Decizia civilă nr. 2513/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2513/R/2011
Ședința publică din data de 5 iulie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: S. D. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta B. G. S. G. SA împotriva sentinței civile nr. 1075 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) privind și pe reclamanta intimată G. R., având ca obiect litigiu de muncă - contestație împotriva deciziei de S.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentei - avocat R. E. S. din cadrul Baroului București și reprezentantul reclamantei intimate - avocat C. N. din cadrul Baroului C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 2 iunie
2011 reclamanta intimată prin avocatul ales a transmis prin fax la dosar întâmpinare, la data de 6 iunie 2011 acest înscris fiind înregistrat prin serviciul registratură al instanței.
I se comunică un exemplar al întâmpinării reprezentantului recurentei care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de cuprinsul întâmpinării formulate.
Reprezentantul intimatei se opune acordării unui nou termen având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la dosar în termenul legal.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată având în vedere poziția părții adverse și faptul că întâmpinarea a fost înregistrată în termenul de 5 zile prevăzut de C. de procedură civilă, partea interesată putând lua cunoștință de conținutul ei. P. a da posibilitatea reprezentantului recurentei să lectureze întâmpinarea care i s-a comunicat, cauza este lăsată la o strigare ulterioară.
La reluarea cauzei reprezentantul recurentei depune la dosar o hotărâre a Curții de A. I. reprezentând practică judiciară, respectiv o speță similară cu referire la cererea reconvențională.
Nefiind formulate alte cereri prealabile sau de altă natură, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentantul societății recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și pentru motivele arătate în scris, casarea hotărârii atacate cu recurs și în rejudecare respingerea contestației formulate de reclamanta G. R., menținerea sancțiunii aplicate acesteia cu avertisment scris și admiterea cererii reconvenționale formulate. Explică proceduraalimentării bancomatelor bancare arătând că reclamanta avea ca sarcină de serviciu introducerea banilor în caseta cu care se alimentează ATM-ul, iar instanța de fond nu a înțeles această procedură din acest motiv ajungând la concluzia greșită că nu ar fi întrunită cerința legală de săvârșire a unei fapte ilicite. Reclamanta trebuia să se deplaseze pe teren și nu a făcut acest lucru, reclamanta trebuia să aibe asupra sa cheile ATM-ului și nu s-a întâmplat acest lucru întrucât le-a predat celuilalt operator care a realizat alimentarea ATM-ului singur folosind și parola la care în mod normal numai reclamanta putea avea acces. Prin urmare nu se poate susține că reclamanta nu și-a încălcat atribuțiile de serviciu iar prin fapta săvârșită prin omisiune, a fost posibilă dispariția sumei de 5550 lei, faptă care atrage răspunderea materială a angajatei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosarul cauzei, reprezentând onorariu avocațial. S. că recurenta încearcă să completeze motivarea deciziei de sancționare întemeindu-se pe alte chestiuni care nu au fost cuprinse în decizie. În cursul anchetei administrative trebuiau a fi stabilite faptele angajatului și apoi sancționate, ori nu invers cum încearcă angajatorul să procedeze. Sancțiunea aplicată reclamantei s-a referit la un singur aspect: că nu s-a efectuat alimentarea bancomatului bancar de către reclamantă. Neînsoțirea echipajului care alimenta bancomatul bancar nu era cuprinsă în regulamentul de funcționare al băncii și nici în sarcinile de serviciu ale reclamantei. Mai mult, acea neînsoțire a echipajului s-a produs la dispoziția superiorului ierarhic întrucât reclamanta era singurul casier al unității la data respectivă. Culpa în neînsoțirea echipajului nu există și sarcina de a dovedi existența unei culpe îi aparține angajatorului. Din probațiune s-a constatat că alimentarea casetei cu bani s-a efectuat de către doi angajați, de reclamanta G. R. și martorul C. O., într-o încăpere special amenajată, supravegheată electronic și nu se justifică a răspunde pentru lipsa unei sume un singur angajat din cei doi iar reclamanta nu a avut calitatea de gestionar
Reprezentantul recurentei, în replică, învederează instanței că până la urmă aceasta ar fi problema reclamantei: „de ce nu răspunde și celălalt salariat";. Arată că și în fața instanței de fond s-a invocat tardivitatea cererii reconvenționale raportat la întrunirea condițiilor de răspundere a persoanelor care gestionează mijloace bănești, însă atâta vreme cât reclamanta nu a recurat soluția dată de instanța de fond nu poate invoca în recurs aceste chestiuni și dacă instanța de recurs s-ar pronunța asupra lor ar înrăutăți situația în propria cale de atac a B.
Reprezentantul reclamantei arată că ambii salariați au încărcat acele casete și prin urmare apare justificată întrebarea de ce ar răspunde reclamanta singură și nu împreună cu celălalt operator.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul T. C. sub nr. 4180/117/(...), contestatoarea G. R. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. G. S. G. S. C.-N., anularea deciziei de sancționare cu avertisment scris nr.206/(...), cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că decizia de sancționare disciplinară este netemeinică deoarece, la data de (...) reclamanta nu a însoțit echipajul care avea ca sarcină realimentarea ATM-urilor, aspect adus la cunoștința superiorului ierarhic în vederea găsirii unei persoane înlocuitoare. Mai mult, s-a arătat că echipajul care are ca sarcină alimentarea ATM-urilor trebuie sa fie însoțit de un casier colector, în timp ce reclamanta îndeplinește funcția de operator casierie, iar în fisa postului nu se prevede, ca sarcină de serviciu, însoțirea echipajelor.
De asemenea, reclamanta a susținut că nu i-a fost comunicata N. interna 5I16P1 cu privire la procedura de alimentare cu numerar a ATM- urilor și nu i-a fost facut vreun instructaj în acest sens.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 268 alin. 5 C. muncii.
Prin cererea reconvențională formulată în cauză, intimata-reclamantă a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 5500 lei, reprezentând prejudiciu creat prin neglijența de care a dat dovadă aceasta în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Î. a apărut un minus în gestionarea banilor cu care se alimenta ATM-ul, iar banii erau mânuiți de către reclamantă, a rezultat că minusul înregistrat a fost posibil fie din cauza efectuării cu neglijență a operațiunii de numărare a banilor, fie din cauza faptului că, în ziua de (...), reclamanta nu a însoțit echipajul care alimenta
ATM-urile și a rămas la S. băncii în vederea efectuării altor operațiuni.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 25 alin. 1 din Legea nr.
22/1969 și pe cele ale Procedurii interne de alimentare cu numerar a automatelor bancare N5.I16.P1.
Prin sentința civilă nr. 16 pronunțată de Tribunalul Cluj la data de (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamanta G. R. și s-a admis cererea reconvențională, reclamanta-pârâtă fiind obligată să plăteasca pârâtei- reclamante B. G. S. G.-S. C.-N.-despăgubiri în sumă de 5500 lei.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta G. R., iar prin decizia civilă nr. 1899/R/(...) a Curții de A. C., s-a casat în tot sentința recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. (...).
A fost administrată proba cu interogatoriu și cea testimonială, fiind audiați martorii C. O. și P. S.
Prin sentința civilă nr. 1075 din (...), Tribunalul Cluj a admis contestația formulată de contestatoarea G. R., a anulat decizia nr. 206 emisă de intimată la data de (...), a respins excepția tardivității precizării cererii reconvenționale, invocată de contestatoarea-pârâtă și a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă B. G. S. G. S. C. I. a fost obligată la plata în favoarea contestatoarei a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
P. a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
După cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, între pârâta B. G. S. G. S.- G. C., în calitate de angajator și reclamanta G. R., în calitate de angajat, s-au stabilit raporturi de dreptul muncii, iar prin decizia nr. 206 emisă de societatea intimată la data de (...), s-a dispus sancționarea contestatoarei cu avertisment scris, în temeiul art. 264 alin. 1 lit. a din C. muncii și a cap. 2 pct. 2.1. din Instrucțiunea N9I4 - Sancțiunile și aplicarea acestora în cadrul B. G. S. G..
P. aceasta, s-a reținut că prin referatul întocmit de dl C. R. - R. G. N. în data de (...), conducerea G.ului C. a luat cunoștință despre un minus de
5500 lei constatat în data de (...) la ATM 1009 A. M. la momentul realimentării acestuia. Din cercetările efectuate s-a constatat că, în data de
(...), reclamanta - operator casierie - a alimentat casetele ATM-ului 1009 A. M., aceasta având ca sarcină de serviciu introducerea banilor în caseta cu care se alimenta ATM-ul. Î. a apărut un minus în gestionarea banilor cu care se alimenta ATM-ul, iar banii erau mânuiți de către reclamantă a rezultat că minusul înregistrat a fost posibil fie din cauza efectuării cu neglijență a operațiunii de numărare a banilor, fie din cauza faptului că, în ziua de (...), reclamanta nu a însoțit echipajul care alimenta ATM-urile și a rămas la S. băncii în vederea efectuării altor operațiuni.
Examinând din oficiu legalitatea deciziei nr. 206/(...) prin prisma cerințelor stabilite sub sancțiunea nulității, instanța de fond a constatat că la emiterea deciziei contestate nu au fost respectate dispoziții legale imperative.
Astfel, potrivit art. 267 din C. muncii și art. 75 din Contractul Colectiv de M. U. la N. N. pe anii 2007-2010, nicio sancțiune disciplinară nu poate fi aplicată „mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile"; iar salariatul trebuie să fie convocat în scris cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de ziua stabilită, cu indicarea obiectului, datei, orei și locului întrevederii.
În ceea ce privește obiectul cercetării disciplinare - sau motivul acesteia, potrivit terminologiei din Contractului colectiv de muncă la nivel național, pentru respectarea dreptului la apărare al salariatului se impune ca angajatorul să indice conduita apreciată ca fiind imputabilă acestuia, prin care s-a realizat o încălcare a atribuțiilor de serviciu.
S-a reținut de către prima instanță că, prin convocarea emisă, intimata B. G. S. G. S., a indicat doar faptul că prezența reclamantei G. R. este necesară pentru lămurirea circumstanțelor în care s-a înregistrat minusul din data de (...) pe ATM-ul 1009 A. M., motivele concrete ale cercetării urmând a fi detaliate la momentul întrevederii („vă vom expune motivele pentru care ați fost convocată";).
Ținând cont de finalitatea procedurii cercetării disciplinare, și anume asigurarea pe deplin a dreptului la apărare al salariatului, prima instanță a apreciat că modalitatea în care a fost prezentat în speță obiectul cercetării nu satisface cerințele legale.
În acest sens, prima instanță a remarcat că întrebările adresate contestatoarei au vizat toate împrejurările în care s-a realizat încărcarea casetelor pentru alimentarea ATM-urilor din data de (...) și verificarea numerarului din data de (...), procesul-verbal nr. 2/(...) întocmit de C. de cercetare disciplinară prealabilă a constatat că „ salariat a a săvârșit cu
repetabilitate același tip de abatere disciplinară, respectiv inclusiv în datele d e 08.05 și (...) constând în încălcarea normelor de alimentare a casetelor de A. (filele 16-17), iar sancțiunea disciplinară a fost aplicată în final pentru două posibile conduite, apreciate ca fiind neconforme cu reglementările incidente.
Astfel, prin decizia contestată s-a menționat că abaterea disciplinară săvârșită de salariată a constat fie în efectuarea cu neglijență a operațiunii de numărare a banilor fie în omisiunea de a însoți echipajul care alimenta
ATM-urile.
Or, conform art. 268 alin. 2 lit. a din C. muncii, decizia de sancționare trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității absolute descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, nefiind admisibil a se proceda la identificarea tuturor variantelor posibile de producere a prejudiciului și la sancționarea unitară a salariatului, pentru toate aceste ipoteze.
Scopul cercetării disciplinare constă tocmai în clarificarea situației sub toate aspectele, pentru a se putea proceda la identificarea faptei și, în mod corespunzător, la individualizarea sancțiunii aplicabile, criteriile de stabilire a sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 266 din Cod urmând a fi raportate la o faptă concretă și nicidecum la o posibilă variantă de nerespectare a atribuțiilor de serviciu.
Concluzionând, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost convocată pentru a-și formula apărări la modul general, cu privire la minusul constatat, cercetarea prealabilă a vizat toate împrejurările din datele de (...) și (...), propunerea a fost de sancționare pentru fapte comise în ambele date, iar sancționarea disciplinară s-a dispus fără indicarea concretă a vreunei stări de fapt, ci prin identificarea unor posibile fapte.
Or, nerespectarea cerințelor legale menționate nu poate fi complinită în vreun fel, fiind de natură a împiedica demersul de verificare a temeiniciei sancțiunii aplicate.
Din acest motiv, în temeiul art.76 din C. muncii, s-a dispus anularea deciziei nr.206/(...) de sancționare disciplinară a contestatoarei.
Prin cererea reconvențională formulată, intimata B. G. S. G. S.-G. C. a solicitat obligarea contestatoarei-pârâte la plata sumei de 5500 lei, reprezentând prejudiciul creat prin neglijența de care a dat dovadă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
În ceea ce privește excepția tardivității precizării cererii reconvenționale invocată de reclamanta-pârâtă G. R. la ultimul termen de judecată, s-a reținut că este neîntemeiată, întrucât intimata a indicat drept temei juridic al cererii art. 25 alin. 1 din Legea nr. 22/1969 și în motivarea solicitării a făcut referire la întrunirea condițiilor de răspundere a persoanelor care gestionează mijloace bănești.
Pe fond, prima instanță a reținut că, potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 22/1969, „Gestionarul răspunde integral față de agentul economic, autoritatea sau instituția publică pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa";, iar art. 24 din același act normativ face trimitere la condițiile răspunderii patrimoniale a salariatului, reglementate prin C. muncii.
Conform art. 270 din Cod, salariații răspund patrimonial „pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor";, condițiile angajării acestei răspunderi fiind, deci, următoarele: calitatea de salariat al angajatorului păgubit, săvârșirea unei fapte ilicite aflate în legătură cu munca desfășurată de salariat, producerea unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv vinovăția angajatului în comiterea faptei.
În speță, instanța de fond a apreciat că nu este întrunită cerința legală de săvârșire de către salariată a unei fapte ilicite, cu încălcarea atribuțiilor care îi reveneau.
Sub acest aspect, intimata-reclamantă nu a indicat cu precizie care este fapta generatoare de prejudiciu, imputând angajatei G. R. atât efectuarea cu neglijență a operațiunii de numărare a banilor, cât și neînsoțirea echipajului care alimenta automatele bancare.
Cu privire la prima faptă posibilă, din declarația martorului C. O., s-a reținut că, în data de (...), acesta a participat la completarea și sigilarea casetelor, după ce a alimentat bancomatele din Vaida Voievod și Apahida. Același martor a arătat că nu poate preciza care anume casetă a fost completată de el și care de contestatoare, neexistând nicio posibilitate de identificare a persoanei care a realizat operațiunile cu privire la caseta de alimentare a ATM-ului 1009 A. M.
Pe de altă parte, prima instanță a reținut că martorul a atestat faptul că în acea zi „a ieșit casa";, aspect necontestat de către angajator (căruia îi revenea sarcina probei, conform art. 287 din C. muncii), iar din răspunsul la interogatoriu al B. G. S. G. S. - G. C., pct. 5 reiese că dacă lipsa se producea în momentul încărcării casetei, la închiderea de zi s-ar fi observat diferențele existente fie în plus, fie în minus.
Apoi, N. internă N5I16P1 care reglementează procedura de alimentare a automatelor bancare prevede faptul că operatorii casierie care au efectuat încărcarea și sigilarea casetelor și apoi au și verificat numerarul din casetele retrase „poartă răspunderea asupra conținutului casetelor (numerarului din casete) pe întregul interval de timp de la încărcarea casetelor și introducerea în automatul bancar, până la retragerea acestora cu ocazia realimentării";.
S-a reținut de către instanța de fond că aceste cerințe nu sunt întrunite în speță în condițiile în care nu se poate stabili dacă reclamanta G. R. este cea care a încărcat caseta pentru automatul bancar în discuție și nu este nici cea care a restituit numerarul aferent ATM-ului, deschiderea casetelor și numărarea banilor realizându-se de B. N.
În ceea ce privește obligația contestatoarei-pârâte de a însoți echipajul în vederea alimentării automatelor bancare, aceleași norme prevăd faptul că
„Operațiunile privind alimentarea efectivă cu numerar a automatelor
(înlocuirea casetelor) se efectuează obligatoriu de către două persoane desemnate care asigura atribuțiile casierului și operatorului, astfel: Casierul asigură gestiunea numerarului și manipularea corectă a casetelor și deține cheia seifului ATM/ASV/BNA și cheia de la panoul supervizor; Operatorul asigură intervențiile la nivelul panoului supervizor și deține cifrul ATM/ASV/BNA și cheia de la panoul supervizor";.
Cu privire la această atribuție de serviciu, atât martorul C. O. cât și martorul P. S. au arătat că practica în cadrul societății pârâte era de respectare a acestei îndatoriri doar dacă la casierie nu funcționa o singură persoană. Or, prima instanță a reținut că, la data de (...), contestatoarea G. R. era unicul casier și de aceea nici nu s-a pus problema de a însoți echipajul la alimentarea automatelor bancare.
Această împrejurare este confirmată de refuzul intimatei de a răspunde la întrebarea nr.11 din cadrul interogatoriului formulat, refuz căruia instanța de fond i-a acordat valoarea de mărturisire în temeiul art. 225 din C. de procedură civilă, raportat la art. 1204 din C. civil.
Astfel, s-a reținut că, la data care interesează în cauză, contestatoarea era unicul casier de serviciu și a probat că nu putea părăsi sediul Sucursalei. Pe de altă parte, angajatorul nu a făcut dovada faptului că și în aceste condiții se respecta la nivelul unității obligația de însoțire a echipajului, deși sarcina probei îi incumba conform art. 1169 cod civil și art. 287 din C. muncii.
P. toate aceste aspecte, tribunalul a reținut că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatei.
În temeiul art. 291 din C. muncii, raportat la art. 274 alin. 1 din C. de procedură civilă, intimata, căzută în pretenții, a fost obligată la plata în favoarea contestatoarei a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată Î mpotriva acestei sentințe civile a formulat recurs pârâta B. G. S. G. S. G. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarelemotive:
În mod greșit, fără a invoca și pune în discuția părților nulitatea măsurii de sancționare pentru nelegalitatea cercetării disciplinare, primainstanță a reținut că reclamantei nu i s-a adus la cunoștință, prin convocator, obiectul acestei cercetări.
Se mai susține că persoanele din conducerea G.ului C. au luat cunoștință despre un minus de 5500 lei constatat în data de (...) la ATM
1009 A. M., la momentul realimentării acestuia. Din cercetările efectuate s-a constatat că, în data de (...), reclamanta - operator casierie - a alimentat casetele ATM-ului 1009 A. M., aceasta având ca sarcină de serviciu introducerea banilor în caseta cu care se alimenta ATM-ul. Î. a apărut un minus în gestionarea banilor cu care se alimenta ATM-ul, iar banii erau mânuiți de către reclamantă, a rezultat că minusul înregistrat a fost posibil fie din cauza efectuării cu neglijență a operațiunii de numărare a banilor, fie din cauza faptului că, în ziua de (...), reclamanta nu a însoțit echipajul care alimenta ATM-urile.
Recurenta mai arată că fosta salariată era responsabilă de întreg numerarul care a fost încărcat în casetele de alimentare ale ATM-urilor, astfel încât, în data de (...), trebuia să plece în cursă alături de ceilalți colegi care făceau parte din echipajul care avea această sarcină.
Conform Normei interne N5I16P1 care reglementează procedura de alimentare a automatelor bancare, operatorii casierie care au efectuat încărcarea și sigilarea casetelor și apoi au și verificat numerarul din casetele retrase „poartă răspunderea asupra conținutului casetelor (numerarului din casete) pe întregul interval de timp de la încărcarea casetelor și introducerea în automatul bancar, până la retragerea acestora cu ocazia realimentării";.
Se mai arată că salariata nu a respectat nici recomandarea ca persoana care încarcă numerarul să facă și desigilarea și numărarea bancnotelor la întoarcerea aceleiași casete în S..
Recurenta mai arată că în bancă nu exista funcția de casier colector, iar vinovăția celor care au însoțit transportul nu poate fi reținută, deoarece acest echipaj preia și predă casetele de valori sigiliate și nu s-au constatat violări ale acestora.
Se mai arată că, în temeiul art.25 din Legea nr.22/1969, există prezumția culpei reclamantei-gestionare pentru prejudiciul cauzat, în sumă de 5500 lei, iar aceasta nu a reușit să dovedească că, în apărare, lipsa culpei și să indice autorul prejudiciului.
Mai consideră recurenta că în mod greșit prima instanță nu a reținut din declarația martorului C. O. faptul că intimata a introdus banii în caseta de bancomat și a sigilat această casetă.
Se mai susține că este irelevant faptul că în ziua respectivă „ casa ar fi ieșit";, pentru că, în realitate, în momentul în care banii au fost introduși în casete a fost sustrasă suma respectivă, astfel încât casa „ a ieșit"; scriptic, dar nu faptic. Practic, se arată că soldul corect se vede abia când casetele sunt aduse înapoi în bancomat și sunt numărați efectiv banii rămași în casetă, scăzându-se retragerile.
Prin întâmpinarea formulată, intimata G. R. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de pârâta B. G. S. G. S. G. C., în temeiul disp.art.3041 Cod. proc. civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și adispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod greșit prima instanță a reținut că decizia de sancționare contestată în cauză ar fi lovită de nulitate absolută, pentru neefectuarea legală a cercetării disciplinare prealabile.
Conform art. 267 C. muncii:"; (1) Sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, nu poate fi dispusa mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
(4) In cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa susțină toate apărările in favoarea sa si să ofere persoanei împuternicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivațiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Astfel, potrivit scrisorii de convocare din data de (...), reclamanta a fost încunoștințată că, la data de (...), va avea loc, în temeiul disp.art.267 din C. muncii, cercetarea „ circumstanțelor în care în data de (...) pe ATM-ul 1009
Ag. M. a fost înregistrat un minus de 111 buc la cupiura de 50 ron reprezentând o sumă de 5500 ron";.
În mod greșit prima instanță a reținut că acest convocator încalcă dreptul la apărare al reclamantei, deși acesta menționează în mod expres care este obiectul cercetării prealabile.
De altfel, în cursul cercetării disciplinare reclamanta nu a invocat faptul c ă nu cunoaște m otivele pentru care este audiată, ci dimpot rivă, la punctul
1 din nota explicativ ă dată la data de (...) , a arătat că a fost c onvocată pentru lipsa din ATM 1009 (M.).
Prin aceeași notă explicativă, reclamanta a arătat că la data de (...) a alimentat casetele pentru acest ATM, pe care le-a sigilat, întocmind, semnând și parafând procesul-verbal de alimentare.
Prin aceeași notă explicativă, aceasta a mai arătat că a verificat sigiliul casetelor retrase din ATM M., care era intact și a semnat procesul-verbal de retragere.
Cu ocazia verificării numerarului din aceste casete retrase, doamna B.
Nastasia a constatat minusul în gestiune.
Curtea reține că, potrivit fișei postului, semnate de către r eclamantă,
depusă la filele nr.23 -24 dosar de fond, aceasta avea, în calitate de operator c asierie și următoar ele atribuții: „Pregăti rea casetelor cu nu merar în vederea a limentării ATM -uril or"; și „ Preluarea numerarului din casete, restituite în u rma alimentării ATM -urilor";.
Conform Normei interne N5I16P1 care reglementează pro cedura de alimentare a automatelor bancare, verificarea numerarului din casetele r etrase de la ATM se recomandă a fi efectuată de către aceiași operatori care a u efectuat încărcarea casetelor respective, cu ocazia alimen tării precedente a automatului. Aceștia poartă răspunderea asupra conținutului casetelor(
numerarului din casete) pe întregul interval de timp de la încărcarea c asetelor și introdu cerea în automatul bancar, până la ret ragerea acestora c u ocazia realimentării.
Operațiunile privind ali mentarea efectivă cu numerar a automatelor(
înlocuirea casetelor) se efectuează obligatoriu de către două persoane desemnate de a asigura atribuțiile casierului și operatorului, astfel:
Casierul asigură gestiunea numerarului și manipularea corectă a casetelor și deține cheia seifului ATM;
Operatorul asigură intervențiile la nivelul panoului supervizor și deține cifrul ATM și cheia de la panoul supervizor.
Curtea reține că aceste proceduri interne, coroborate cu atribuțiile din fișa postului, probează cu certitudine calitatea reclamantei de gestionar alnumerarului din casete. Aceste norme sunt de o importanță deosebită, având în vedere unitatea bancară în care reclamanta își desfășura activitatea și valorile pe care aceasta le manipula zilnic, astfel încât acestea trebuiau respectate întocmai, fără a putea fi cenzurate de către salariat. Chiar și o eventuală practică în ceea ce privește încălcarea acestor prevederi interne nu pot în niciun caz să o absolve pe intimată de răspunderea ce-i revenea în gestiunea numerarului încredințat. În realitate, aceste norme erau chiar de natură a asigura, pe lângă apărarea patrimoniului societății și cadrul necesar protejării operatorilor casierie de evenimente de genul celui în speță.
Se reține că în cauză angajatorul a dovedit, cu aceste înscrisuri depuse la dosar, săvârșirea abaterii disciplinare de către reclamantă, care din neglijență și încălcând procedurile interne a cauzat un prejudiciu unității bancare, iar intimata nu a reușit, cu probele administrate în cauză, respectiv martorii: C. O. și P. S., să se exonereze de această răspundere, din declarațiile acestora reieșind aceeași concluzie, și anume că persoana care aplica sigiliul, după alimentarea casetelor era răspunzătoare de conținutul acesteia până la retragerea acesteia pentru realimentare. Cum reclamanta, chiar prin nota explicativă, a recunoscut că a aplicat sigiliul după alimentarea casetei, Curtea reține că aceasta trebuia să ia toate măsurile necesare, prevăzute de altfel în procedurile interne, pentru a nu exista pierderi de numerar din gestiunea sa.
În consecință, în mod corect angajatorul a individualizat și sancțiunea aplicată, în temeiul disp.art.266 din C. muncii, cea a avertismentului scris, atenționând-o pe reclamantă asupra conduitei sale, în vederea responsabilizării sale, pentru a preveni pe viitor repetarea unor abateri similare de către această salariată sau de către alți angajați.
Curtea mai reține că în mod eronat prima instanță a soluționat și cererea reconvențională formulată în cauză de către B. G. S. G. S. G. C.
Astfel, instanța de fond a reținut că angajatorul nu a reușit să probeze cu certitudine culpa salariatului, deși practica judiciară, în interpretarea prevederilor art.24 din Legea nr.22/1969, a ajuns la concluzia că, în cazul lipsurilor cantitative în gestiune, culpa gestionarului se prezumă.
În speță, se reține că, potrivit considerentelor expuse anterior, angajatorul a dovedit în cauză calitatea de gestionar a reclamantei și existența prejudiciului suferit, astfel încât revenea salariatei sarcina de a proba că nu se face vinovată de producerea prejudiciului, pentru a răsturna această prezumție.
Având în vedere faptul că reclamanta-intimată nu a reușit, cu probele administrate în cauză, să răstoarne această prezumție de culpă, se reține ca fiind fondată cererea reconvențională formulată de către recurentă, urmând a fi antrenată, în condițiile art.270 din C. muncii, răspunderea patrimonială a salariatei pentru prejudiciul în sumă de 5550 lei cauzat angajatorului.
P. aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, se va admite recursul declarat de pârâta B. G. S. G. S.G. C., se va modifica în tot sentința primei instanțe, în sensul de a se respinge contestația formulată de reclamanta G. R. în contradictoriu cu pârâta B. G. S. G. S. - G.
C. ca nefondată.
Se va admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamanta B. G. S. G. S. - G. C. în contradictoriu cu reclamanta-pârâta G. R. și în consecință, aceasta va fi obligată la plata sumei de 5550 lei către pârâta- reclamantă, cu titlu de despăgubiri materiale.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâta B. G. S. G. S. - G. C. împotriva sentinței civile nr. 1075 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că respinge contestația formulată de reclamanta G. R. în contradictoriu cu pârâta B. G. S. G. S. - G. C. ca nefondată.
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamanta B. G. S. G. S. - G. C. în contradictoriu cu reclamanta-pârâta G. R. și în consecință o obligă pe aceasta la plata sumei de 5550 lei către pârâta- reclamantă, cu titlu de despăgubiri materiale.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 5 iulie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. C. M. S. D.
N. N.
GREFIER,
Red./Tehnored.:C.M.;
2 ex.-(...);
Jud.fond.:- Tribunalul Cluj:- A. G. C.;
| ← Decizia civilă nr. 5186/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4265/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
