., P. C. C., C.
LOCAL B. S. și P. O. B. S., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că nu s-a răspuns adresei întocmită de instanță la termenul anterior de judecată.
Având în vedere că datoria de a proba cele afirmate aparține angajatorului, Curtea revine asupra oportunității administrării probelor solicitate și față de cererea părților de a fi soluționată cauza în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2080 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și P. O. B. S. a fost admisă cererea formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în contradictoriu cu pârâții G. Ș. O. S., L. R. F. S. M., Ș. cu clasele I-V. C., C. Ș. S. B. S., C. Local O. Ș., P. comunei O. Ș., C. Local S. M., P. O. S. M., C. Local C., P. C. C., C. Local B. S., P. O. B. S. și Ministerul Finanțelor Publice B. și în consecință:
Au fost obligați pârâții unități școlare și consilii locale să plătească prima de vacanță aferentă anului școlar 2008/2009, în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, membrilor de sindicat reprezentați de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul P. O. B. S., că potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele localeale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Art. 167 al. 3 din L. 84/1995 Finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de personal în categoria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
Apoi, potrivit art. 36 al. 4 din L. nr. 2., consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art.23 al.1 din aceeași lege autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative.
Pârâtul P. O. B. S. a fost chemat în judecată ca pârât în calitate de ordonator principal de credite.
Legitimarea procesuală a acestuia nu trebuie analizată strict din perspectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active invocate de acest pârât.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Ministerul
Finanțelor Publice, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.19 din L. nr. 500/2002, privind finanțele publice, pe care se fundamentează pretențiile reclamantului împotriva acestui pârât, Ministerul
Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea
Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție
Având în vedere că, așa cum s-a arătat anterior, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, instanța a apreciat legitimarea procesuală pasivă a M.ui F. P. este conferită de prevederile legale evocate și, ca urmare, a respins excepția invocată de acesta.
Trecând la soluționarea fondului cauzei, examinând actele de la dosar tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit art. 11 alin. 1 lit. a, c și d din L. 130/996 a contractelor colective de muncă, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte „. toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel";, „. toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă";, respectiv „. toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel - național";, iar potrivit art. 8 al. 2 din același act normativ
„contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior";.
Art. 48 al. 2 din L. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede că sunt supuse negocierii unele drepturi salariale suplimentare și materiale, în afara salariului de bază și a sporului de vechime.
Prevederile oricărui contract colectiv de muncă la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care începe negocierea contractelor de muncă la nivelurile inferioare, astfel încât contractele colective de muncă la nivelnațional sau la nivel de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, acestea din urmă neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Prin art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de M. U. la nivelul I. Ș. al județului M. pentru anii 2008-2009 s-a stipulat că „toți salariații din învățământ primesc o primă de vacanță, în cuantumul unui salariu de bază avut în luna anterioară, care se acordă odată cu indemnizația de concediu";.
Reclamantul a dovedit prin adeverințele depuse în probațiune că membrii de sindicat pe care îi reprezintă în prezenta cauză fac parte din personalul din învățământ fiind îndreptățiți, în baza dispozițiilor contractului colectiv evocat, să beneficieze de primă de vacanță.
Față de aceste considerente, în temeiul prevederilor 36 lit. g din
Contractul Colectiv de M. U. la nivelul I. Ș. al județului M. pentru anii 2008-
2009, instanța a admis cererea și a obligat pârâtul la plata primei de vacanță aferentă anului școlar 2008-2009, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții P. comunei O. Ș., G. Ș. O. Ș. și Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M..
Prin recursul declarat de pârâtul P. C. O. Ș. s-a arătat că P. și C. local O. Ș. nu pot fi atrase alături de G. Ș. O. Ș. în obligarea de a plăti prime de vacanță aferente anului școlar 2008/2009 unei părți din salariații școlii, aceasta fiind ordonator secundar de credite, împreună cu inspectoratul școlar îșifundamentează bugetul în funcție de necesități și posibilități fără implicarea acestor pârâți.
Prima de vacanță se acordă la cererea funcționarului public formulată înainte de plecarea în vacanță și orice revendicare ulterioară este tardivă.
Prin recursul declarat de pârâtul G. Ș. O. Ș. s-a arătat că a devenitordonator terțiar de credite la 01 februarie 2008 conform Hotărârii C.ui local O. Ș. nr.9/18 ianuarie 2008 și gestionează bugetul repartizat de C. local O. Ș. La acel moment contabilitatea pârâtului era ținută de către C. C. al P. O. Ș. De la data de 01 aprilie 2008 s-a înființat compartimentul contabilitate al G.ui Ș., care a preluat bugetul.
Sunt invocate prevederile art. 167 alin.1, 2, 3 și 5 din L. învățământului nr.84/1995 actualizată.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B. s-asolicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acesta.
Se invocă lipsa calității procesuale pasive, întrucât instituția pârâtă nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine
Guvernului respectiv P., potrivit art.17 alin.1 și art. 18 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de G.
În asemenea condiții, admiterea cererii formulată împotriva M.ui F. P., în nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (și nu din bugetul statului) a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații săi, încălcându-se astfel regulile prevăzute la art.14 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice, respectiv:
„(1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
(2) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrise în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuială.
(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare";.
Obligarea recurentului la alocarea sumelor solicitate este lipsită de suport legal și imposibilă deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin.1 din L. nr.500/2002.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 4 mai 2011 reclamantul S. L. din Î . M. a solicitat respingerea recursurilor.
Ministerul Finanțelor Publice prin D. M. nu contestă dreptul cadrelor didactice, ci doar faptul că ar avea vreo atribuție în sensul alocării sumelor necesare efectuării plăților. Or, în sens contrar sunt invocate prevederile art. 19 din L. nr.500/2002.
G. Ș. O. Ș. consimte la ceea ce s-a arătat prin acțiunea introductivă.
Reclamantul a chemat în judecată pe primar datorită calității sale de ordonator principal de credite prevăzută de L. nr. 2., raportat la art.4 din O.G. nr. nr.22/2002 cu modificările și completările ulterioare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de P. comunei O. Ș. este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu acest pârât.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat iar prin sentință s-a dispus obligarea recurentului la plata primei de vacanță în favoarea reclamanților, pentru anul 2009.
Or, așa cum arată recurentul, nu există un raport juridic direct între acesta și reclamanții reprezentați prin sindicat, situație în care nu se pot cere drepturi salariale direct de la acesta, întrucât obligarea lor direct la plată ar semnifica încălcarea prevederilor din L. nr. 500/2002, privind finanțele publice, ca și ale Legii nr. 84/1995 a învățământului, care la art. 167 stabilește în detaliu modalitatea de salarizare a unităților din învățământul preuniversitar.
Or, calitatea de angajator o are directorul unității de învățământ, astfel încât solicitarea de obligare la plată se poate formula doar în contradictoriu cu unitatea, care este angajatorul cadrelor didactice, dată fiind și calitatea directorului unității de ordonator terțiar de credite.
Este adevărat că recurentul pârât este implicat, în procesul de fundamentare a bugetului aferent unității de învățământ, însă a-l obliga direct la plată echivalează cu a dispune achitarea din bugetul propriu a drepturilor salariale litigioase, cu încălcarea ordinii bugetare și a prevederilor legale menționate și în lipsa unui raport juridic direct între angajații reclamanți și acest pârât, care nu are calitatea de angajator față de aceștia.
Astfel, potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995, republicată, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fondurialocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror razăîși desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
Finanțarea de bază, ce include și cheltuielile de personal conform art. 167 alin. 5 lit. a și alin. 13 din L. nr. 84/1995, republicată, se face pe bază decontract încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ.
Nefondate sunt însă recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor P ublice prin D. G. a F. P. a J. M. și G. Ș. O. Ș.
Sub acest raport, se rețin dispozițiile legale citate în cele de mai sus, precum și următoarele:
Ministerul Finanțelor Publice elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din L. nr. 500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.
Executarea plății drepturilor salariale este posibilă, printre altele, și în raport de măsura în care recurentul își îndeplinește obligația de a cuprinde în proiectul legii bugetului sumele corespunzătoare cu această destinație, desigur în baza propunerilor ordonatorului principal de credite.
Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale.
Atribuțiile direcției generale a finanțelor publice județene sunt reglementate de prevederile art. 40 din H.G. nr. (...), potrivit cărora „(1) după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al
Municipiului B., prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, vor repartiza unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora. (2) Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. B. aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități. (3) După aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv";, iar acestea nu sunt altceva decât reprezentanții M.ui F. P. în teritoriu.
Cât privește recursul unității școlare, se constată că practic, acesta nu conține critici punctuale ale sentinței, ci o enumerare de dispoziții legale și o precizare a momentului în care bugetul aferent unității școlare a fost preluat de aceasta, moment anterior datei scadenței drepturilor salariale litigioase, astfel încât nu se poate deduce o critică a sentinței în raport de care să se poată dispune modificarea sau casarea hotărârii supuse recursului. Sub raportul sursei din care trebuie asigurate fondurile destinate achitării primei de vacanță, se constată că prima instanță a dispus, iar în recurs s-a menținutobligarea chematului în garanție de a asigura fondurile necesare plății drepturilor.
Se reține incidența prevederilor art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ. și art. 10 și 14 din Codul muncii.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței care nu au făcut obiectul criticilor din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții G. Ș. O. Ș. și respectiv de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M..
Admite recursul declarat de pârâta P. comunei O. Ș. împotriva sentinței civile nr. 2080 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în contradictoriu cu pârâta P. comunei O. Ș.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 7 iunie 2011.
PREȘED.TE, JUDECĂTORI, I. T. D. C. G. C. M.
N. N.
G.,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond:B. G.
| ← Decizia civilă nr. 759/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 753/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
