Decizia civilă nr. 3478/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 3478/R/2011
Ședința din data de 07 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
JUDECĂTOR: C. M.
G.: A. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta S. C. DE V. L. DE C. V. C. SA împotriva sentinței civile nr. 681 din 31 martie 2011, a T. M., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. C. F. ÎN R. M. DE S. P. M. ȘI M. G., și pârâta intimată S. C. V.
L. DE C. SA - R. C., având ca obiect drepturi bănești.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 04 octombrie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării asupra recursului pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta deciziei.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față.:
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr.3109/117/(...) pe rolul T. C. și ulterior, în urma disjungerii, sub nr.(...) pe rolul T. C., iar în urma declinării de competență, sub nr. (...), pe rolul T. M., reclamantele P. M. și M. G. au chemat în judecată pe pârâtele: S. C. DE V. L. DE C. „. C. S. și S. C. V. L. DE C. „. C.- R. C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acestora la plata către reclamante a salariului suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului pentru care se acordă, pentru anii 2007, 2008 și 2009, la plata ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de P. și de C. pe anul 2009, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare și la plata premiului anual acordat de „. feroviarilor"; pentru anul 2009, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, toate actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective;
Prin aceeași acțiune s-a solicitat și acordarea către membrii de sindicat P. M. și M. G. a tichetelor de masă, începând cu luna aprilie 2009, pentru zilele lucrătoare prestate de fiecare salariat.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că, potrivit prevederilor art. 32 din C. colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nr.(...), înregistrat la D. de M. și P. S. a M. B. sub nr. 1625/(...) și din C. colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nr. (...), înregistrat la D. de muncă și protecția socială a municipiului B. sub nr.437/(...), pârâtele s-au obligat ca, pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, să plătească salariaților un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.
De asemenea, prin art. 69 alin.1 lit. a din C. colectiv de muncă, pârâtele s-au obligat la plata unui ajutor material cu ocazia sărbătorilor de P. și de C., reprezentând un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, iar prin același articol, lit.b), s-au obligat la premierea salariaților cu un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare pentru „. ceferiștilor";.
Părțile contractante au mai convenit, la art. 81 din contractul colectiv de muncă, ca salariații să beneficieze de un tichet de masă pentru fiecare zi lucrată, potrivit procedurilor de acordare și de calcul stabilite prin L. nr. 1. privind acordarea tichetelor de masă.
S-a mai susținut că pârâtele nu au onorat niciuna dintre obligațiile contractuale asumate prin contractele colective de muncă. Având în vedere devalorizarea monedei naționale de la data scadenței drepturilor salariale și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, cât și perspectiva devalorizării acesteia în continuare, reclamantele au solicitat și obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale indexate cu rata inflației.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 7, 32, 69 și 81 din Contractele colective de muncă aplicabile perioadei pentru care s-au solicitat despăgubirile, art. 38 și 43 din C. colectiv de muncă nr. 722/(...) la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, L. nr.1. privind acordarea tichetelor de masă, N. din (...) de aplicare a L. nr. 1. privind acordarea tichetelor de masă, aprobată prin H. nr. 5. și O. nr.161/2009 privind stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I 2009, C. muncii, precum și art. 40 alin.2, 236, 242, art. 283 lit.c, art. 41 alin. 5 din Constituția României.
Pârâta S. C. de V. L. de C. „. C. S. B. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în ceea ce privește salariul suplimentar aferent anilor 2007, 2008 și
2009, premierea pentru „. ceferistului"; pentru anul 2009 și ajutorul material de P. și C. pentru anul 2009, în temeiul prevederilor art. 283 alin.1 lit.e) din C. muncii, care reglementează un termen de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
În probațiune, părțile a fost depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 681/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâta S. C. de V. L. de C. „. C. S., s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. „. căi ferate"; C., în contradictoriu cu pârâții S. C. V. L. de C. „. C. S. și S. C. V. L. de C. „. C. S. - R. C., pârâții fiind obligați la plata către membrii de sindicat P. M. și M. G. a salariului suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului pentru care se acordă, pentru anii
2007, 2008 și 2009, a ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de P. și de
C. pe anul 2009, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare și a premiului anual acordat de „. feroviarilor"; pentru anul 2009, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, toate actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții la acordarea către membrii de sindicat P. M. și
M. G. a tichetelor de masă, începând cu luna aprilie 2009, pentru zilele lucrătoare prestate de fiecare salariat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta S. C. de V. L. de C. „. C. S., instanța a reținut că drepturile bănești solicitate sunt o componentă a salariului, care, așa cum este definit în cuprinsul art.155 din C. muncii, se compune din salariul de bază, indemnizațiile și sporurile, precum și alte adaosuri.
Fiind vorba de drepturi salariale, chiar dacă își au sorgintea în contractul colectiv de muncă, regimul juridic al prescripției extinctive este reglementat de art. 166, coroborat cu art. 283 lit.c) din C. muncii, termenul de prescripție aplicabil fiind de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul T. C. în luna mai 2010, iar drepturile salariale au fost solicitate pe anii 2007, 2008 și
2009, în interiorul termenului de prescripție de 3 ani.
Așa fiind, în baza art.137 C.pr.civ., raportat la art. 283 lit.c) din C. muncii, instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta S. C. de V. L. de C. „. C. S.
Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale incidente, tribunalul a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 32 alin.1 din C. colectiv de muncă, încheiat la nivelul S. C. C. S., pe anul 2007-2008, pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, personalul societății va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.
Potrivit Anexei 6 la contract, salariul suplimentar se acordă pentru munca ireproșabilă prestată în cursul anului calendaristic, de acesta nebeneficiind salariații cărora li s-a aplicat una dintre următoarele sancțiuni: retrogradarea în funcție, desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, retragerea disciplinară pe o perioadă de 1-6 luni, din funcții, care concură la siguranța circulației trenurilor și trecerea în altă muncă corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași sau în altă localitate, înlocuirea disciplinară din funcții care concură la siguranța circulației trenurilor, etc.
Nu s-a făcut dovada că membrilor de sindicat reprezentați în cauză li s-ar fi aplicat vreuna dintre aceste sancțiuni disciplinare sau că aceștia ar fi absentat nemotivat de la serviciu mai mult de o zi, respectiv o tură.
De asemenea, potrivit art. 69 lit. a.) și b.) din același contract colectiv de muncă, în afara ajutoarelor la care au dreptul potrivit legii, salariații vor mai beneficia de un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare cu ocazia sărbătorilor de P. și C., precum și de un premiu anual pentru „. Ceferiștilor";, stabilit de C. de administrație cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare.
Potrivit art.81 din contractul colectiv de muncă, salariații S.N.T.F.C. beneficiază de 20 tichete de masă pe lună, în condițiile legislației în vigoare.
Potrivit actului adițional nr. 1753 din (...), contractul colectiv de muncă la nivelul S. „. C. SA, pe anul 2007-2008, și-a prelungit valabilitatea până la data de 31 ianuarie 2009.
Conform actului adițional nr. 437 din (...), prevederile sale se aplică începând cu luna ianuarie 2009 până la 28 februarie 2009, iar celelalte dispoziții ale contractului colectiv de muncă au rămas nemodificate.
Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, așa cum statuează art. 287 din C. muncii.
Acordarea salariului suplimentar și a celorlalte drepturi bănești solicitate este reglementată ca o obligație în sarcina angajatorului, iar nu ca o facultate a acestuia.
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. c) din C. muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Prima instanță a mai reținut că, fiind un drept al salariaților reglementat prin contractul colectiv de muncă, exercițiul acestuia nu poate fi îngrădit de dificultățile financiare ale societății, care și-a asumat obligația de acordare a acestuia prin negocierea și semnarea contractului colectiv de muncă.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, în temeiul art. 40 alin.2 lit.c), art. 241, art. 243 din C. muncii, art. 7 alin.2, art.11 și art. 30 din L. nr. 130/1996, instanța a admis acțiunea formulată de către reclamante.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S. C. DE V. L. DE C.
V. C." S., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarelemotive:
Cu privire la primul capăt de cerere, respectiv acordarea salariului suplimentar aferent anilor 2007, 2008 și 2009, se invocă următoarele:
Avându-se în vedere principiul prevăzut de dispozițiile art. 982 cod civil conform cărora : "toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecărei înțelesul ce rezultă din actul întreg, recutenta arată că prevederile art. 32 alin. (1) și (3) din contractele colective de muncă aplicabile pe anii 2006-2007 la nivelul C. C. și prevederile din anexa nr. 6 la aceste contracte, trebuie interpretate, precum și aplicate, astfel: salariul suplimentar pentru muncă ireproșabilă se acordă față de criteriile menționate În anexa nr. 6 la contacte, sub condiția ca societatea să fi avut În anii 2007-2009 venituri pentru constituirea fondului necesar pentru acordarea acestui salariu.
S-a mai arătat că această condiție, respectiv constituirea fondului necesar pentru acordarea salariului suplimentar din veniturile realizate, nu a putut fi îndeplinită de către recurentă, întrucât SCVLC « V. C. » SA este o societate cu capital de "., aflata sub autoritatea Ministrului Transporturilor și unul din agenții economici monitorizati în baza prevederilor 9.U.G. nr. 7. și prevederilor O. nr. 79/2008 aveam obligația respectării prevederilor din aceste acte normative conform cărora:
," ... indicele câștigului salarial mediu nu poate fi mai mare decât indicele productivității muncii, calculat În unități fizice sau. după caz, În unități valorice În condiții comparabile, În funcție pe specificul activității."
Recurenta arată că în conformitate cu aceste prevederi legale, i-a revenit obligația de a se încadra în fondul de salarii prevăzut În bugetele de venituri și cheltuieli aferente anilor 2007 - 2008, aprobate prin A. G. a A. bugetele de venituri și cheltuieli din această perioadă nu au putut fi prevăzute fondurile necesare acordării salariului suplimentar, întrucât conform prevederilor legale mai sus menționate, fundamentarea fondului de salariu s-a făcut pe baza indicelui de creștere a câștigului salarial mediu brut și care nu putea fi mai mare decât indicele productivității muncii.
Recurenta mai arată că, pe anii 2007 și 2008, 2009 a înregistrat pierderi.
De asemenea, se mai invocă faptul că, în conformitate cu prevederile art. 18, pct.1, lit. a) din HG 863/2001, C. de administrație elaborează proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli al societății si in conformitate cu prevederile art. 13, pct.5, lit. e), bugetul de venituri sicheltuieli și SCVLC "V. C." se aproba de A. G. a A. S. aferente pentru salariul suplimentar nu au fost prevăzute in buget si datorita situației precare prin care trece societatea, in ultimii ani, care a condus la scăderea profitului, închiderea agențiilor de voiaj nerentabile.
Mai mult, s-a arătat că aplicarea prevederilor art.32 din C. colectiv se poate face sub condiția ca organul decizional al subscrisei, respectiv C. de
A., cu consultarea d~legaților aleși ai sindicatelor să aprobe salariul suplimentar. În acest sens, C. de administrație al recurentei, cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor care participă la ședințele de consiliu de administrație, a aprobat acordarea acestei prime în anul 2007 în sumă de de
100 de lei brut pe salariat.
În ceea ce privește ajutorului material pentru P. pentru anul 2009, respectiv pentru ziua de (...), recurenta arată că prevederile contractului colectiv de muncă invocat și-au produs efectele juridice până la data de (...).
Astfel, S.N.T.F.C. "C. C." S. și organizațiile sindicale reprezentative la nivel de unitate au încheiat la data de (...) (data înregistrării la D.) C. colectiv de muncă pe anii 2007-2008. Astfel cum rezultă din prevederile la art. 2 alin. (2) din contractul colectiv de muncă, acesta s-a încheiat pe o perioadă de 1 an, producând efecte până la data (...).
Prin actul adițional înregistrat la D. sub nr. 1753/(...), s-a prelungit valabilitatea contractului până la data de 31 ianuarie 2009, iar la data de 31 ianuarie 2009 a fost încheiat actul adițional înregistrat la D. sub nr.437/(...) prin care s-a prelungit valabilitatea contractului până la data de (...).
De asemenea, C.ui colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pe anii 2009-2010 a intrat în vigoare la data de (...), iar conform dispozițiilor art. 69 lit. a, acordarea ajutorului material de P. este prevăzută doar pentru anul 2010.
Recurenta a mai arătat că, prin procesul-verbal din data de (...), cu ocazia negocierilor purtate între conducerea M.ui Transporturilor si
Infrastructurii, reprezentanții societăților feroviare și reprezentanții federațiilor sindicale, s-a hotărât înghețarea salariilor de baza brute aferente claselor de salarizare prevăzute în grilele de salarizare, pentru anul 2009 si suspendarea acordării pe anul 2009 a următoarelor drepturi: ajutoarele materiale acordate salariaților cu ocazia P.lui si C.ului; prima acordată pentru Z. Feroviarului. Odată cu finalizarea negocierilor și semnării de către parti, C. Colectiv de M. pe anii 2009-2010 a fost înregistrat, in data de (...), sub nr.1/2450/(...) la D. de munca si I. S. a M. B., cu dispozițiile menționate anterior.
În ceea ce privește cererea de obligare a societății la premierea de Z.
C., aferentă anului 2009, s-au reiterat susținerile în sensul că, în perioada
(...) - (...), la nivelul societății nu a existat contract colectiv de muncă.
Conform prevederilor art. 3 alin.(1) lit. a) din L. nr.130/1996 și art.245 lit. a) din C. M. "contractul colectiv de muncă încetează la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părțile nu convin prelungirea aplicării acestuia" și având în vedere că dreptul solicitat de către reclamantă s-a născut la data de 23 aprilie 2009, dată la care nu exista încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate, reiese indubitabil că cererea reclamantei este neîntemeiată.
Precizăm faptul că în ceea ce privește contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pe anul 2009 - 2010, acesta a intrat in vigoare la data de (...), (data înregistrării la D.) , iar conform dispozițiilor art. 69 lit. b) acordarea premierii pentru "Z. C." este prevăzută doar pentru anul
2010. :
Cu privire la solicitarea reclamantei C. M. L. de a obliga societatea noastră la plata ajutorului material de P. pentru anul 2009, rugăm onorata instanță să o respingă ca nefondata, pentru următoarele considerente:
Învederăm onoratei instanțe că, în perioada (...) - (...), nu am avut contract colectiv de mu~1 ă la nivelul societății. C. colectiv de muncă, in temeiul căruia reci manta solicită acordarea ajutorului material pentru paște pentru an I 2009, respectiv pentru ziua de (...), a fost prelungit prin actul adițional, înregistrat la D. de M. a M. B. cu nr.437/(...)! și a produs efecte juridice până la data de (...).
Conform prevederilor art.133 alin.(1) lit.a) din L. nr.130/1996 și art.245 lit.a) din C. M. "contractul colectiv de muncă încetează la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părțile nu convin prelungirea aplicării acestuia" și având în vedere că drepturile solicitate de către reclamantă s-au născut la data de (...), dată la care nu există încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate, apreciem că cererea reclamantei este nefondată.
Precizăm faptul că în ceea ce privește contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pe anul 2009 - 2010, acesta a intrat in vigoare la data de (...), (data înregistrării: la D.), iar conform dispozițiilor art. 69 lit. a) acordarea ajutorului material de paște este prevăzută doar pentru anul
2010.
In procesul verbal, din data de (...), cu ocazia negocierilor purtate intre conducerea M.ui; Transporturilor si Infrastructurii alături de reprezentanții societăților feroviare si reprezentanții federațiilor sindicale au hotărât înghețarea salariilor de baza brute aferente claselor de salarizare prevazut in grilele de salariza pentru anul 2009 si suspendarea acordarii pe lanul 2009 a următoarelor drepturi:
- ajutoarele materiale acordate salariaților cu ocazia P.lui si C.ului
- primele acordate pentru Z. Feroviarului
Menționam ca odata cu finalizarea negocierilor si semnării de catre parti, C. Colectiv de M. pe anul 2009-2010, a fost înregistrat, in data de (...), cu nr.1/2460/(...) la D. de munca si I. S. a M. B.
Cu aceasta ocazie, C. Colectiv de M. a suportat anumite modificări in sensul celor discutate in procesul verbal menționat mai sus, respectiv suspendarea acordării pe anul 2009 a ajutoarelor materiale de P. si de C., Z. feroviarului si înghețarea salariilor pe anul 2009, modificări cu care federațiile sindicale feroviare semnatare a CCM au fost de acord.
F.a de solicitarea F. N. F. M. F. privind contravaloarea tichetelor de masa neacordate in perioada (...)-(...) se invocă prevederile art. 1 lin. (2) din L. nr. 1..
In consecința, recurenta arată că acordarea tichetelor de masa este o posibilitate stabilita in favoarea angajatului si nu o obligație imperativa deoarece contravaloarea acestora se suporta integral din fondurile angajatorului, in functie de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. Întrucât in bugetul de venituri si cheltuieli al SCVLC «V. C.» SA pentru perioada aprilie-decembrie 2009 nu a fost prevazuta suma necesara plății tichetelor de masa, acordarea acestora nu este posibila, neexistând fondurile necesare.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o speță similară, care, prin decizia nr. 14 din (...) a statuat faptul că "aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzut În buget sume cu această destinație".
În subsidiar, raportat la prevederile art. 11 din anexa la H. nr. 5. pentru aprobarea Normelor de aplicare L. nr. 1., recurenta susține că acordarea tichetelor de masă se face numai pentru fiecare zi lucrătoare pentru care s-a efectuat distribuirea, motiv pentru care acordarea acestora retroactivă este lipsită de temei legal.
De asemenea, conform art. 11 din anexa la H. nr. 5. tichetele de masă nu se acordă pentru situațiile strict reglementate la lit. a) - d).
Totodata, s-a mai arătat că, in conformitate cu prevederile art.8 din L.
1., sumele corespunzătoare tichetelor de masa acordate de angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, ori S.C.V.L.C. „. C. S. în anul
2009 nu a realizat profit, neputând astfel să acorde restul tichetelor de masa.
Recurenta mai invocă jurispudența națională în cauze similare.
In drept, se invocă art.3041 pct. 8 si 9 Cod.proc.civilă, C. M. C. colectiv de muncă la nivel de unitate, H. nr.863/2001, L. nr.130/199 , O. nr. 7. și O. nr. 1..
În recurs se depun la dosar înscrisuri de către recurentă. Intimații nu au formulat în cauză întâmpinare.
Analizând recursurile formulate de S. C. DE V. L. DE C. V. C." S.A, prinprisma motivelor invocate, Curtea reține că acesta este în parte fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 243 alin. 1 din C. muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, iar conform dispozițiilor art. 241 alin.
1 lit. b din C. muncii, efectele clauzelor contractului colectiv de muncă se întind pentru toți salariații angajatorului pentru contractele încheiate la nivel de unitate.
În mod corect instanța de fond a reținut că acordarea salariului suplimentar aferent anilor 2007, 2008 și 2009 constituie un drept, și nu o facultate a angajatorului, contractul colectiv de muncă precizând în mod expres cum și din ce fonduri se plătesc aceste drepturi.
Astfel, art. 32 alin. 3 precizează că :„ Din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului pentru salarii, în procent de până la 10% din fondul de salarii realizat lunar";. Din modul de formulare neechivoc și nesupus vreunei condiții rezultă așadar în mod evident obligația părților de a constitui un fond suplimentar de salarii independent de profit, noțiune diferită de cea utilizată în contract, și anume venituri.
Pentru aceste motive, având în vedere faptul că fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie tocmai prin reținerea unui procent de
10% din cadrul fondului de salarii realizat lunar, se reține că disp.art.7. și O. nr.79/2008 invocate de către recurentă pentru a justifica lipsa fondurilor necesare plății drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni nu pot prezenta relevanță în speță.
Se mai reține că aspectele invocate de către recurentă prin motivele de recurs, privind lipsa fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale, nu pot fi reținute ca justificare pentru neexecutarea acestor obligații contractuale și pentru faptul că acestea au fost asumate în urma negocierilor purtate cu sindicatele reprezentative ulterior adoptării actelor normative menționate prin recursurile formulate.
Curtea reține astfel că în mod corect acest capăt de cerere a fost soluționat de instanța de fond, criticile recurentei sub acest aspect fiind nefondate.
În ceea ce privește premiile acordate cu ocazia Zilei feroviarului, de P. și C. pe anul 2009, acestea au fără îndoială natura juridică a unor drepturi salariale. Concluzia potrivit căreia această primă ar fi un „ajutor social"; nu poate fi primită, aceasta nefiind fundamentată de nicio prevedere a contractului colectiv de muncă.
Potrivit prevederilor art. 71 din C. Colectiv de muncă la nivel de G. de
U. din Transportul Feroviar, pe anii 2007-2008, pentru Z. Feroviarului se va acorda o premiere a cărui cuantum va fi stabilit de către C. de A. cu consultarea delegațiilor aleși ai sindicatelor cel puțin la nivelul clasei I de salarizare.
De asemenea, cu ocazia Sărbătorilor de P. se va acorda un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare.
O interpretare corectă a acestui text duce indubitabil la concluzia că acordarea acestei prime este un drept al salariatului, sintagma folosită de părți fiind aceea „se va acorda"; și nu „se poate acorda";.
Este adevărat că textul amintit stabilește în sarcina C.ui de A. aprobarea și stabilirea cuantumului acestei prime, însă această prevedere contractuală prevede o obligație în sarcina recurentului și nicidecum o simplă facultate a acestuia.
Cu atât mai mult, recurenta nu își poate invoca propria culpă - lipsa unei hotărâri a consiliului de administrație - pentru a obține exonerarea sa în întregime de o obligație pe care singură și-a asumat-o prin semnarea contractului colectiv de muncă.
Se mai reține că, potrivit disp.art.238 alin.1 din C. muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective încheiate la nivel superior, astfel încât în cauză este aplicabil art.71 din C. Colectiv de M. la nivel de G. de U. din Transportul Feroviar, astfel cum acesta a fost modificat prin actul adițional nr.370/(...) înregistrat la M., în mod corect prima instanță constatând că reclamanții sunt îndreptățiți la plata acestor drepturi aferente anului 2009.
Se reține însă ca fiind fondat motivul de recurs privind greșita soluționare de către prima instanță a cererii reclamanților de obligare a societății la plata contravalorii tichetelor de masă, începând cu luna aprilie
2009, având în vedere că tocmai dispozițiile contractului colectiv de muncă prevăd că tichetele de masă se acordă conform prevederilor legale, deci a L. nr. 1..
Conform art. 1 alin.2 din L. nr. 1., tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Se reține că recurenta a probat cu înscrisurile depuse la dosar, depuse la filele nr.33-39 dosar de fond, că bugetul de venituri și cheltuieli aprobat nu a permis acordarea tichetelor de masă în anul 2009, astfel încât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a fi acordate aceste drepturi.
În consecință, față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin.2 Cod.proc.civilă, Curtea va admite recursurile declarate de pârâta
S. C. DE V. L. DE C. V. C. SA, să se modifice în parte sentința primei instanțe, în sensul de a se respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii tichetelor de masă începând cu luna aprilie
2009.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de S. C. DE V. L. DE C. V. C. SA împotriva sentinței civile nr. 681 din (...) a T. M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii tichetelor de masă neacordate începând cu luna aprilie 2009.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. C. M.
G. A. B.
Red.:C.M.; Tehnored.:C.M./M.S.;
2 ex./(...); Jud.fond: D.M.H..
| ← Decizia civilă nr. 2625/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2111/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
