Decizia civilă nr. 2216/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2216/R/2011
Ședința iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : G.-L. T. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN împotriva sentinței civile nr. 686 din 10 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați L. T. "B. I.", C. LOCAL AL MUN.C. N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent S. L. al Î. P. C., avocat G. P., lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată că prin scriptul depus la fila 56 din dosarul tirbunalului de către pârâtul intimat L. T. „ B. I., acesta nu realizează venituri proprii pe anii (...)-(...).
Reprezentanta reclamantului recurent nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii introductive precizată, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.686 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost respinsă acțiunea formulata de S. L. AL Î. P. C.EAN, în calitate de reprezentant al reclamanților membri de sindicat în contradictoriu cu pârâții L. T. B. I. C.-N. și C. LOCAL AL M. C.-N.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit adeverinței depusă în copie la f. 49-51 și conform tabelului de la f. 14-22, reclamanții sunt angajații pârâtei de rd. 1 în calitate de cadre didactice și personal tehnic- administrativ.
Potrivit dispozițiilor art.48 alin.2 din L. nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, „drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caractersocial, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii";.
Potrivit art. 157 al. 2 din Codul muncii, sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul consolidat de stat ori de la cel al unității administrativ teritoriale este stabilit prin lege, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Prin urmare, drepturile salariale ale reclamanților, fiind stabilite prin lege și provenind în majoritate din surse bugetare, pot fi negociate prin contractele colective de muncă doar între limitele minime și cele maxime prevăzute de lege.
Prin art.36 lit. g din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-
2008 se prevede că salariații sunt îndreptățiți la „o primă de vacanță din venituriproprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu";.
Acest drept salarial putea fi achitat exclusiv din veniturile proprii realizate de pârâta de rd. 1, dacă ar fi fost îndeplinite anumite condiții, astfel cum se va arăta în continuare.
Art. 33 al. 1 și 2 din C. colectiv la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-
2008 prevede: „(1) În scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi bănești prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă,părțile contractante vor stabili fondurile și vor identifica sursele de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia.
(2) Părțile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilorrespective în actele normative prin care se reglementează aceste drepturi.";
Prin urmare, din coroborarea art. 33 al. 1 și 2 cu art. 36 lit. g din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 rezultă că în vederea acordării primelor de vacanță reclamanților, era necesar ca partenerii sociali să procedeze la identificarea surselor de finanțare înainte de adoptarea legii bugetului de stat, negocierea în vederea includerii drepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi și achitarea acestora exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
În speță nu s-a făcut dovada că partenerii sociali au urmat etapele prevăzute de art. 33 al. 1 și 2 din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii
2007-2008.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2
Codul muncii, art. 157 al. 2 din Codul muncii, art. 33 al. 1 și 2 cu art. 36 lit. g din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S. L. AL Î. P. C.EANsolicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive precizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că potrivit art.48 alin.1 din
L. nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi.
Salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice de predare și a personalului didactic auxiliar se face în principal conform prevederilor Legii nr.128/1997, care prevede în art.50 alin.12 că „personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă";.
De asemenea, potrivit art.146 din aceeași lege „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalul didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă.
Conform art.145 din L. nr.53/2003, Codul muncii:
(1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mica decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva.
(2) Indemnizația de concediu de odihna reprezintă media zilnica a veniturilor din luna/lunile în care este efectuat concediul, multiplicata cu numărul de zile de concediu.
(3) Indemnizația de concediu de odihna se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Prima de vacanță este prevăzută în contractele colective de muncă unice la nivel național, în contractele colective de muncă încheiate de ramură învățământ și în C. C. de M. U. J. la N. R. Î. C.
De asemenea, în C. C. de M. U. la N. de R. Î. 2007-2008 înregistrat la M.
M., F. și E. de Ș. cu nr.596/(...), se prevede în art.29 alin.4 că „indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă";, iar în art.37 lit.g se prevede faptul că se acordă „o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu";.
Aceste prevederi se regăsesc și în C. C. de M. U. la N. de R. Î. pe anii
2005-2006, precum și în C. C. de M. U. la N. de R. Î. 2003-2004, înregistrat la
M. M., S. S. și familiei cu nr. 5521/01/(...).
Mai mult, C. C. de M. U. la N. de R. Î. C. anul 2008-2009 prelungit până la (...), prevede în art.36 lit. g faptul că „o primă de vacanță, în condițiile legii.
Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform OUG nr.146/2007";. Menționează că C. C. de M. U. la N. de R. Î. 2008-2009 a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. C. cu nr. 35 din (...).
Având în vedere prevederile art.50 alin.12 din L. nr.128/1997 coroborat cu art.59 din C. C. de M. U. la N. N., cu prevederile art.37 lit. g din C. C. de M.
U. la N. de R. Î. și cu prevederile art.36 lit. g din C. C. de M. U. la N. de R. Î.
2008-2009, prelungit până la (...), apreciază că personalul didactic, didactic auxiliar, nedidactic din învățământ beneficiază și de o primă de vacanță, care trebuie acordată odată cu indemnizația de concediu și care să fie egală cu un salariu de bază în cuantum de un salariu de bază al angajatului.
Dacă se revine la textul de lege (art.50 alin.12 din L. nr.128/1997) este în ipostaza în care ar trebui să interpreteze gramatical și juridic următorul text
„personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă";.
În consecință, prin aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nex nosdinstinguere debemus, se apreciază că art.50 alin.12 din L. nr.128/1997 impune o regulă: cadrele didactice beneficiază de drepturi prevăzute în lege
(respectiv L. nr.128/1997) și de drepturi prevăzute în contractele colective de muncă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate astfel ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună plata primei de vacanță în cuantum de un salariu de bază (conform art.36 lit.g din C. C. de M. U. la N. de R. Î. înregistrat la D. C. sub nr.35/(...)) pentru 3 ani anteriori introducerii acțiunii în instanță, actualizată cu indicele de inflație la data efectuării plății.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curteade A. reține următoarele:
Conform dispozițiilor art.48 alin 2 din L. nr.128/1997, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate naționala, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanta activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Curtea reține că, întrucât dispozițiile art. 50 alin. 12 din L. nr. 128/1997, în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturi bănești, prevăd că personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, art.157 alin.2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
Potrivit art. 146 din aceeași lege, „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Se reține astfel că în mod greșit prima instanță și-a întemeiat considerentele sentinței pronunțate pe dispozițiile art.157 alin.2 din Codul muncii, fără a lua în considerare că L. nr. 128/1997, reglementând sistemul de salarizare a personalului didactic, a prevăzut posibilitatea stabilirii unor premii și altor drepturi bănești prin contracte colective de muncă.
Neluând în considerare dispozițiile art. 50 alin. 12 și art. 146 din L. nr.
128/1997, prima instanță nu a mai analizat defel îndreptățirea personalului didactic la plata primelor de vacanță, pentru perioadele indicate în acțiune, în temeiul prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractele colective de muncă la nivel național aplicabile în perioada de referință prevăd posibilitatea acordării prin contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
C. C. de M. la N. de R. Î. pentru anii 2005-2006 stabilește că prima de vacanță se acordă din veniturile proprii ale unității de învățământ.
Potrivit dispozițiilor art.5 din C. colectiv unic la nivel de ramură învățământ, acesta produce efecte față de toți salariații din învățământ.
Deși potrivit art. 287 din Codul M., sarcina probei privind veniturile proprii revine unității de învățământ, aceasta nu a produs nici o probă sub acest aspect, astfel că pornind de la prezumția realizării de venituri proprii, prezumție ce nu a fost răsturnată de unitatea angajatoare, se consideră că reclamanții sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță pentru acest an școlar în temeiul art.37 lit. g din C. C. de M. la nivel de R. Î.
La data de (...) a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. C. C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, prelungit până la (...), care la art.36 lit. g prevede că personalul din învățământ beneficiază de o „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
Potrivit art. 25 alin.3 L. 130/1996, contractele colective de munca se aplică de la data înregistrării la D., sau la o dată ulterioară în măsura în care părțile își manifestă voința în acest sens.
Prin urmare, Curtea apreciază că pentru anii școlari 2007-2008 și 2008-
2009 membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățiți la plata primei de concediu, în temeiul dispozițiilor art.36 lit. g din C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, care nu mai condiționează plata acesteia de existența veniturilor proprii ale unităților școlare.
Se reține ca fiind fondată și cererea de obligare a C. Local al municipiului C.-
N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 167 al. 19 din L. nr. 84/1995 republicată,
„finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului B., si din bugetul de stat";, dispoziție legală care se reia prin art. alin. (3) din H.G. nr. 2192/2004 privind aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de Î. preuniversitar de stat.
De asemenea, salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege, fiind obligatoriu ca salariile să fie plătite înaintea oricăror alte obligații ale angajatorului, în raport de prevederile art.156 din Codul muncii.
Neprevederea în bugetul local a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamant nu poate determina sistarea plății acestor drepturi salariale, atâta timp cât ordonatorii principali de credite, în elaborarea bugetelor instituțiilor din subordine, au obligația de a respecta inclusiv dispozițiile legale care reglementează drepturile salariale ale angajaților.
De altfel, acest aspect aparține etapei executării hotărârii, neputând fi opusă dreptului de natură salarială al reclamantei care are caracter pur și simplu, nedepinzând de o atare pretinsă condiție suspensivă.
În ceea ce privește perioada 2006-2007, Curtea notează că obligația plății și a alocării drepturile salariale pretinse de către reclamanți subzistă exclusiv în sarcina unității de învățământ angajatoare, pârâtul C. Local neavând calitate procesuală pasivă cu privire la alocarea acestora pentru perioada menționată.
Astfel, reține că intenția părților semnatare a CCM la nivel de ramură învățământ pentru anii 2005-2006, contract prelungit ulterior și pentru perioada 2006-2007, a fost în sensul acordării primei de vacanță „. veniturile proprii"; ale unității de învățământ, astfel că în acest context cererea de obligare a C. Local la alocarea sumelor pretinse și pentru această perioadă este lipsită de orice fundament legal.
Pentru aceste considerente, reținând că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și
312 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea urmează să se admită recursul declaratde S. L. DIN Î. P. C., în numele membrilor de sindicat reprezentați din acțiune și precizări, să se modifice în parte sentința primei instanțe, în sensul celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de S. L. al Î. P. C. împotriva sentinței civile numărul 686 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de S. L. al Î. P. C. în contradictoriu cu pârâții L. T. B. I. C.-N. și C. Local al municipiului C.-N. și, în consecință:
Obligă pârâtul L. T. B. I. C.-N. să calculeze și să plătească prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază membrilor de sindicat, salariați ai unității de învățământ pârâte, astfel: a) pentru anul școlar 2007-2008 pentru membrii de sindicat: B. S. K., B. E., C. R., H. I., H. E., I. C., I. I., K. A. E., K. R., M. E., H. K., R. Z. E., S. A., S. R., S. I., S. A., S. J., S. Z., S. C., S. J., V. E., V. A., V. C.-M., D. T., M. B., T. M., S. H., C. G., B. M. b) pentru anul școlar 2008 - 2009 pentru membrii de sindicat: B. S. K., B.
E., C. R., H. I., H. E., I. C., I. I., K. E., S. H., M. E., R. Z. E., S. A., S. R., S. I., S. J., S. T., S. C., S. J., V. E., V. A., V. C.-M., S. Z., M. B., T. M., B. M., T. A., W. A., N. E. N., A. T., I. G. G. E., M. M., C. G., F. A. - M., B. M., K. K.
Obligă pârâtul C. Local al municipiului C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant, menționați anterior.
Menține restul dispozițiilor.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. D. S. D. G.-L. T.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond,I. P.
| ← Decizia civilă nr. 3856/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4683/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
