Decizia civilă nr. 35/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 35/R/2011
Ședința publică din data de 11 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: S. D.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. A. împotriva Sentinței civile Nr. 546 din 30 martie 2010 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată I. M. - P. ȘI E. G., având ca obiect litigiu de muncă - obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 5 octombrie 2010 intimata a înregistrat la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Având în vedere că prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat judecata în temeiul art. 242 C.proc.civ., Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. M., reclamanta D. A. a chemat în judecată pe pârâta S. I. M. S.- P. și E. G.- solicitând instanței ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, să pronunțe o hotărâre prin care pârâta să fie obligată să recunoască perioada (...)-(...) ca fiind lucrată în grupa I-a de muncă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în această perioadă a lucrat în calitate de laborantă în cadrul secției docimazie, secție încadrată în grupa I-a de muncă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat proba testimonială, probă respinsă de către instanță.
Prin întâmpinarea formulată, S. I. M. S. a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanta și-a desfășurat activitatea pe funcția de laborant, indiferent de secția de producție pentru care a efectuat analizele,activitate ce a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, conform adresei
MMPS NR.5535/1991.
Prin sentința civilă nr. 546 din 30 martie 2010, Tribunalul Maramureș respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta D. A., reținând următoarele:
Din adeverința depusă la fila nr.2 dosar rezultă că reclamanta, în perioada (...)-(...) și-a desfășurat activitatea în calitate de laborant, activitate încadrată în grupa a II-a de muncă, potrivit anexei nr.2 poziția nr.55 din
Ordinul nr.50/1990.
S-a mai reținut de către prima instanță că încadrarea în grupă de muncă se face potrivit dispozițiilor legale aplicabile și nu poate fi dovedită cu proba testimonială.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta D. A.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive: Recurenta solicită casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre rejudecare, având în vedere faptul că în mod greșit prima instanță nu i-a încuviințat proba testimonială.
Se arată în aceste sens că cele susținute prin acțiune, respectiv prestarea muncii în calitate de laborantă pentru secția de docimazie, într-un mediu toxic, împreună cu topitorii, secție care se încadrează în grupa I-a de muncă, pot fi dovedite numai cu martori, întrucât în înscrisuri a fost trecută ca laborantă.
Practic, recurenta consideră că ar fi trebuit să fie trecută în evidențele pârâtei ca topitor și nu ca laborantă și să fie în cadrată în grupa I-a de muncă.
Prin întâmpinarea formulată, S. I. M. S. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, întrucât adeverința emisă de către societate a fost întocmită pe baza înscrisurilor existente în arhiva societății și a mențiunilor efectuate în carnetul de muncă.
Analizând recursul formulat de reclamanta D. A., prin prisma motivelorde recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acesta estenefondat, pentru următoarele considerente:
Prin adeverința eliberată de S. I. M. S., depusă la fila nr.2 dosar de fond, s-a certificat că recurenta a lucrat la această societate, în perioada (...)- (...), în funcția de laborant, activitate încadrată în grupa a II-a de muncă conform pct.154 din anexa II a Ordinului 50/1990, în procent de 1. din timpul total de lucru.
Potrivit art. 1 din Ordinul nr. 50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1, iar potrivit art. 2, în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.
Conform art. 6 din același act normativ, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă etc.).
La pct.8 din ordin, se prevede că perioada de timp în care o persoană a avut sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilește de către conducerea unității sau prin prevederi legale.
Potrivit art. 15 din Ordinul nr. 50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă se face pe baza înregistrării acestora în carnetele de muncă.
În speță, se reține că nominalizarea recurentei ca prestând o activitate încadrată în grupa a II-a de muncă a avut la bază adresa nr.5535 din (...) a
M.ui Muncii și Protecției Sociale, din care rezultă că vor fi încadrate în această grupă de muncă persoanele ce analizează probe din fronturile de lucru ale unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee.
Curtea mai reține că în prezentul cadru procesual nu s-ar putea modifica încadrarea recurentei, din funcția de laborant, în cea de topitor.
Având în vedere înscrisurile eliberate cu respectarea prevederilor art.6,
8 și 15 din Ordinul nr.50/1990, pentru care angajatorul și-a asumat responsabilitatea, acesta fiind cel mai în măsură să cunoască condițiile concrete în care și-a prestat activitatea reclamanta, se reține că în mod corect prima instanță a respins proba testimonială solicitată de către recurentă pentru a dovedi contra celor menționate în aceste acte.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, urmează să se respingă ca fiind nefondat recursul formulat de reclamanta D. A. și să se mențină hotărârea pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. A. împotriva sentinței civile nr. 546 din 30 martie 2010 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI C . M. I. T. S. D.cu opinie separatăîn sensul casăriicu trimitere a cauzei G .
N. N.
Red./Tehnored.:C.M.:
2 ex.- (...);
Jud.fond: Tribunalul Cluj:- E. Belean;
- Iarina Prelipceanu.
MOT.EA OPINIEI SEPARATE A preciez oportună soluția casării cu trimitere a cauzei pentru administrarea probei testimoniale solicitate în cauză.
În acest sens, rețin că petitul acțiunii vizează recunoașterea perioadei lucrate în grupa I de muncă, cu motivarea că a lucrat în condiții identice cu colegi cărora le este recunoscută această grupă.
Prin urmare, este o chestiune de probațiune aceea de a stabili dacă în cazul reclamantei, condițiile în care și-a desfășurat activitatea au fost specifice grupei I, cum de altfel s-a statuat în mod constant în practica instanțelor, în care s-a stabilit pe bază de probațiune corectitudinea cu care angajatorii au recunoscut sau nu o anumită grupă de muncă în favoarea angajaților, situație în care și în cazul reclamantei se impune aplicarea acelorași considerente. Motivele pentru care a fost recunoscută grupa de muncă au vizat condițiile efective de la locul de muncă, noxele existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, conform prevederilor art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, or tocmai aceste condiții de la locul de muncă dorește reclamanta recurentă să le dovedească.
În mod evident, nu se poate tinde la dovedirea faptului că a exercitat o altă profesie decât cea înscrisă în cartea de muncă, însă solicitările reclamantei recurente nu vizează o atare corectare a cărții de muncă, ci prin afirmația că „ar fi trebuit să fie trecută în evidențele pârâtei ca și topitor"; a subliniat identitatea condițiilor de lucru în care aceasta și topitorii și-au desfășurat activitatea, conform afirmațiilor sale.
Totodată, ar fi oportună administrarea de dovezi cu înscrisuri privind modalitatea în care s-a făcut încadrarea în grupele de muncă a activității angajaților societății pârâte, pentru clarificarea situației de fapt.
Având în vedere dispozițiile art. 312 alin. 1, 3 și 6 ind. 1 C.proc.civ., considerând că prin neadministrarea probațiunii specifice, practic nu a avut loc o cercetare a fondului, se impune casarea sentințe și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a administra probațiunea solicitată și alte probe considerate relevante.
JUDECĂTOR,
I. T.
Red., dact. I.T., (...)
← Decizia civilă nr. 2340/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3173/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|