Decizia civilă nr. 2508/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ S ecția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie D osar nr. (...)**
DECIZIA CIVILĂ NR. 2508/R/2011
Ședința din 04 iulie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G.
JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. C. G. G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. S. H. împotriva sentinței civile nr. 1030 din 25 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul intimat I. S. J. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent B. S. H., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 iunie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat a depus la dosar întâmpinare transmisă prin fax, un exemplar înmânându-se reclamantului recurent.
Reclamantul recurent solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reclamantului intimat să studieze întâmpinarea.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent B. S. H., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
Curtea pune în discuția reclamantului recurent excepția de necompetență materială de soluționare a prezentei cauze de către completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă.
Reclamantul recurent solicită respingerea excepției de necompetență materială invocată de pârâtul intimat prin întâmpinarea depusă la dosar și susține că această cauză are legătură cu un litigiu de muncă pe rolul T. M., de asemenea arată că a avut încheiat un contract individual de muncă cu Ș. T. V. T. M. și până la data de 31 august 2011 are contract individual de muncă încheiat cu Ș. O. G. B. M., fiind încadrat ca suplinitor la această școală.
Reclamantul recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în sensul de a se dispune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recursdepus la dosar. S. obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu transportul la instanță și depune la dosar bonul fiscal.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A P rin cererea înregistrată la data de (...) petentul Bălaj S. H. a solicitatinstanței ca, pe calea ordonanței președințiale, să dispună suspendarea emiterii oricăror acte sau a realizării oricăror acțiuni care ar avea ca urmare ocuparea de către alte persoane decât persoana sa a posturilor de educație tehnologică având codurile 1070 și 3246 de la școlile „. V. din T. M., respectiv „. G. B. M., sus- pendare care să opereze de la data introducerii prezentei acțiuni, până la rămâ- nerea irevocabilă a dosarelor nr. (...) și (...) și anularea oricăror acte care ar putea avea drept urmare ocuparea de către alte persoane decât persoana sa a posturilor de educație tehnologică amintite mai sus și care ar putea fi emise de la data introducerii prezentei acțiuni, până la rămânerea irevocabilă a dosarelor nr. (...) și
(...).
La data de (...) reclamantul și-a precizat cererea adăugând un nou capăt de cerere în sensul suspendării punerii în executare a oricărui act care ar avea drept urmare ocuparea de alte persoane decât persoana sa a posturilor având codurile 1070 și 3246 și care ar putea fi emis de la data introducerii prezentei acțiuni, până la rămânerea irevocabilă a dosarelor nr. (...) și (...).
Ulterior, printr-o nouă precizare de acțiune depusă la data de (...), reclamantul a solicitat să se dispună suspendarea efectelor oricăror acte care ar avea drept urmare ocuparea de către alte persoane decât persoana sa a posturilor de educație tehnologică amintite mai sus și care ar putea fi emise de la data introducerii prezentei acțiuni, până la rămânerea irevocabilă a dosarelor nr. (...) și
(...).
Prin sentința civilă nr. 1030/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...)**, s-au respins excepțiile lipsei competenței materiale a completului specializat în soluționarea conflictelor de muncă și a puterii de lucru judecatinvocate de pârâtul I. Ș. J. M.
S-a respins cererea privind emiterea ordonanței președințiale astfel cum a fost formulată și precizată de reclamantul B. S. H., în contradictoriu cu pârâtul I. Ș. J. M., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța soluția menționată, T. a avut în vedere următoarele:
Prin notele de ședință depuse la data de (...) pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a completului specializat în conflicte de muncă, apreciind că soluționarea prezentei cauze este de competența completului de con- tencios administrativ.
Prin Î. nr. 1969/(...) cauza a fost transpusă spre soluționare S. C. și de C. A. a T. M., dar prin Î. din data de (...) Secția Comercială și de C. A. a T. M. a restituit-o S. Civile a T. M..
Față de obiectul cererii, care constă în suspendarea emiterii oricăror acte sau a realizării oricăror acțiuni care ar avea ca urmare ocuparea de către alte persoane decât persoana reclamantului a posturilor de educație tehnologică având codurile 1070 și 3246 de la școlile „. V. din T. M. respectiv „. G. B. M., suspendare care să opereze de la data introducerii prezentei acțiuni, până la rămânerea irevocabilă a dosarelor nr. (...) și (...) și anularea oricăror acte care ar putea avea drept urmare ocuparea de către alte persoane decât persoana reclamantului a posturilor de educație tehnologică amintite mai sus și care ar putea fi emise de la data introducerii prezentei acțiuni, până la rămânerea irevocabilă a dosarelor nr. (...) și (...), instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, fiind vorba de suspendareaunor acte administrative, motiv pentru care competența în soluționarea cauzei revine secției comerciale, de contencios administrativ și fiscal de la acest tribunal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul B. S. H. solicitândcasarea încheierii de ședință și trimiterea dosarului spre soluționare instanței de litigii de muncă, pe care o consideră competentă să judece pe fond prezenta ordonanță președințială, în baza art. 581 alin. 2 C.pr.civ.
În motivare, reclamantul arată că a solicitat pe cale de ordonanță președințială, suspendarea emiterii unor acte sau acțiuni, suspendarea efectelor, respectiv suspendarea punerii în executare a oricăror acte care ar avea drept urmare ocuparea de către alte persoane decât persoana lui a catedrei de educație tehnologică de la școala "T. V." T.- M. și "O. G." B. M., suspendare care să opereze de la data depunerii prezentei cereri, respectiv (...), până la rămânerea irevocabilă a acțiunii din dosar nr. (...).
Această cerere a fost motivată prin posibilitatea păgubitoare pentru reclamant ca postul de la școala "T. V." T.-M. să fie ocupat prin transfer de o altă persoană și a cărui ocupare a fost blocat printr-o altă ordonanță președințială până la data de (...), respectiv posibilitatea ca ambele posturi să poată fi ocupate de către alte persoane prin acțiunea de mobilitate care va începe în luna februarie
2011.
Consideră că în mod greșit instanța Tribunalul Maramureș secția L. de M. a declinat competența materială a judecării ordonanței președințiale în favoarea secției C. A. luând în considerare obiectul dedus judecății, deoarece, în cazul ordonanțelor președințiale, nu obiectul dedus judecății stabilește competenta instanței, ci însăși competenta instanței care judecă fondul cauzei.
Faptul că obiectul ordonanței președințiale îl constituie suspendarea de acte nu conduce la stabilirea competenței, aceste acte putând deveni piedici (și care de altfel pot fi de orice natură), care să ducă la rămânerea fără obiect a acțiunii de fond, acțiune care de altfel nu vizează acte administrative, ci constatarea titularizării acestuia pe post, datorită trecerii unei perioade de timp care face ca postul să devină titularizabil.
Astfel, întrucât a fost învestită instanța de L. de M. cu soluționarea fondului, în dosar nr. (...), rezultă în mod obligatoriu că, potrivit art. 581 alin. 2
Cod Procedură Civilă, cererea de ordonanță președințială se depune la instanța competentă să judece fondul. Mai mult, ordonanțele președințiale sunt inadmisibile în materie de contencios administrativ. Iar competența instanței de fond a fost stabilită în baza art. 27 alin. 1 din O.G. 137/2000.
Prin urmare, singura competentă să judece cererea de ordonanță președințială este instanța care judecă fondul, respectiv cea de litigii de muncă.
Datorită urgenței invocate, solicită judecarea prezentului recurs de urgență și cu precădere, fără citarea părților, în baza art. 581 alin. 3 Cod Procedură
Civilă.
În drept invocă dispozițiile art. 581 alin. 1-4 și art. 582 Cod Procedură
Civilă.
Intimatul I. Ș. al Județului M., prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepția necompetenței de soluționare a prezentei cauze de către completul specializat în conflictele de muncă, motivat de faptul că solicitările reclamantului se circumscriu sferei contenciosului administrativ.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat.
Referitor la excepția necompetenței de soluționare a prezentei cauze de către completul specializat în conflictele de muncă, invocată de către intimat prin întâmpinare, Curtea apreciază că aceasta privește calificarea naturii litigiului dedus judecății care ține de fondul cauzei.
Privitor la fond, Curtea observă că recurentul reclamant și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 581 Cod de procedură civilă, norme ce reprezintă cadrul general al ordonanței președințiale în materie civilă.
O consecință a principiului disponibilității care guvernează această materie este și imposibilitatea instanței de a schimba din oficiu cauza acțiunii deduse judecății, chiar dacă pune în discuție calificarea juridică a cererii.
În acest context, raportat la obiectul cererii deduse judecății(luarea de măsuri vremelnice cu privire la acte administrative emise de către pârâtul IȘJ MM) și a cauzei pe care aceasta se fundamentează, Curtea constată, așa cum de altfel a reținut și T., că reclamantul recurent avea posibilitatea legală de a uza de procedura specială instituită prin dispozițiile art. 14 și 15 din Lega nr. 554/2004, procedură pe care însă acesta nu a urmat-o.
Cu alte cuvinte, reclamantul recurent a înțeles să uzeze de procedura generală, cu toate că solicitarea acestuia intra sub incidența unei proceduri speciale.
Or, contrar aprecierilor recurentului, pierderea căii speciale, nu are ca efect renașterea dreptului de a uza de calea generală.
Curtea consideră că raționamentul expus nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiție, așa cum acesta este prevăzut de art. 6 al. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În mod constant, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s- a reținut că dreptul de acces la o instanță nu este un drept absolut, acesta putând suferi limitări din partea statului. Esențial este ca o astfel de limitare să nu afecteze substanța dreptului, respectiv să îl golească de conținut. S. de către legiuitorul național a unor proceduri speciale în anumite materii a fost apreciată ca o limitare admisă ( Airey contra Irlandei; Artico contra Italiei; Saez contra
Spaniei)
Chiar dacă solicitarea reclamantului adresată instanței de contencios administrativ a fost respinsă ca inadmisibilă, nu se poate reține că acesta nu a beneficiat de acces la justiție, în condițiile în care acestuia îi este recunoscută de către legiuitor procedura specială prevăzută de art. 14 și 15 din legea nr.
554/2004 a contenciosului administrativ.
Recurentul reclamant s-a adresat instanței de contencios administrativ, însă acesta a urmat o procedură care nu este prevăzută în această materie - ordonanța președințială, deși acesta avea la dispoziție calea deschisă de normele legale mai sus evocate.
Fiindu-i respinsă ca inadmisibilă cererea de ordonanță președințială în contencios administrativ, acesta a urmat calea generală prevăzută de art. 581 din
Codul de procedură civilă, cu toate că solicitarea acestuia intra sub incidența art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere considerentele expuse și reținând că T. a tranșat corect cauza dedusă judecății, în baza art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
Întrucât recurentul reclamant este cel care a căzut în pretenții în sensul art. 274 Cod de procedură civilă, pretențiile acestuia privitoare la cheltuielile de judecată sunt considerate neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E R espinge ca nefondat recursul declarat de B. S. H. împotriva sentinței civile numărul 1030 din (...) a T. M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. S. D. D. C. G.
G. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...) Jud.fond: B.G.
| ← Decizia civilă nr. 4040/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 562/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
