Decizia civilă nr. 225/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 225/R/2011
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. MĂNĂSTIREAN
JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către reclamantul recurent O. V. împotriva sentinței civile nr. 2576 din 17 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) privind și pe pârâții intimați S. S. S., A. J. PENTRU O. F. DE M. și C. J. DE P. S., având ca obiect litigiu de muncă - acțiune în constatare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierea
ședinței publice din data de 18 ianuarie 2011, respectiv în încheierea ședinței din data de 20 ianuarie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2576 din 17 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...)0 s-a luat act de renunțare la judecarea cererii reclamantului O. V., față de pârâții A. J. pentru O. F. de M. S. și C. J. de P. S.
S-a respins ca nefondată cererea precizată formulată de reclamantul O.
V., împotriva pârâtei SC S. S., având ca obiect constatarea faptului că în perioada (...)-(...) reclamantul a prestat activitate în grupa I de muncă, din care
22 de luni conform art. 3 alin. 3 lit. b coroborat cu art. 4 alin. 5 din OG nr.
8/2003 și să facă cuvenitele mențiuni în carnetul său de muncă.
S-a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că reclamantul conform adeverinței nr. 3992 din (...) și a mențiunilor din carnetul de muncă acesta a fost angajat la pârâta 1 .
În diferite perioade, până la data de (...) reclamantul a beneficiat de grupa I de muncă, conform adeverinței menționate. De la această dată însă reclamantul nu a mai fost încadrat în grupa I de muncă.
În data de (...), raporturile de muncă a reclamantului cu pârâta 1 au încetat conform art.65 din Codul Muncii.
Conform dispozițiilor art.171 și următoarele din Codul muncii, angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de muncă, pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Reclamantul nu a mai beneficiat de grupa I de muncă de la data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, pentru că normele care reglementează au fost abrogate de art. 198, noțiunea de grupă de muncă fiind înlocuită cu noțiunea de condiții deosebite de muncă.
Locurile de muncă în condiții deosebite sunt definite de art. 19 din
L.nr.19/2000.
Criteriile și metodologia de încadrare a acestor locuri de muncă se stabilesc prin hotărârea de G., pe baza propunerii MM.SS.F și a M.S prin C. colectiv de muncă sau prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor și metodologiei de încadrare, cu avizul obligatoriu al Inspectoratului teritorial de muncă .
De asemenea, potrivit art.13 din HG. Nr.246/(...), locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale încadrate în grupele I și a II -a de muncă până la data de (...) , sunt considerate activități desfășurate în condiții deosebite , cu excepția celor care conform prevederilor Legii nr.19/2000, modificată și completată, sunt prevăzute ca fiind activități desfășurate în locuri de muncă în condiții speciale.
Conform art.3 din HG. NR. 2. privind metodologia și criteriile de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, această activitate se face potrivit unei metodologii alcătuită dintr-o succesiune de operațiuni și care constau în : nominalizarea în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite și stabilirea criteriilor aplicabile pentru această încadrare , care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții salariaților; expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii; solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate a listei cuprinzând bolile profesionale; efectuarea evaluării locurilor de muncă care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentanții salariaților după caz; obținerea avizului
Inspectoratului teritorial de muncă etc.
Din analiza acestor acte normative, rezultă că obținerea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite de grele se poate realiza prin conlucrarea dintre angajator și sindicate sau reprezentanții salariaților după caz.
Pentru că acest proces nu depinde exclusiv de angajator, legiuitorul a prevăzut obligativitatea implicării sindicatelor, încă de la etapa inițiativei.
În speță angajatorul, pârâta 1 nu a urmat procedura prevăzută de HG. Nr. 2. și implicit salariații săi nu beneficiază de drepturile corespunzătoare activității desfășurate în locurile de muncă în condiții deosebite.
Chiar dacă anterior anului 2001, munca reclamantului a beneficiat de acest statut, lipsa de diligență a angajatorului, dar și a sindicatelor, a determinat situația actuală a reclamantului.
Deși art.16 din HG. Nr. 2. și art.13 din HG. nr. 246/2007 prevăd, că locurile de muncă încadrate în grupele I și II-a de muncă până la data de (...) sunt considerate activități desfășurate în condiții deosebite, în art. 16 din HG. nr. 2. se precizează că angajatorii care au locuri de muncă, activități și categorii profesionale încadrate în grupele I și a II de muncă vor face reevaluarea acestora, în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite , respectând dispozițiile acestei hotărâri.
Cum în speță nu s-a urmat procedura prevăzută de HG. nr. 2., în baza dispozițiilor art. 284 din Codul muncii a fost respinsă ca nefondată cererea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs O. V. solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului a arătat că la termenul din (...) pârâta S. SA prin întâmpinarea depusă a recunoscut pretențiile reclamantului, instanța de fond trebuie să țină cont de această poziție procesuală.
Faptul că metodologia și criteriile de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, activitate care se face potrivit metodologiei prevăzute de HG
2., nu poate constitui o culpă care să fie imputată reclamantului, acesta neavând nici o putere în acest sens.
SC S. SA prin întâmpinare (f.15-16) a solicitat respingerea recursului. Analizând recursul invocat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, Curtea, deliberând, constată următoarele:
Prin întâmpinarea depusă la dosar în fața instanței de fond, pârâta intimată a arătat că la data apariției actului normativ ce reglementa metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite - respectiv HG 2.- nu avea personalitate juridică. Din acest motiv procedurile urmate de actul normativ nu au fost urmate, deși societatea apreciază că pretențiile reclamantului recurent sunt întemeiate.
Instanța de fond nu a analizat însă cauza și cu privire la acest aspect, reținând pur și simplu culpa comună a reclamantului și pârâtei, fără a se raporta la această situație deosebită.
În condițiile în care la acea dată pârâta era o subunitate a Societății
Naționale a Cărbunelui SA Ploiești, instanța de fond trebuia lămurească cauza sub următoarele aspecte esențiale: dacă societatea amintită a demarat în acel moment procedurile, în caz afirmativ, care a fost rezultatul acestora, în caz negativ urmând a stabili în ce măsură se mai poate reține culpa angajaților pârâtei sub acest aspect. Apoi trebuie stabilit dacă altor angajați în cadrul aceleiași societăți, care au lucrat în condiții similare, li s-a recunoscut desfășurarea activității în condiții deosebite, pentru a se evita apariția unor situații discriminatorii.
Respingând cauza fără a face o analiză pertinentă și aprofundată a tuturor problemelor deduse judecății, tribunalul a pronunțat o hotărâre ce a tranșat fondul abia în mod formal, motiv pentru care Curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs, astfel că pentru considerentele deja expuse, urmează ca în baza art. 312 al.1,3, 5 Cod de procedură civilă să admită recursul, să caseze hotărârea și să trimită cauza spre rejucare aceleiași instanțe de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul formulat de recurentul O. V. împotriva sentinței civile nr. 2576 din 17 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare către Tribunalul Sălaj. decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 24 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI C . M. I. T. D. C. G.
GREFIER N. N.
Red.DCG/ (...) Dact.SzM/3ex.
| ← Decizia civilă nr. 3798/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3818/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
