Decizia civilă nr. 398/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 398/R/2011
Ședința publică din data de 2 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B. GREFIER: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta A. M. împotriva sentinței civile nr. 4772 din (...), pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta SC I. B. SA, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 ianuarie
2011, reclamanta recurentă, a înregistrat la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea recursului.
Nefiind formulate cereri prealabile ori de altă natură, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 4772 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr.
(...), a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanta A. M. împotriva pârâtei SC „. B. SA B. și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei diferența de drepturi bănești dintre drepturile cuvenite conform contractului individual de muncă și actului adițional la contract nr. 1. din (...), parte integrantă, calculate conform unui salariu de bază brut de 1.418 lei și cele efectiv încasate în perioada 1 martie 2009-30 iunie 2010 inclusiv, actualizate cu rata inflației la data plății.
Au fost respinse ca neîntemeiate celelalte pretenții formulate de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este angajata S C „. B. SA în funcția de proiectant, specialitatea: muncitoare topo., conform contractului individual de muncă nr. 1/(...) (f.20), având menționat în acest contract un salariu de bază brut de 1.051.300 lei vechi, spor de vechime de 25%
și spor de fidelitate de 9%, fără să fie menționată vreo clauză cu privire la modalitatea de salarizare, respectiv dacă aceasta se face: în acord, în regie, pe bază de tarife etc., nefiind condiționată plata salariului menționat în contractul individual de muncă de realizările societății.
Ulterior salariul de bază a fost modificat prin cate adiționale succesive
(f.21-26), ultimul act adițional fiind cel cu nr.1./(...) (f.26 verso) potrivit căruia salariul brut de bază este de 1418 lei la care se adaugă sporul de vechime de
25% și sporul de fidelitate de 12%, cu mențiunea că procentul sporului de fidelitate s-a modificat de la 9% la 12% începând cu (...) (f.26) și conform ultimului act adițional la contractul individual de muncă, nr.1. din (...), parte integrantă din acesta, salariul de baza brut al acesteia este de 1.418 lei la care se adaugă sporul de vechime și sporul de fidelitate.
Nici în contractul individual de munca și nici în actele adiționale încheiate ulterior nu sunt prevăzute alte sporuri decât cele două anterior arătate.
La nivel de unitate a fost încheiat C. colectiv de muncă valabil pentru anii
2008-2010 înregistrat la D. BN sub nr. 622/(...) (f.76-131) care în articolul 97 reglementează formele de organizare a muncii și de salarizare ce se pot aplica în unitate, fiind prevăzute următoarele forme: în regie sau după timp; în acord; pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; alte forme specifice unității iar în alineatul 6 al acestui articol se arată că „modul de negociere a salariilor precum și acordarea lunară a acestora va avea în vedere formele de organizare și salarizare care se stabilesc pe fiecare loc de muncă (compartiment, colective) precum și Bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărui compartiment";(f.99).
În articolul 99 alin. 2 al CCM anterior arătat sunt prevăzute sporurile minime permanente ce se acordă în funcție de specificul locului de muncă calculate la salariile de bază individuale, unde la litera b este indicat „sporul pentru activități permanente pe calculator în procent de 1..
Reclamanta ocupă postul de tehnician și nici în contractul individual de muncă și nici în actele adiționale la acesta nu are prevăzut sporul de 10% pentru activități permanente pe calculator invocând în acțiune că activitatea sa se desfășoară permanent pe calculator și că societatea pârâtă refuză să-i acorde acest spor.
Susținerile reclamantei sub acest aspect nu sunt întemeiate întrucât, din probele administrate nu reiese că reclamanta desfășoară activitatea permanent pe calculator.
Din declarația extrajudiciară depusă de reclamantă (f.415) rezultă doar că reclamanta este capabilă să lucreze în programele de calculator în care se proiectează lucrările contractate de pârâtă (autocad și solidworks) și că și-a executat lucrările atribuite la timp, fără să se menționeze faptul că activitatea specifică a reclamantei se desfășoară permanent pe calculator.
Martorul B. A., șeful colectivului în care reclamanta și-a desfășurat activitatea în anii 2007-2009, audiat în instanță (f.424-425) a arătat că activitatea esențială aceea de proiectare, era efectuată doar de el iar restul membrilor colectivului aveau doar atribuții de convertire a proiectului executat de el din format 3D în format 2D și de listare a acestuia, activitate nesemnificativă, fiind zile în care subalternii săi, printre care și reclamanta, nu prestau nici o activitate sau desfășurau diverse activități administrative.
Faptul că reclamanta nu a desfășurat în ultimii trei ani anteriori promovării acțiunii și nu desfășoară nici în prezent activitate permanent pe calculator rezultă și din declarația martorei O. V. (f.416).
Așa fiind, cererea având obiect obligarea pârâtei la plata sporului de 10%pentru activități permanente pe calculator a fost considerată ca fiind neîntemeiată N eîntemeiată a fost considerată și cererea prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata unor drepturi salariale ce depășesc salariul de bază și sporurile negociate conform ultimului act adițional la contractul individual de muncă, respectiv în funcție de indicele aplicat șefului colectivului din care a făcut parte în ultimii tei ani, deoarece reclamanta nu a negociat cu pârâta acordarea drepturilor sale salariale în funcție de realizările colectivului în care și-a desfășurat activitatea or, conform art. 97 alin. 6, acordarea salariilor se face urmare a negocierii dintre angajat și angajator astfel că și această cerere va fi respinsă.
În schimb cererea așa cum a fost precizată prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata diferenței de drepturi bănești dintre cele calculate conform unui salariu de bază brut de 1.418 lei și cele efectiv încasate în perioada
1 martie 2009-30 iunie 2010, actualizate cu rata inflației este întemeiată .
Astfel, art.41 din Codul muncii prevede că, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, modificarea referindu-se la oricare din elementele menționate expres în art. 41 alin. 3, printre care și salariul.
Totodată și în CCM la nivel de unitate în art.97 alin.6 se stipulează căsalariile se negociază și se acordă în funcție de specificul locului muncii.
Așa cum anterior s-a arătat, potrivit ultimei negocieri dintre reclamantă și angajator, începând cu data de 1 august 2008 și până în prezent reclamanta trebuie să beneficieze de un salariu de bază brut de 1418 lei la care se adaugă sporul de vechime de 25 % și sporul de fidelitate de 12% și toate celelalte drepturi bănești calculate în funcție de salariul de bază, respectiv indemnizația pentru concediul de boală și cea pentru concediul de odihnă trebuie calculate în funcție de acest cuantum al salariului de bază.
Începând cu data de 1 martie 2009, conform deciziei nr.65/(...), emisă de directorul general al pârâtei(f.27), în anul 2009, salariaților pârâtei li s-a acordat doar 75% din salariul negociat anterior, fiind emise ulterior și decizii lunare în acest sens(f.33-64). Pentru anul 2010 a fost emisă decizia nr.38/(...)(f.29) în care, pentru anul 2009, salariile au fost diminuate cu 25%, fiind prevăzut a fi acordate doar în procent de 75% din fondul de salarii negociat.
Diminuarea salariului, în mod unilateral, fără o negociere cu reclamanta, prin dispoziția conducătorului pârâtei, constituie în fapt o modificare unilaterală a raportului de muncă, ceea ce contravine dispozițiilor art. 41 din Codul muncii, conform cărora contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
În lipsa unui act adițional la contractul individual de muncă, care să fie acceptat sub semnătură de reclamantă, în calitate de salariat, prin care să se prevadă un salariu mai mic pentru munca prestată, definitiv sau pe anumite perioade de timp, conducătorul societății pârâte nu putea, printr-o decizie unilaterală, să modifice un element esențial al raportului de muncă.
Este real că forma scrisă a contractului individual de muncă este prevăzută doar ad probationem și prin urmare și încheierea unui act adițional la acesta are aceeași valoare, însă pârâta nu a probat faptul că s-a realiza un acord de voință chiar nematerializat prin încheierea unui act adițional scris, cu privire la modificarea salariului reclamantei așa cum s-a menționat în deciziile nr.
65/2009 și respectiv nr. 2.. Dimpotrivă, așa cum a menționat și martorul B. A. (f.424) decizia de reducerea a salariului cu 25% nu a fost negociată cu salariații ci a fost impusă.
Întrucât salariul, ca element al contractului individual de muncă, nu poate fi modificat decât prin acordul părților, în condițiile lipsei acordului reclamantei, salariul cuvenit acesteia nu poate fi altul decât cel prevăzut în ultimul act adițional la contractul individual de muncă, din (...).
Atât din recunoașterile pârâtei cât și din statele de plată (f.249-290) rezultă că începând cu luna martie 2009 reclamanta a încasat drepturile salariale diminuate, respectiv a încasat doar un procent de 75% din drepturile bănești negociate, deși i se cuvenea lunar suma calculată în funcție de salariul brut lunar de 1418 lei.
Prin precizarea acțiunii din ședința publică din 28 iulie 2010 reclamanta a solicitat plata drepturilor bănești până la zi și cum ultima lună pentru care a fost plătit salariul reclamantei, până la data pronunțării sentinței, a fost luna iunie
2010 tribunalul s-a pronunțat cu privire la drepturile bănești aferente perioadei
(...)-(...).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. M. solicitând modificarea hotărârii atacate cu obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale și a sporurilor cuvenite așa cum au fost solicitate în cererea introductivă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că s-a încălcat prevederile Codului Muncii și pe cele ale C.ui individual si Colectiv de M., pârâta - intimata nu i-a acordat drepturile salariale cuvenite pe ultimii 3 ani, refuzând sa respecte prevederile C.ui Colectiv de M.
Deși în art.99 alin.(1) se prevede ca „în afara de salariul de baza și adaosurile de salariu, salariații S. I. B. S. vor primi si sporurile prevazute in prezentul Contract Colectiv de munca ..."; intimata nu s-a conformat.
În același articol este prevazut sporul pentru activitati permanente pe calculator. În opinia reclamantei aceasta formulare se refera la salariatii care lucreaza zilnic cu calculatorul în mod exclusiv.
Consideră ca la stabilirea și acordarea acestui spor s-a avut în vedere dificultatea muncii, în sensul ca angajatul își solicita ochii și se cere o concentrare maxima care produc o stare de stres și suprasolicitare a ochilor.
Consideră de asemenea ca prin denumirea sporului în discuție "Spor pentru activitati permanente pe calculator 10%", nu trebuie înțeles ca s-a avut in vedere ca intreaga zi de munca de 8 ore sa fie desfasurata neaparat in fata calculatorului.
Reclamanta își desfășoară întreaga activitate de technician proiectant numai în fata calculatorului și de aceea consider ca se încadrează in prevederile art. 99 alin. (2) lit. b din C.C.M. S. B. S.
Nu a cerut niciodată un tratament preferential fata de ceilalti salariati, asa cum susține pârâta - intimata, în schimb a formulat pretenția de a fi plătita conform C.ui individual si a celui Colectiv de M.
Menționează ca S. I. B. S. a ignorat total prevederile art. 100 din C.C. M. S.
B. S. care instituie in sarcina angajatorului obligatia de a acoperi cu sarcini de serviciu pe fiecare salariat, iar în caz contrar este obligat să plătească salariaților toate drepturile salariale stabilite prin C. individual de munca completat cu toate drepturile care decurg din C.C.M. S. B. S.
Referitror la plata în acord a salariului, deoarece nu a fost retribuită pe baza procentului de realizare a acordului colectiv conform pontajelor pe contracte asa cum prevede C.C.M. S. B. S. în:
„Art. 97. (4) Salarizarea personalului din S. I. B. S. se va face adecvat formei de organizare a muncii din compartimentul/colectivul în care își desfășoară activitatea, salariul de baza negociat si drepturile salariale fiind în directa corelație cu munca prestata și rezultatele - realizate în respectivele locuri de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii, astfel: a) personalul din compartimentele de cercetare - productie își va desfășura activitatea în colectivele distincte conform pontajelor pe contracte pentru care se va aplica forma de salarizare in acord (echipa). Plata salariilor negociate prin C. I.de M. se va face pe baza procentului de realizare a acordului colectiv lunar pentru salariatii din colectivul respectiv";.
Reclamanta crede ca este îndreptățită sa ceară plata în acord colectiv
(echipa), și nu trebuia sa negocieze cu pârâta niște drepturi pe care le are conform contractului colectiv de munca.
Referitor la martorii pe care i-a adus pârâta, doamna O. V.ica care este contabila, nu a facut parte niciodata din colectivele în care și-a desfășurat activitatea, nu are nici cea mai vaga idee de ceea ce inseamna desen tehnic, și nici nu poate ști cât și cum lucrează sau și desfășoară activitatea în orele de servici. În consecința consideră ca mărturia acesteia este o marturie mincinoasa, tendentioasa și părtinitoare datorita faptului ca managerul institutului în perioada în care fiica acesteia era studenta la C. a angajat- o cu o jumătate de norma și a plătit-o nefiind prezenta zi de zi la servici.
Domnul B. A. care avea obligația de a-i acoperi cu sarcini de serviciu conform fisei postului și contractului colectiv de munca, intreaga zi de munca, scoate în evidenta prin mărturia pe care dat-o, incapacitatea sa de a atribui lucrari întregului colectiv, nu numai reclamantei. La un contract de cercetare fiecare din colectiv își are rolul lui, în funcție de pregătirea pe care o are fara de care nu s-ar putea realiza un contract de cercetare în forma finala. Pentru convertirea unui desen din 3D în 2D trebuie să se cunoască programul SolidWorks, să se aleagă formatul, să se facă vedei, sectini, să se dea cotele necesare să se facă indicatorul și apoi să se listeze, toate acestea necesitând timp, dar dupa cum a afirmat dinsul munca pe care reclamanta o prestează este neglijabila. Intr- o discutie mai aprinsa pe care a avut-o datorita faptului ca nu îi dădea indicațiile necesare pentru exacutarea desenelor, a amenințat-o ca nu îi mai dă lucrari, și unul din ei va pleca din acel colectiv. Bineinteles că reclamanta a fost mutată în alt colectiv fără acordul acesteia.
În consecința acești martori nu pot fi credibili deoarece au intrerese comune cu ale pârâtei intimate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamanta recurentă a înțeles să critice soluția instanței de fond prin prisma neacordării sporului pentru activități permanente pe calculator și referitor la plata în acord a salariului, potrivit prevederilor art. 99 alin. 2 lit. b și art. 97 alin. 4 din C. colectiv de muncă valabil pentru anii 2008-2010 înregistrat la D. BN sub nr. 622/(...).
Art. 99 alin. 2 lit. b din CCM anterior menționat se referă la acordarea sporului de 10% pentru „activități permanente pe calculator";, ori din probatoriul administrat în cauză nu reiese faptul că activitatea desfășurată de reclamantă reprezintă o activitate desfășurată permanent pe calculator pentru a-și găsi incidență prevederile contractului colectiv de muncă, concluziile instanței de fond fiind corecte din acest punct de vedere.
Referitor la credibilitatea depozițiilor martorilor audiați în cauză, aspect invocat de recurentă prin motivele de recurs, curtea constată că reclamanta avea posibilitatea de a solicita administrarea unor probe prin care să combată realitatea acestor depoziții, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel că probele administrate la cererea pârâtei angajatoare, în condițiile dispozițiilor art. 287 c.muncii sunt pe deplin valabile iar ele nu confirmă pretențiile reclamantei. A. pretenții nu se confirmă nici prin luarea în considerare a declarației extrajudiciare depuse la dosarul instanței de fond (f.415), din conținutul acesteia nereieșind caracterul activității reclamantei ca fiind o activitate permanentă pe calculator.
O dovadă în plus a netemeiniciei pretențiilor reclamantei îl constituie și faptul că acordarea acestui spor nu a fost prevăzută în contractul individual de muncă sau în actele adiționale la acesta, încheiate de părți, similar celorlalte sporuri acordate reclamantei, cel de vechime și sporul de fidelitate.
În ceea ce privește remunerarea reclamantei în acord, pretențiile acesteia se găsesc de asemenea a fi nefondate.
Într-adevăr potrivit art. 97 alin. 4 din CCM la nivelul pârâtei, anterior menționat, „salarizarea personalului din S. I. B. S. se va face adecvat formei de organizare a muncii din compartimentul/colectivul în care își desfășoară activitatea, salariul de baza negociat si drepturile salariale fiind în directa corelație cu munca prestata și rezultatele - realizate în respectivele locuri de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii, astfel: a) personalul din compartimentele de cercetare - producție își va desfășura activitatea în colectivele distincte conform pontajelor pe contracte pentru care se va aplica forma de salarizare in acord (echipa). Plata salariilor negociate prin C. I. de M. se va face pe baza procentului de realizare a acordului colectiv lunar pentru salariații din colectivul respectiv";, însă astfel cum rezultă din prevederea expresă a textului cât și din cea cuprinsă la alin. 6 al aceluiași articol, forma concretă de remunerație presupune existența negocierii între angajat și angajator, ori potrivit contractului individual de muncă al reclamantei și a actelor adiționale la acesta, ultimul fiind actul adițional nr. 1. din (...), salariul reclamantei este fix, al cărui cuantum de baza brut este stabilit la suma de 1.418 lei la care se adaugă sporul de vechime și sporul de fidelitate. Prin urmare părțile, în urma negocierilor, nu au înțeles să aibă în vedere forma de remunerare a reclamantei în acord.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. M. împotriva Sentinței civile nr. 4772 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 02 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:R .B. și G. C. Ferențiu S .-D. G.
GREFIER
← Decizia civilă nr. 3027/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2589/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|