Decizia civilă nr. 3447/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3447/R/2011
Ședința publică din data de 05 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta SC I. SA împotriva sentinței civile nr. 1211 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat B. E., având ca obiect obligația de a face.
Se constată că la data de 30 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta recurentă a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 septembrie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării asupra recursului pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A A supra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C. reclamantul B. E. a chemat în judecată pe pârâta S. I. S. C. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că activitatea prestată ca sudor în perioada (...)- (...), se încadrează ca muncă prestată în condiții speciale (grupa a II a de muncă) și să dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe care să prevadă că în perioada (...)-(...), reclamantul a lucrat la un loc de muncă care se încadrează ca muncă prestată în condiții speciale (grupa a II a de muncă).
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a lucrat la societatea pârâtă în perioada (...) - (...), având încheiat un contract individual de muncă, iar de la data de (...) a lucrat ca sudor până la (...), efectuând lucrări de sudură electrică și autogenă pentru producție și debitare, în cadrul atelierului de producție de la pârâtă. Reclamantul a menționat că mediul de lucru era toxic, cu degajare de pulberi și oxid de carbon, fapt constatat de organele de specialitate care au efectuat determinări și măsurători din care au rezultat depășirea limitelor admise la noxe. Cu toate acestea, la încetarea activității, reclamantul a constatat că în carnetul de muncă nu s-a menționat munca prestată în condiții speciale (grupa a II a de muncă).
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că în societate nu au existat condiții de muncă grele și vătămătoare.
Prin sentința civilă nr. 1211/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B. E., în contradictoriu cu pârâta S. I. S. C. S-a constatat că în perioada (...) - (...) reclamantul a lucrat ca sudor în cadrul societății pârâte, condițiile de muncă fiind încadrate în grupa a II a de muncă. Pârâta a fost obligată să elibereze reclamantului o adeverință referitoare la perioada (...) - (...), ca fiind încadrat în grupa a II a de muncă, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 900 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul a lucrat la societatea pârâtă în perioada (...) - (...), având încheiat un contract individual de muncă, iar de la data de (...) s-a calificat în meseria de sudor și a lucrat ca sudor până la (...), efectuând lucrări de sudură electrică și autogenă pentru producție și debitare, în cadrul atelierului de producție de la pârâtă
Potrivit art.40 alin. 2 lit. h din Codul muncii, angajatorul are obligația de a elibera la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. Mai mult chiar, prin prevederile art. 4 al OUG nr. 4 din 3 februarie 2005 (actualizată), determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor H.G. nr. (...) privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Instanța a încuviințat la termenul din (...) proba cu expertiză - specialitatea protecția muncii cu următoarele obiective: să stabilească dacă activitatea desfășurată se încadrează în grupa II de muncă, potrivit condițiilor de lucru concrete și specifice în punctele de lucru, în raport de fișa postului și de actele depuse, analiza buletinelor de determinare și alte înscrisuri din care să stabilească nivelul noxelor și suprasolicitarea fizică și nervoasă, riscul deosebit de accidente și boli profesionale în condiții de microclimat nefavorabile în raport de reglementările în vigoare inclusiv în raport de O. 5., expertul să detalieze condițiile de muncă și să determine perioada lucrată în aceste condiții. Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de (...).
Pârâta a formulat obiecțiuni la expertiză în sensul că expertiza nu are la bază o situație obiectivă, care să țină seama de condițiile concrete în care s-a desfășurat activitatea reclamantului.
Instanța a respins aceste obiecțiuni deoarece expertul a analizat în concret situația reclamantului și condițiile în care și-a desfășurat activitatea.
Analizând fondul cauzei, instanța a constatat că expertiza de specialitate efectuată în cauză concluzionează că reclamantul a efectuat în perioada (...) - (...) lucrări de sudură și debitare, fiind expus la noxe și factori de risc care, în accepțiunea expertului, justifică încadrarea în grupa a II de muncă, conform O.ui nr. 5.. Pentru perioada (...) - (...), expertul a concluzionat că nu sunt suficiente date care să permită încadrarea în grupa a II de muncă.
Instanța și-a însușit această expertiză, astfel că a admis în parte acțiunea reclamantului.
Fiind în culpă procesuală, potrivit art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat pârâta la plata sumei de 900 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S. I. S. C., solicitând desființarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în cazul în care se va aprecia că nu suntîntrunite condițiile de trimitere a cauzei spre rejudecare, admiterea recursului, desființarea în totalitate a hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se respingă acțiunea formulată de intimat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurenta a arătat că nu a contestat niciodată că la locul de muncă unde și-a desfășurat activitatea intimatul ar fi existat condiții mai deosebite de muncă decât în alte locuri de muncă, dar acest fapt nu-i dădea dreptul să solicite încadrarea activității sale in loc de muncă cu condiții deosebite sau în grupa II-a de muncă.
Menționează recurenta că a contestat și înțelege să conteste în totalitate în continuare expertiza efectuată în cauză având în vedere următoarele aspecte:
C. că în raport de obiectivele stabilite de instanță pentru efectuarea expertizei, respectiv „. și descrierea condițiilor de muncă ale reclamantului
..."; , expertul nu putea să efectueze expertiza fără să se deplaseze la fața locului pentru efectuarea cercetărilor și determinărilor și în acest sens să citeze părțile pentru efectuarea expertizei.
Expertul nu a făcut dovada și de fapt nici nu a susținut că a citat părțile la efectuarea expertizei încuviințate de instanță, iar singurele concluzii pe care le-a luat au fost probabil din actele puse la dispoziție de către intimat, deoarece deplasarea la instanță nu a făcut-o, pentru că în decontul de cheltuieli nu rezultă că ar fi făcut cheltuieli de deplasare la C. Mai mult decât atât, expertul nici măcar nu a fost la locul de muncă unde și-a desfășurat activitatea intimatul, chiar dacă in momentul de față acesta ar exista sau n-ar exista, trebuia să-și facă o părere în ceea ce privește locul unde intimatul și-a desfășurat activitatea.
Mai arată recurenta că încadrarea în grupă de muncă sau în condiții deosebite a unui loc de muncă nu se face doar în baza determinărilor de noxe, dar ca și condiție esențială pentru încadrarea locului de muncă în aceste condiții sau mai bine zis a persoanei care ocupă acest loc de muncă, este faptul că ocupantul locului de muncă trebuie să presteze activitate la acel loc de muncă întregul său program de lucru. C. că expertul nu poate să susțină că activitatea desfășurată de intimat poate să se încadreze în grupă de muncă atâta timp cât nici măcar nu a cercetat cât din perioada timpului de muncă zilnică intimatul o petrecea la locul de muncă care ar fi îndeplinit condițiile de a se încadra în grupa II-a de muncă.
Având în vedere cele expuse consideră că expertiza efectuată în cauză este lovită de nulitate și se impune desființarea hotărârii atacate, care se bazează în totalitate pe raportul de expertiză efectuat în cauză, și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru refacerea raportului de expertiză în totalitate.
- În ceea ce privește solicitarea de desființare a hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și respingerea cererii de chemare în judecată, arată că, instanța a constatat că din expertiză ar rezulta că în perioada (...) - (...) intimatul ar fi desfășurat activitate la un loc de muncă expus la noxe și factori de risc și că expertul ar fi concluzionat că, pentru această perioadă intimatul poate fi considerat că a prestat activitate în grupa II-a de muncă, ori aceste susțineri ale expertului nu sunt în totalitate adevărate.
La dosar este depus contractul de muncă al intimatului cu data de (...) pentru activitatea de sudor, iar încadrarea în grupă de muncă s-a făcut cu data de (...), adică cu șapte ani anterior datei de la care intimatul adesfășurat activitatea ca și sudor, iar determinările de noxe efectuate la societatea pârâtă sunt doar începând cu anul 1999.
Susține recurenta că expertul nu putea concluziona, fără a avea alte date, că pe perioada (...) - (...) intimatul a prestat activitate de 8 ore pe zi la locul de muncă care trebuia încadrat in grupa II-a de muncă.
Expertul arată că intimatul avea 4 zile suplimentare la concediul de odihnă, ceea ce ar trebui să ducă probabil la concluzia că ar fi desfășurat activitatea la un loc de muncă care ar fi putut încadrat în grupa II-a de muncă, ori în conformitate cu prevederile legale din perioada respectivă, persoanele care prestau activitate în grupa II-a de muncă pe întreg programul zilnic, zilele de concediu de odihnă suplimentar erau în număr de
8 și nu de 4, ceea ce duce clar la concluzia că intimatul nu presta activitatea în cadrul întregului program de lucru la locul de muncă care se putea încadra în condiții de muncă deosebite sau grupa II-a de muncă.
Din acest punct de vedere, consideră că hotărârea instanței este nelegală.
Recurenta mai invocă faptul că societățile la care existau locuri de muncă cu condiții deosebite sau grupa II-a de muncă erau obligate la plata unor obligații de asigurări sociale suplimentare, ori pârâta neavând asemenea locuri de muncă nu a achitat asemenea obligații, iar în atare situație, intimatul ar beneficia de niște circumstanțe de a fi încadrat în grupă de muncă pentru o perioadă de timp fără a se fi contribuit la B. asigurărilor sociale în acest sens, prin aceasta prejudiciindu-se interesele statului.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 304 pct.
9 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de (...), intimatul reclamant B . E. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, cu cheltuieli dejudecată.
Arată intimatul că în cauza de față, raportat la obiectivele expertizei stabilite in concret de către instanța fondului in sarcina expertului B. M. si la scriptele depuse la dosarul cauzei, raportat si la aspectul ca încă din anul
2009 fostul său loc de munca nu mai există fizic, în materialitatea sa, și nici nu putea fi reconstituit, nu era necesară o lucrare la fata locului, așa cum a precizat expertul, lucrarea putând să fie efectuată, ca în alte situații asemănătoare și spețe de același fel, pe baza documentelor existente la dosarul cauzei necontestata niciodată la fond si necontestata nici in prezent de către recurenta, expertul răspunzând la toate obiectivele trasate de către instanța fondului.
Apreciază vădit neîntemeiate criticile aduse din nou, prin motivele de recurs, raportului de expertiza, acestea fiind in mod temeinic si legal respinse de către instanța fondului.
Concluziile raportului de expertiza sunt corecte si reale, având la baza documentele existente la dosarul cauzei, concluziile expertului fiind bazate pe aceste documente.
Precizează intimatul că a lucrat întregul program de munca de 8 ore zilnic, contrar susținerilor recurentei, pe întreaga perioada de timp, in condițiile descrise de către raportul de expertiza, beneficiind si de zile de concediu de odihna suplimentar, a lucrat si nenumărate ore suplimentare, depășind salariul de baza datorita orelor suplimentare, așa după cum rezulta din adeverința nr.48/(...) emisa la solicitarea sa de către unitatea parata-recurenta.
Întreg programul de lucru normal de 8 ore al reclamantului a fost desfășurat in condițiile grele care se încadrează in grupa a 2 de munca, contrar afirmațiilor neîntemeiate ale recurentei.
Reprezintă numai culpa exclusiva a paratei-recurente faptul ca, deși in unitate existau locuri de munca cu condiții deosebite sau grupa a II a de munca, nu a achitat contribuțiile la asigurările sociale suplimentare.
A mai precizat intimatul că începând cu anul 1981, data încadrării in unitatea parata, a lucrat neîntrerupt numai ca sudor sau sudor autogen pana in anul 1990, an după care, pe lângă activitatea principala de sudura i s-a solicitat de către conducerea unității parate sa execute si lucrări de debitare, insa activitatea principala rămânea cea de sudura.
Arată că își desfășura activitatea in concret in condiții care reprezintă fara putința de tăgada încadrarea in grupa a II-a de locuri de munca, așa după cum a concluzionat si raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza, întrucât lucra in spațiu închis - atelierul prezentat in planșele foto depuse la dosar, in condiții de poluare fonica si a aerului pe toata pe perioada programului de lucru, neexistând niciun fel de ventilație, aspecte dovedite cu determinările de noxe si poluări fonice din anul 2003 întocmite de D. de S. P. C., cu actele medicale referitoare la bolile profesionale de care suferă.
In cadrul unității parate a executat atât sudura electrica, cat si sudura autogena, precum si activități de debitare, iar in legătura cu așa numitul tractor de sudat achiziționat care ar fi îmbunătățit condițiile sale de munca - indicat de către parata la fond, precizează că nici el sau ceilalți colegi nu au văzut si nici folosit vreodată vreun astfel de utilaj.
A mai arătat intimatul că activitatea desfășurata se încadrează la poziția 54 din anexa 1, O. nr.5., grupa I de muncă , instalațiile de sudura, taiere si metalizare prin pulverizare cu jet de plasma", iar conform anexei 2, grupa II de munca, activitatea pe care a desfășurat-o se încadrează la poziția
30 "...Operațiunile de sudura continua in mediu protector de bioxid de carbon si argon", refuzul pârâtei de acordare a grupei de munca II, neavând nici o justificare temeinica si legală.
In drept: art.115-118, 274, 299 si urm. C.pr.civ.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea de A. constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Conform pct. 6 din O. nr.5. (pentru precizarea locurilor de munca, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionării) „Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de munca se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Pct. 7 din același act normativ prevede că „încadrarea în grupele I și II de munca se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru";.
Astfel cum rezultă din dispozițiile legale mai sus enunțate, pentru încadrarea în grupele I și II de munca este necesar, pe de o parte, a se analiza condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoana respectivă, dar în același timp este necesar a fi întrunităcondiția ca angajatul să fi lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
Curtea apreciază ca fiind fondate criticile recurentei în ceea ce privește necesitatea administrării în cauză a unor probe suplimentare cu privire la condițiile concrete în care și-a desfășurat activitatea reclamantul, atât sub aspectul locului de muncă, cât și al timpului efectiv de muncă, precum și sub aspectul activităților prestate de reclamant pe întreaga perioadă supusă analizei.
Astfel, din raportul de expertiză întocmit în cauză se constată că expertul a formulat concluziile sale pe baza unor înscrisuri care nu vizează întreaga perioadă solicitată de reclamant a fi încadrată în grupa a II a de muncă, respectiv a avut în vedere atribuțiile de serviciu ale reclamantului menționate în contractul individual de muncă încheiat în anul 1991 și buletinele de determinări de noxe aferente doar perioadei 1996-2001.
Pârâta a depus la dosar un înscris intitulat „Raport referitor la încadrarea salariaților societății în grupe de muncă"; în care se menționează că, deși reclamantul a fost încadrat pe postul de sudor, activitatea sa de bază nu era sudatul, ci debitatul și nici nu a prestat vreodată activitate de sudură. Se precizează în înscrisul respectiv că activitatea de debitare este o activitate total diferită de activitatea de sudare, dar având în vedere că se lucra cu aparatul de sudură, reclamantul a fost încadrat pe postul de sudor.
Totodată în înscrisul respectiv se arată că la nivelul societății pârâte s-a stabilit că în activitatea de asamblare prototipuri, care este o activitate accesorie activității de cercetare, nu se poate încadra în grupa a II a de muncă din două motive: munca prestată de muncitori nu se presta pe toată perioada programului de lucru, nu existau noxe și nici poluări fonice, iar munca se desfășura în spațiu deschis.
Având în vedere că pârâta a invocat faptul că reclamantul a lucrat în alte condiții decât cele susținute de reclamant, Curtea consideră că era necesar ca expertul să citeze părțile pentru efectuarea expertizei și să verifice la fața locului susținerile acestora cu privire la condițiile concrete de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea.
Mai mult decât atât, în deciziile privind încadrarea reclamantului emise în perioada 1984 -1990 (filele 80-87 dosar fond) se menționează și locul de muncă al reclamantului, respectiv în cadrul secției 240.
Ori analiza condițiilor concrete în care și-a desfășurat activitatea reclamantul presupunea ca expertul să verifice la fața locului și pe baza documentelor existente la societate condițiile de muncă din acea secție și natura lucrărilor ce erau executate în cadrul secției respective.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea, în temeiul disp. art. 312 alin. 2 din codul de procedură civilă, va admite recursul declarat de pârâta SA I. SA, va casa în tot sentința pronunțată de către prima instanță și în temeiul disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare instanța va pune în discuția părților necesitatea suplimentării probatoriilor, în sensul verificării de către expert a aspectelor menționate mai sus, precum și a administrării altor probatorii pe care le va considera necesare, inclusiv proba testimonială, pentru a putea stabili dacă și în ce măsură activitatea prestată de reclamant în perioada (...)-(...) se impunea a fi încadrată în grupa a II a de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta S. I. S. C.-N. împotriva sentinței civile numărul 1211 din (...) a T. C. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.
GREFIER A . B.
Red.GLT/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: A.G.C.
| ← Decizia civilă nr. 520/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2842/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
