Decizia civilă nr. 3264/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3264/R/2011
Ședința data de 28 S. 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: G.-L. T.
JUDECĂTORI: S. C. B.
I.-R. M.
G.: A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții M. F. P. prin D. G. A F. P. M., C. LOCAL V. DE S. și P. O. V. DE S., împotriva sentinței civile nr. 736 din 05 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pârâta intimată S. G. PENTRU C. CU D. V. DE S., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.. de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 30 august 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul-recurent P. orașului V. de S. a transmis la dosar, prin fax, note de ședință.
De asemenea, la data de 07 septembrie 2011, reclamantul - intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor, menținerea hotărârii instanței de fond și judecarea cauzei în lipsă.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural,
Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâții recurenți.
Cauza fiind în stare de judecată, având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă și prin cererile de recurs, rămâne în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A A supra recursului de față;
D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată și precizată sub dosarul nr. (...) la
Tribunalul Maramureș reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții: Ș. G. pentru C. cu D. V. de S., C. Local V. de S., P. orașului V. de S., Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestora la plata tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, începând cu 28 ianuarie 2008 până la 31 decembrie
2009, la valoarea actualizată cu rata inflației la data plății, precum șiobligarea pârâților la plata tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2010 până la data 31 decembrie 2010, la valoarea actualizată cu rata inflației la data plății.
În drept, s-au invocat prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr.
128/1997, OG nr. 15/2008, OG nr. 11/2007 aprobată prin L. nr. 2., L. nr.
3. și art. 28 alin. 2 din L. sindicatelor nr. 5..
Pârâta Ș. pentru copii cu deficiențe V. de S. deși legal citată nu a formulat întâmpinare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. F. P. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea excepției pârâtul a arătat că între acesta și reclamantul
S. L. din Î. M. nu există raporturi juridice.
Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția bugetară revine Guvernului, respectiv P., potrivit art. 17 alin. 1 din L. nr. 500/2002, Parlamentul fiind acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de G.
P. orașului V. de S. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că acesta nu are calitatea de angajator a cadrelor didactice, iar plata salariilor se realizează în urma demersurilor realizate de I. Ș. al J. M., obligația de a plăti tranșele de vechime revenind angajatorului. Unitățile de învățământ sunt finanțate de către stat prin M. E., căruia i se alocă fonduri din bugetul de stat pentru a plăti cadrelor didactice drepturile salariale și a tranșelor de vechime în muncă desfășurată în învățământ.
Pârâtul C. local al orașului V. de S. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu are personalitate juridică și buget propriu situație în care nu poate sta în judecată în nume propriu într-un litigiu având ca obiect plata unor despăgubiri bănești. Pe de altă parte, pârâtul C. local orașului V. de S. nu exercită funcția de ordonator principal de credite. Pe fondul cauzei, pârâtul
C. local orașului V. de S. a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât acesta nu poate să-și asume obligații pecuniare neavând personalitate juridică și patrimoniu propriu .
Prin sentința civilă nr. 736/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții: Ministerul Finanțelor Publice prin D. F. P. M., P. orașului V. de S. și C. Local V. de S.
S-a admis acțiunea formulată de S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții: Ș. G. pentru C. cu D. V. de S., C. local V. de S., P. orașului V. de S.,
Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință, au fost obligați pârâții să acorde membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: D. I., G. V., H. M., P. L., tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 din L. 128/1997 începând cu (...) până la (...), actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății și tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 din L. nr.
128/1997 începând cu (...) până la data de (...), actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice T. a constatat că este neîntemeiatăîntrucât Ministerul Finanțelor Publice în virtutea dispozițiilor art. 19 din L. nr. 500/2002 are atribuții de a pregăti proiectele legilor de rectificare bugetară. Întrucât sumele alocate unităților de învățământ nu sunt suficiente pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, Ministerul
Finanțelor Publice alocă fondurile necesare efectuării plății, astfel încât, deși nu este implicat direct în raporturi juridice se impune chemarea sa în judecată pentru opozabilitatea hotărârii, pentru a se putea executa hotărârea, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
T. a reținut că excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. local al orașului V. de S. și P. orașului V. de S. sunt nefondate întrucât, chiar dacă nu au raporturi juridice directe cu personalul didactic din unitățile de învățământ, C. local al orașului V. de S. și P. orașului V. de S. au obligația legală de a cuprinde în buget și cheltuielile de personal privind salarizarea cadrelor didactice - art. 167 din L. 84/1995, art. 4 din O.G. nr.
22/2002, în ceea ce privește C. local al orașului V. de S.
Conform art. 63 alin. 4 lit. a și b din L. nr. 215/2001, P. exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectele bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local. Art.4 din O.G. nr. 22/2002 cu modificările și completările ulterioare ";(1) Ordonatorii principali de credite bugetarii au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.(2)Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.";
Pe fond, tribunalul a constatat că potrivit art. 50 alin. 1 și 2 din L.
128/1997 privind Statutul personalului didactic „Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizarea stabilită de lege și de tranșe suplimentare, care se acordă la
30,35 și la peste 40 ani activitate în învățământ";.
În anexa nr. 2 din OG nr.15/2008 se regăsesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar. Aceasta ordonanță se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008.
Potrivit adresei emise de Ș. G. pentru copii cu deficiențe V. de S., acesta arată că nu a pus în aplicare D. C.C. nr. 983/2009 prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile O.G. nr. 15/2008 privind acordarea tranșelor suplimentare de vechime și prin urmare acestea nu s-au mai acordat începând cu data de (...).
Tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. 128/1997 nu se regăsesc în coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru ultimele trei tranșe de vechime (30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 de ani), așa cum prevede art. 5 alin. 2 din OUG 15/2008.
Începând din (...), conform art. 10 din A. II a L. nr. 3. și a prevederilor punctului 6 din Notă la A. II a L. nr. 3. se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. 128/1997, până la data de (...), respectiv apariția L. cadru 284/(...).
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. local al orașului V. de S., P. orașului V. de S. și Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M..
1. Prin recursurile formulate, pârâții C. Local și P. orașului V. de S. au solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți cu consecința respingerii acțiunii împotriva acestora.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâții au arătat că orașul este subiect juridic de drept fiscal. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. Astfel se deduce că, în speță, C. local V. de S. nu are capacitate de exercițiu pentru a avea calitate de parat, deci nu are capacitate procesuală pasivă. Reclamanții sunt angajați ai G.ui Ș. V. de S. și nicidecum ai C.ui Local.
Menționează recurenții că referitor la calitatea procesuala activa a unității administrativ-teritoriale s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și
Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal prin D. nr. 4383 din 20 septembrie 2005 în care s-a decis cu privire la lipsa calității procesuale active a consiliului local, reținându-se că „primarul reprezintă în justiție unitatea administrativ teritoriala, neputând reprezenta în justiție C. local, totodată arătând că nici C. Local nu are calitatea de a ataca în justiție un act administrativ privind un imobil, în atare situație numai O., reprezentat prin primar poate avea calitate procesuală activă";.
Se face trimitere la prevederile art. 141, lit. a, lit. p și lit. y și art.142, lit. b și lit. g din L. nr. 84/1995, prin care sunt reglementate rolul M.ui E. Naționale și a inspectoratelor școlare în cadrul sistemului național de învățământ. S. citate, de asemenea, prevederile art. 167 din aceeași lege, privind finanțarea învățământului, cu sublinierea că fondurile sunt alocate unităților de învățământ preuniversitar de stat prin bugetele locale, nu din bugetul local, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Recurenții au mai făcut trimitere la prevederile art. 21, alin. 1 și 2, art.62 din L. 215/2001, coroborat cu art. 41 și urm. C.proc.civ.
Consideră că în speță ar trebui chemat angajatorul, respectiv G. Ș., I. Ș. M. și M. Î. deoarece acestea sunt cele care stabilesc condițiile de salarizare, de ocupare a posturilor, vechimea în muncă și sporurile.
Pârâții mai arată faptul că prin bugetul local, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sunt cuprinse, la capitolul învățământ sumele care privesc salarizarea cadrelor didactice urmare a emiterii hotărârii de guvern care aprobă bugetul de stat, C. local însușindu-și sumele prevăzute în respectiva hotărâre. C. local este un intermediar, un executant al hotărârii de G.
S. citate totodată dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 538/2001 și art.16 din
H.G. nr. 2192/2004.
Invocă prevederile L. nr. 53/2003, în esență, lipsa unui contract individual de muncă între recurenți și reclamanții intimați, subliniind că potrivit contractului colectiv de munca la nivel de ramură, termenul de angajator desemnează M. E., Cercetării și Tineretului, inspectoratele școlare, instituțiile de învățământ superior și instituțiile de învățământ preșcolar, nu instituțiile administrativ teritoriale sau Consiliile locale.
În drept, recurenții au invocat L. nr. 215/2001, art. 303, 304, pct.9
C.proc.civ., L. nr.53/2003.
Prin recursul declarat, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a solicitatmodificarea sentinței atacate în sensul respingerii obligării acestuia la alocareasumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate.
În motivarea recursului recurentul a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Menționează recurentul că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția bugetară revine Guvernului respectiv P. potrivit art. 17 alin. 1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum și supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetară și a contului general anual de execuție.
În asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva M.ui F. P. ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane si care nu se număra printre angajații M.ui F. P., încălcându-se astfel prevederile art.14 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Obligarea M.ui F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsită de suport legal si in același timp imposibila deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin.1 din L. nr.500/2002, iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens de către legiuitor.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 cod proc. civ.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de (...) reclamantul S. L. din Î. M.a solicitat respingerea recursurilor și menținerea hotărârii pronunțate de
Tribunalul Maramureș.
În motivare, reclamantul a arătat că recurentul Ministerul Finanțelor
Publice nu contestă dreptul cadrelor didactice reprezentate în acest dosar la acordarea tranșelor suplimentare de vechime, ci doar faptul că nu ar avea nici o atribuție în sensul alocării sumelor necesare efectuării plăților, or în acest sens invocă aplicarea dispozițiilor art. 19 din L. nr.500/2002, privind atribuțiile acestui recurent în domeniul finanțelor publice.
Cât privește recursul C.ui local al orașului V. de S., face trimitere la prevederile art.167 din L. nr.84/1995 conform cărora C. Local este finanțatorul unităților de învățământ preuniversitar, având astfel calitate procesuală pasivă. În ipoteza admiterii acțiunii, datorită sistemului de finanțare per elev, este nevoie de eliberarea unor sume de bani în vederea executării hotărârii, iar C. local, la propunerea primarului, are obligația de a aproba eliberarea sumelor necesare executării.
Raportat la recursul P. orașului V. de S., arată că acesta are calitatea de ordonator principal de credite, revenindu-i obligațiile enumerate de art.4 din O.G. nr. nr.22/2002.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curte reține că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanță, prin demersul lor juridic reclamanții membri de sindicat au solicitat obligarea pârâților recurenți, alături de pârâta Ș. G. pentru C. cu D. V. de S., la plata drepturilor salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 al. 1 și 2 din L. 128/1997, începând cu data de (...) până la (...), respectiv prevăzute de art. 50 al. 1 din L. 128/1997 cu modificările la zi, începând din data de (...) și până la pronunțării hotărârii, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Obligația de a plăti salariul revine angajatorului, care este, necontestat, unitatea școlară reprezentată prin director.
Cum recurenții nu au calitatea de angajator al reclamanților reprezentați în cauză, acestora nu le revine obligația prevăzută de art. 161 alin. 1 din Codul Muncii privitoare la plata directă către reclamanții reprezentați a drepturilor salariale la care aceștia sunt îndreptățiți.
Potrivit prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
Aceeași modalitate de finanțare a învățământului preuniversitar este prevăzută și de L. nr. 1., intrată în vigoare la data de 9 februarie 2011, așa cum rezultă din cuprinsul art. 104 alin. 2 lit. a din capitolul VIII intitulat
„Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar";.
Conform art. 36 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. În plus, conform art. 4 alin. (1) din HG nr. (...) privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010 „consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică";.
P. orașului V. de S. este ordonator principal de credite al bugetului orașului V. de S., conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001.
De asemenea, conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit art.40 din aceeași hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al Municipiului București, prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din L. nr.
500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.
Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat, revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale, ținând seama desumele corespunzătoare drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar potrivit legii.
Se reține astfel că, deși pârâților C. local al orașului V. de S., P. orașului V. de S. și Ministerul Finanțelor Publice le revin atribuții în ceea ce privește alocarea și fundamentarea fondurilor necesare unităților de învățământ, toate aceste aspecte ar fi fost de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți într-un eventual litigiu al cărui obiect l-ar reprezenta obligarea acestora la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de angajator.
Cum prin acțiunea de față reclamantul a chemat în judecată pe pârâții recurenți pentru ca aceștia să fie obligați la plata către membrii de sindicat reprezentați în cauză a drepturilor salariale solicitate, iar calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți trebuie stabilită prin raportare la obiectul acțiunii, nu poate fi reținută argumentarea primei instanțe în sensul că atribuțiile ce le revin pârâților recurenți în asigurarea finanțării unităților de învățământ ar justifica în cauză calitatea procesuală pasivă a acestora.
De asemenea, nu poate fi reținută nici susținerea intimatului reclamant din întâmpinarea depusă în recurs, potrivit căreia calitatea procesuală pasivă a recurenților este justificată prin prisma obligației acestora de a aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate, întrucât în cauză nu a fost formulat un asemenea capăt de cerere.
Curtea reține astfel că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în mod greșit instanța de fond a considerat că pârâții recurenți au calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea va admite recursurile declarate de pârâții P. orașului V. de S., C. Local al orașului V. de S. și Ministerul
Finanțelor Publice și se va modifica în parte sentința pronunțată de către prima instanță, în sensul că va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți în cauză și, în consecință, se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M., C. LOCAL AL O. V. DE S. și P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile numărul 736 din (...) în dosarul numărul (...) al T.
M., pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, C. LOCAL AL O. V. DE S. și P. O. V. DE S. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 septembrie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI G .-L. T. S. C. B. I.-R. M.
G.
A. B.
Red.GLT/dact.MS
3 ex./(...) Judecător fond: M.C.
| ← Decizia civilă nr. 2285/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1632/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
