Decizia civilă nr. 2870/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ N. 2870/R/2011

Ședința publică din data de 7 septembrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘED.TE: G.-L. T.

JUDECĂTORI: S.-C. B.

I.-R. M.

G.: G. C.

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. M. și P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 596 din 22 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pe pârâții intimați Ș. CU C. I-V. N. 7 V. DE S. și C. LOCAL V. DE S., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 și, respectiv, 17 august 2011, prin fax, pârâtul recurent P. O. V. de sus a depus la dosarul cauzei note de ședință prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă.

De asemenea, se mai constată că, la data de 30 august 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosarul cauzei întâmpinare la recursurile pârâților, solicitând respingerea acestora, menținerea hotărârii instanței de fond și judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia pârâtului recurent.

Constatând că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.

C U R T E A A supra recursurilor de față;

D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub dosarul nr. (...) pe rolul T. M. reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții: Ș. cu cls. I-V. nr.7 V. de S., C.

Local V. de S., P. orașului V. de S., Ministerul Finanțelor Publice obligarea acestora la plata tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2008 până la 31 decembrie 2009, la valoarea actualizată cu rata inflației la data plății, precum și obligarea pârâților la plata tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr.

128/1997 privind statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2010 până la data 31 decembrie 2010, la valoarea actualizată cu rata inflației la data plății.

În drept, s-au invocat prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997, OG nr. 15/2008, OG nr. 11/2007 aprobată prin L. nr. 2., L. nr. 3. și art. 28 alin.

2 din L. sindicatelor nr. 5..

Pârâții: Ș. cu cls. I-V. nr. 7 V. de S. și C. Local V. de S., deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.

P. orașului V. de S. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că acesta nu are calitatea de angajator a cadrelor didactice, iar plata salariilor se realizează în urma demersurilor realizate de I. Ș. al J. M.. A mai precizat că obligația de a plăti tranșele de vechime revine angajatorului. Unitățile de învățământ sunt finanțate de către stat prin M. E., căruia i se alocă fonduri din bugetul de stat pentru a plăti cadrelor didactice drepturile salariale.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. F. P. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea excepției, pârâtul a arătat că între Ministerul Finanțelor

Publice și reclamant nu există raporturi juridice.

Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția bugetară revine G.ului, respectiv P., potrivit art. 17 din L. nr. 500/2002.

Admiterea cererii ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se numără prin angajații M. F. P. încălcându-se astfel prevederile art. 14 din L. nr. 500/2002.

În plus, obligarea M. F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamant este lipsită de suport legal și în același timp imposibilă, aceste sume fiind propuse de către ordonatorii principali de credite conform art. 34 alin. 1 din L. nr. 500/2002.

Prin sentința civilă nr. 596/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin D. F. P. M. și P. orașului V. de S.

S-a admis acțiunea formulată de S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții: Ș. cu cls. I-V. nr.7 V. de S., C. local V. de S., P. orașului V. de S., Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință:

Au fost obligați pârâții să acorde membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: S. E., T. A., A. M., B. V., C. M., B. I., P. G., T. G., S. V., S. S., V. Ion, B. M., Rad I., C. V., A. A., tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 din L. nr. 128/1997 începând cu (...) până la (...), actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății și tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 din

L. nr. 128/1997 începând cu (...) până la data de (...), actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul

Ministerul Finanțelor Publice, T. a reținut că M. F. P. în virtutea dispozițiilor art. 19 din L. nr. 500/2002 are atribuții de a pregăti proiectele legilor de rectificare bugetară. Întrucât sumele alocate unităților de învățământ nu sunt suficiente pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, Ministerul Finanțelor Publice alocă fondurile necesare efectuării plății, astfel încât, deși nu este implicat direct în raporturi juridice se impune chemarea sa în judecată pentru opozabilitatea hotărârii, pentru a se putea executa hotărârea, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.

Cu privire la excepția invocată de P. orașului V. de S. tribunalul a reținut că acesta are calitate procesuală pasivă fiind ordonator principal de credite potrivit L. nr. 2. și conform art.4 din O.G. nr. 22/2002 cu modificările și completările ulterioare ";(1) Ordonatorii principali de credite bugetarii au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, încondițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii. (2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.";

Pe fond, T. a constatat că, potrivit art. 50 alin. 1 și 2 din L. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, „personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizarea stabilită de lege și de tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste 40 ani activitate în învățământ";.

În anexa nr. 2 din OG nr.15/2008 se regăsesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar. Aceasta ordonanță se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008.

Potrivit adresei emise de Ș. cu cls.I-V. nr.7 V. de S., acesta arată că nu a pus în aplicare Decizia Curții Constituționale nr. 983/2009 prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile Ordonanței G.ului nr. 15/2008 privind acordarea tranșelor suplimentare de vechime și prin urmare acestea nu s-au mai acordat începând cu data de (...).

Tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997 nu se regăsesc în coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru ultimele trei tranșe de vechime (30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 de ani), așa cum prevede art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 15/2008.

Începând din (...), conform art. 10 din A. II a L. nr. 3. și a prevederilor punctului 6 din Notă la A. II a L. nr. 3. se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997, până la data de (...), respective apariția L. cadru 284/(...).

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții P. orașului V. de S. și M inisterul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M..

1. Prin recursul formulat, pârâtul P. orașului V. de S. a solicitat, în principal, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive P.ui orașului V. de S., cu consecința respingerii acțiunii reclamantului în contradictoriu cu primarul orașului V. de S., iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul înlăturării obligației P.ui orașului V. de S.la plata sumelor prevăzute din bugetul propriu.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța a aplicat și interpretat în mod greșit prevederile L. nr. 2. și ale art. 4 din OG nr. 22/2002. A., prin L. nr. 2. republicată, nu se prevede printre atribuțiile primarului și aceea de a plăti tranșele de vechime ale cadrelor didactice. Faptul că este ordonator principal de credite nu echivalează cu acela de a plăti din bugetul propriu cheltuielile ocazionate de plata vechimii în muncă ale cadrelor didactice. Așa cum s-a arătat și în cuprinsul întâmpinării depuse la fondul cauzei, primarul orașului nu este angajatorul cadrelor didactice astfel încât, neexistând niciun raport de muncă între aceștia, nu se poate ca primarul să fi obligat la plata unor tranșe de vechime pentru persoane care nu desfășoară activități în beneficiul acestuia. De asemenea, prevederile art. 4 din OG nr. 22/2002 au în vedere plata unor titluri executorii, iar in prezenta cauză nu vorbim despre titluri executorii. Consideră că nu se poate motiva respingerea excepției lipsei calității procesuale pe considerentul că sentința este executorie deoarece ridicarea excepției este anterioară pronunțării sentinței și nu se poate baza respingerea excepției pe art. 4 din OG nr. 22/2002 ce face referire la un titlu executoriu, care nu exista în momentul analizării cauzei pe fond.

R. a mai susținut că instanța de fond nu a cercetat suficient reglementările legale în vigoare in raport cu obiectul cauzei pentru a stabili din bugetul cărei instituții publice se plătesc sumele privind tranșele de vechime ale cadrelor didactice.

Potrivit HG nr. 1618/2009 sumele pentru asigurarea tranșelor de vechime în muncă ale cadrelor didactice sunt asigurate din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sume ce provin de la bugetul de stat si nu din bugetul local al orașului. A. 3 din aceeași hotărâre de G. prevede modul în care se finanțează unitățile de învățământ. A., unitățile de învățământ transmit situația către primării, care transmit mai departe către D. generală a finanțelor publice județene situația elevilor, în funcție de care se vor repartiza sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin decizie a directorului D. generala a finanțelor publice județene. Acest articol, coroborat cu art. 4 ind. 2 din HG nr. 1618/2009, potrivit căruia în cazuri excepționale, când sumele calculare nu asigură plata drepturilor salariale la unitățile de învățământ, se pot efectua redistribuiri ale sumelor defalcate pe orașe, prin intermediul D. generale a finanțelor publice județene, ne conduce spre concluzia că primarul nu poate asigura sumele din bugetul local și are o simplă atribuție de transmite situația către D. generală a finanțelor publice M., care, in colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice sunt în măsură să dispună și să asigure sumele necesare plății tranșelor de vechime În muncă.

Potrivit art. 40 din HG nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul Județean prin hotărâre și cu asistența direcției generale a finanțelor publice și a I.ui școlar vor repartiza unităților administrativ teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și după caz fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora pentru plata drepturilor bănești ale cadrelor didactice. A., sumele se asigură de către consiliul județean cu asistența direcției generale a finanțelor publice, iar nu de către primarul orașului și nu prin dispozițiile acestuia.

Menționează recurentul că potrivit L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale orice cheltuieli publice se realizează prin asigurarea resurselor financiare, ori, în situația de față, resursele financiare pentru plata tranșelor de vechime în muncă se realizează de către consiliul județean cu asistenta direcției generale a finanțelor publice din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, nu din bugetul local al orașului.

Prin OUG nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare se arată că începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asiguri din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, dar aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile art. 16 din HG nr. 2192/2004, potrivit cărora unităților de învățământ preuniversitar de stat sunt finanțate și de la bugetul de stat și din alte surse, respectiv, venituri proprii.

R. a invocat faptul că asigurarea plății tranșelor de vechime în muncă nu poate fi realizată din bugetul local, ci aceste sume se asigură prin deciziile D. generale a finanțelor publice județene, după o procedură specială, în care P. orașului V. de S. are un rol secundar și nu unul principal în sensul de a decide și asigura de unul singur sumele necesare finanțării unităților de învățământ în ceea ce privește drepturile salariale.

Există o procedură specială prin care banii ce sunt virați pentru instituțiile de învățământ ajung în bugetul local al orașului pentru a fi repartizați pe fiecare instituție de învățământ în parte și în considerarea acestui fapt primarul esteordonatorul principal de credite, că in bugetul orașului este cuprins și bugetul unității de învățământ și nu în acel sens că este obligat să finanțeze instituțiile de învățământ din bugetul propriu. Dacă ne raportăm la dispozițiile sentințe! recurate ar însemna ca primarul să plătească tranșele de vechime în muncă din bugetul propriu, ceea ce este ilegal întrucât aceste sume provin de la bugetul de stat. R. consideră că are calitate procesuală în această cauză ca și opozabilitate a sentinței, dar nu ca și parte care să fie obligată, din bugetul propriu, la plata unor sume ce nu intră in obligația legală de a le plăti.

În drept, recurentul a invocat disp. 299 și urm. cod proc. civ., art. 304 pct.

9 și art. 304 ind. 1 cod proc. civ.

2. Prin recursul declarat, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F.

P. M. a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii obligării M. F. P. la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de S. L. din Î. M..

În motivarea recursului recurentul a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că nu are raporturi juridice cu reclamanții.

Menționează recurentul că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția bugetară revine G.ului respectiv P. potrivit art. 17 alin. 1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.

Reglementând rolul G.ului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum și supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetară și a contului general anual de execuție.

În asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva M. F. P. ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane si care nu se număra printre angajații M. F. P., încălcându-se astfel prevederile art.14 din L. nr.500/2002.

Obligarea M. F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsită de suport legal si in același timp imposibila deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art. 34 alin.1 din L. nr.

500/2002, iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens de către legiuitor.

In drept, recurentul a invocat prevederile art.304 pct. 9 C.proc.civ.

În data de (...), reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus întâmpinare (f. 16-

19), prin care a solicitat respingerea recursurilor și menținerea hotărârii instanței de fond, arătând că față de atribuțiile M. F. P. reglementate de art. 19 din L. nr.

500/2002, consideră că instanța de fond a procedat corect în sensul obligării acestui pârât la alocarea sumelor necesare efectuării plății tranșelor suplimentare de vechime.

Referitor la recursul pârâtului P. orașului V. de S. intimatul a arătat că potrivit prevederilor art.167 din L. nr.84/1995 și ale L. educației nr. 1/2011, C. Local este finanțatorul unităților de învățământ preuniversitar. Prin urmare, datorită acestei atribuții consideră că are calitate procesuală pasivă în acest dosar. Dacă instanța va pronunța hotărârea judecătorească favorabilă membrilor de sindicat, datorită sistemului de finanțare per elev, este nevoie de eliberarea unor sume de bani în vederea executării hotărârii, iar conform reglementărilor legale, C. local, la propunerea primarului (ordonator principal de credite) are obligația de a aproba eliberarea sumelor necesare executării. Menționează că nu susțin că banii trebuie să fie plătiți din bugetul local, ci prin bugetul local.

P. orașului V. de S. a fost chemat în judecată datorită calității sale de ordonator principal de credite, având atribuțiile prevăzute de art.4 din O.G. nr.nr.22/2002 și consideră că excepția lipsei calității procesuale a P.ui orașului V. de S. este neîntemeiată.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilorlegale incidente Curte reține că recursul este fondat, având în vedere următoareleconsiderente:

A. cum rezultă din cererea introductivă de instanță, prin demersul lor juridic reclamanții membri de sindicat au solicitat obligarea pârâtului Ministerul

Finanțelor Publice, alături de ceilalți pârâți, la plata sumelor reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de 50 alin. 1 și 2 din L. nr.

128/1997, începând cu data de (...) și până la (...).

Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Instanța are obligația de a analiza calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății.

Conform dispozițiilor art. 11 al. 5 din L. nr. 128/1997, coroborate cu dispozițiile art. 7 alin. 8 și 9 din L. nr. 84/1995 (dispoziții legale în vigoare la data promovării acțiunii și la data pronunțării sentinței atacate) calitatea de angajator al personalului didactic și, prin urmare, de obligat la plata drepturilor salariale o are doar unitatea de învățământ cu personalitate juridică pârâtă în cauză. În același sens sunt și dispozițiile art. 93 din L. educației nr. 1/2011, intrată în vigoare la data de (...).

Cum recurenții nu au calitatea de angajator al reclamanților reprezentați în cauză, acestora nu le revine obligația prevăzută de art. 161 alin. 1 din Codul

Muncii privitoare la plata directă către aceștia a drepturilor salariale la care sunt îndreptățiți.

Potrivit prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.

Conform art. 36 din L. nr. 2., consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. În plus, conform art. 4 alin. (1) din HG nr. (...) privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010 „consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică";.

P. orașului V. de S. este ordonator principal de credite al bugetului orașului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 2..

De asemenea, conform disp. art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

Potrivit art.40 din aceeași hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al Municipiului București, prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.

Se reține astfel că, deși P.ui orașului V. de S. îi revin atribuții în ceea ce privește alocarea și fundamentarea fondurilor necesare unităților de învățământ, acestea ar fi fost de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârâtîntr-un eventual litigiu al cărui obiect l-ar reprezenta obligarea sa la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de angajator.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M. F. P., proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din L. nr. 500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.

Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat, revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale, ținând seama de sumele corespunzătoare drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar potrivit legii.

Însă toate aceste aspecte ar fi fost eventual de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârât numai în măsura în care acesta ar fi fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcțiile specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar), prin formularea unei cereri de obligare a sa la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale.

Cum prin cererea introductivă S. reprezentant al reclamanților a chemat în judecată pe pârâții recurenți pentru ca aceștia să fie obligați la plata drepturilor salariale solicitate, calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți trebuie stabilită prin raportare la obiectul acțiunii, astfel că în mod greșit a apreciat instanța de fond că în cauză calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți ar fi justificată prin prisma dispozițiilor art. 19 din L. nr. 500/2002 și respectiv, ale L. nr. 2..

De asemenea, nu poate fi reținută nici susținerea intimatului reclamant din întâmpinarea depusă în recurs, potrivit căreia calitatea procesuală pasivă a recurenților este justificată prin prisma obligațiilor ce le revin acestora în asigurarea finanțării unităților de învățământ, câtă vreme reclamantul nu a formulat un capăt de cerere având ca obiect obligarea acestor pârâți la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale pretinse.

Curtea reține astfel că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în mod greșit instanța de fond a considerat că pârâții recurenți au calitate procesuală pasivă în cauză.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea va admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și P. O. V. de S. și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți, cu consecința respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu aceștia, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE Î N NUMELE L. D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M. și P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 596 din (...) în dosarul nr. (...) al T. M., pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL

FINANȚELOR PUBLICE ȘI P. O. V. DE S. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 7 septembrie 2011.

PREȘED.TE JUDECĂTORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.

G.

G. C.

Red.GLT/dact.MS

3 ex./(...)jud.fond: M.C.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2870/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă