Decizia civilă nr. 3535/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3535/R/2011
Ședința publică din data de 11 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M.
JUDECĂTOR: I. T. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă V. A. împotriva sentinței civile nr. 2066 din 28 martie 2011 pronunțată de
Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) privind și pe pârâta intimată S. T. S. SRL, având ca obiect litigiu de muncă - contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul societății intimate - administrator Groza Ioil asistat de avocat V. V. din cadrul
Baroului S., lipsind reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de (...) intimata a înregistrat la dosar întâmpinare pe care avocatul ales arată că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca tardiv, acesta fiind depus peste termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 80 din Legea nr.168/1999. Invocă și susține și excepția lipsei calității persoanei care a semnat recursul precum și nemotivarea lui, solicitând anularea acestuia. În situația în care Curtea va respinge excepțiile invocate arată că recursul este nefondat și pe fond, față de probele administrate sentința pronunțată fiind pe deplin temeinică și legală. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței și facturii depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2066 din 28 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta V. A. împotriva pârâtei S.T. S. SRL având ca obiect anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă nr. 20/(...), obligarea la plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de muncă și până la reîncadrarea efectivă, cu dobânda legală aferentă.
S-a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a fost obligată să achite pârâtei suma de 1200 cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin S. civilă nr. 786 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. s-a admis în parte acțiunea reclamantei, s-a anulat decizia de concediere nr. 4/(...) și s-a dispus reîncadrarea pe postul deținut anterior concedierii și plata drepturilor salariale restante.
Pentru executarea acestor sentințe pârâta a somat-o pe reclamantă să se prezinte să-și reia activitatea (dosar nr. (...), f. 30-32, 53), dar aceasta nu s-a prezentat motivând la data de (...) (dosar nr. (...), f. 33) aceasta neprezentare prin faptul că se află în concediu prenatal.
În acest sens, a depus la sediul pârâtei certificate de concediu medical pentru perioada (...)-(...).
Începând cu data de (...), reclamanta nu și-a mai motivat absențele și nici nu s-a prezentat la locul de muncă.
Urmare a acestui fapt pârâta a procedat la realizarea cercetării disciplinare prealabile și ulterior a procedat la emiterea deciziei de concediere disciplinară nr. 20/(...) reținând faptul că aceasta a acumulat absențe nemotivate începând din data de (...).
Reclamanta a considerat că emiterea acestei decizii s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 266, 267 și 268 alin. lit. b din C. muncii.
Art. 266 din C. muncii prevede în sarcina angajatorului ca la stabilirea sancțiunii disciplinare să aibă în vedere gravitatea acesteia.
Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară având dreptul de a aplica, potrivit legii sancțiunii disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară (art. 263 alin. 1 C. muncii.
Conform art. 19 lit. b din Regulamentul intern al societății absențele nemotivate de la serviciu constituie abatere disciplinară.
Gravitatea acestei abateri este determinată de numărul mare de zile de absențe nemotivate, respectiv 67.
Art. 267 din C. muncii se referă la obligativitatea angajatorului ca înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare se efectuează cercetarea disciplinară prealabilă cu convocarea salariatului în scris.
Reclamanta a fost notificată în scris să se prezinte la sediul societății prin adresa nr. 25 din (...) dar la data de (...), aceasta s-a prezentat la sediul societății dar a refuzat să furnizeze informații referitoare la absențele nemotivate.
În consecință nu se poate reține faptul că pârâta nu a efectuat cercetarea disciplinară premergătoare emiterii deciziei de sancționare.
Art. 268 alin. 1 din C. muncii prevede obligativitatea angajatorului de a arăta în cuprinsul deciziei de sancționare, sub sancțiunea nulității absolute, precizarea prevederilor din statutul de personal regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat.
Din analiza Deciziei nr. 20/(...) reiese faptul că pârâta a arătat clar în cuprinsul acesteia faptul că reclamanta a încălcat prevederile regulamentului de ordine interioară referitoare la disciplina muncii.
Respectarea obligației de respectare a disciplinei muncii era o obligație pe care reclamanta și-a asumat-o la semnarea contractului individual de muncă.
Având în vedere aceste aspecte instanța a respins ca nefondată cererea reclamantei privind anularea deciziei de concediere nr. 20/(...).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta V. A. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii introductive.
În motivarea recursului a arătat că hotărârea este nelegală deoarece procedurile efectuate de angajator și notificările au fost trimise reclamantei înperioada în care se afla în concediu medical, astfel că îi era imposibil să se prezinte la serviciu, cercetarea disciplinară fiind nelegală.
Menționează că nu a putut beneficia de concediu pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani deoarece angajatorul nu i-a înregistrat contractul individual de muncă de la începutul raporturilor de muncă, astfel că nu a îndeplinit stagiul de cotizare conform OUG 148/2005. A promovat separat o acțiune pentru constatarea retroactivă a raporturilor de muncă cu angajatorul, ce formează obiectul dosarului nr.(...), aflat pe rolul C. de A. C., astfel că solicită suspendarea judecății cauzei până la soluționarea dosarului menționat.
Pârâta SC T. S. SRL Z. prin întâmpinare (f.6-14) a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței T. S..
A solicitat admiterea excepției tardivității recursului, fiind depus peste termenul legal de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.
A solicitat anularea recursului ca fiind formulat și semnat de către o altă persoană decât reclamanta, motiv de nulitate prev. de art.3021 alin.1 lit.d cu aplic.art.67-68 și ale art.82-83 C.proc.civ.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea, deliberând, reține următoarele:
Cu privire la excepția tardivității recursului :
S. recurentă a fost comunicată recurentei la data de 22 aprilie 2011, termenul de recurs fiind de 10 zile. Potrivit art. 101 C.pr.civilă, termenul se socotește pe zile libere, neintrând în calcul nici prima, nici ultima zi a sa. Ca atare, ultima zi în care putea fi depus recursul cu respectarea termenului legal a fost data de 03 mai 201. Analizând data înscrisă ștampila de la registratura T. S., Curtea reține că aceasta este și data depunerii recursului 3 mai 2011, chiar dacă scrisul ușor ilizibil ar putea da naștere unor confuzii.
Ca atare, față de cele de mai sus, Curtea va respinge ca nefondată excepția tardivității recursului.
Cu privire la excepția nulității recursului .
Potrivit art. 304 ind. 1 C.pr.civ. recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Or, analizând recursul formulat, Curtea notează că, deși succint, acestea cuprinde suficiente elemente pentru a contura o motivare a sa. Astfel , în esență recurenta critică sentința sub aspectul modului de soluționare a nulităților referitoare la concedierea sa, față de situația că în perioada cercetării disciplinare se afla în concediu medical.
Cu privire la motivele de recurs invocate:
În ceea ce privește motivele de recurs, Curtea reține că acestea sunt nefondate, instanța de fond reținând în mod legal și temeinic că decizia de sancționare a fost emisă cu respectarea exigențelor impuse de art. 267 C. muncii.
Astfel, în ceea ce privește îndeplinirea cercetării prealabile, Curtea reține că recurenta a fost notificată prin adresa nr. 25 din (...) să se prezinte la sediul societății la data de (...), fiindu-i indicate și motivele convocării: faptul că nu s- a prezentat la serviciu după depunerea ultimului concediu medical, faptă ce constituie abatere disciplinară, ce urmează a fi analizată de comisia de disciplină constituită în acest scop.
La data de (...) reclamanta recurentă s-a prezentat în fața comisiei de disciplină, însă a refuzat să dea orice detalii privitoare la absențele sale, arătând că nu mai dorește să colaboreze cu aceasta ( fila 15 dosar fond).Laaceiași dată a fost semnat un acord între părți, ce confirmă în mod indubitabil prezența recurentei la data respectivă la sediul firmei, astfel încât nu pot fi reținute susținerile sale potrivit cărora a fost în imposibilitate de a se prezenta, fiind în concediu medical. Mai mult, recurenta nu depus nici o dovadă în acest sens, din care să rezulte că în perioada cercetării disciplinare ți a emiterii deciziei de desfacere a contractului individual de muncă ar fi fost în concediu medical, prin depunerea la sediul societății a concediilor medicale pretinse.
Motivele de recurs referitoare la faptul că nu a putut beneficia de concediu pentru creșterea copilului datorită culpei pârâte intimate sunt străine prezentei pricinii, făcând obiectul unei alte cauze, motiv pentru care nu vor fi analizate.
În consecință, față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, în temeiul art. 312 C.pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.
În temeiul art. 274 C.pr.civilă, Curtea va obliga pe numita recurentă să plătească intimatei SC T. S. SRL suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge excepția nulității și tardivității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de V. A. împotriva sentinței civile nr. 2066 din 28 martie 2011 a T. S. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatei SC T. S. SRL suma de
500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 11 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI D . C. G. C. M. I. T.
GREFIER N. N.
Red.DCG Dact.SzM/2ex.
← Decizia civilă nr. 5353/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3324/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|