Decizia civilă nr. 3574/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3574/R/2011
Ședința octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de pârâtul I. DE S. ÎN C. B. împotriva sentinței civile nr. 2419 din 11 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat F. L., și pe pârâții intimați I. T. DE M. S., M. D. R. ȘI T., având ca obiect contestație decizie de concediere.
Se constată că la data de 11 octombrie 2011, reprezentanta pârâtului recurent I. de S. în C. B. - I. a transmis prin fax concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 10 octombrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2419 din (...) a T.ui S. pronunțate în dosar numărul (...), au fost respinse ca nefondate excepțiile nulității deciziei de concediere a contestatorului nr. 168/(...) emisa de intimatul I. de S. in C. B., excepții invocate de contestator.
A fost admisă în parte cererea contestatorului F. L. și în consecința s-a dispus anularea deciziei de concediere nr. 168/(...) emisa de intimatul I. de S. in C. B., a fost obligat intimatul să îl reîncadreze pe contestator pe postul deținut anterior concedierii, și să îi plătească acestuia drepturile salariale cuvenite de la data concedierii și până la reîncadrarea efectiva, sume asupra cărora se va aplica dobânda legala calculata de la data scadentei și până la data plătii efective.
A fost respinsă ca nefondata cererea contestatorului privind obligarea intimatului la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei.
Au fost respinse ca nefondate cererile contestatorului formulate în contradictoriu cu intimații I. T. de M. S. și M. D. R. și T.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.168/(...) emisă de intimata I. de S. în C. (f.8), începând cu (...), în temeiul art.65,68 alin1 lit.c, art.690-71 și art.73 - 75 din Codul muncii, s-a dispus încetarea contractului de muncă a contestatorului F. L., din motive neimputabile salariatului, prin concediere colectivă, determinată de desființarea locului de muncă. A fost acordat un preaviz de 20 zile lucrătoare comunicată petentului prin N. nr.3767/(...) (f.5).
O. nr.2134/2010 emis de M. D. R. și T. B. nu are caracter normativ, astfel că nu este obligatoriu publicarea lui în M. oficiale al României, fiind respectate astfel prevederile art.108 alin4 din Constituția României .
Nici semnarea deciziei contestate de locțiitorul inspectorului general de stat nu este un motiv de nulitate, pentru că prin ordinul nr.197 a I. de S. în C.,(f.108) au delegat competențele inspectorului general de stat.
Motivarea deciziei contestate s-a făcut prin invocarea dispozițiilor legale susmenționate, a prevederilor Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, astfel că nu se poate susține că este ilegal.
Ca atare, a fost respinsă ca nefondată excepția de nulitate invocată de contestator.
Nu au fost acordat nici daunele morale solicitate de petent pentru că situația petentului nu justifică acordarea acestor sume.
În privința intimaților I. T. de M. S. și M. D. R. și T. B. a fost respinsă ca nefondată contestația, M. D. R. și T. B. nu are un raport de muncă cu petentul, acest raport existând între petent și intimata I. de S. în C., care au personalitate juridică și care a și emis contestația.
De asemenea, intimata I. T. de M. nu are nici o culpă pentru desfacerea contractului de muncă a contestatorului.
Pe fondul cauzei se reține că într-adevăr, conform art.1 din H.G.
808/(...), publicate în M. oficial nr.564/(...) (f.54 - 57), numărul maxim de posturi aprobate pentru I. de S. în C. s-a stabilit ca fiind de 875, prin restructurarea și desființarea în condițiile legii, a unui număr de 155 de posturi.
Prin O. nr.2143/(...) emis de M. D. R. și T. B. (f.27) a fost aprobat și statul de funcții a I. de S. în C. S. unde a fost încadrat și contestatorul (f.28).
Acesta a avut funcția de inspector de specialitate grad 1 (f.17) în cadrul
Compartimentului avizare lucrări publice și acorduri, așa cum recunoaște și intimata I. de S. în C.
Din statul de funcții existând la data desfacerii contractului de muncă a petentului de la (f.98), rezultă că în acest compartiment a existat un singur loc de muncă, care a fost ocupat de contestator.
Verificând statul de funcții și personal din luna decembrie 2010, întocmit deci ulterior desfacerii contractului de muncă a petentului de la fila 99 instanța a constatat că nu a fost desființat nici compartimentul unde a lucrat petentul nici locul de muncă.
Din contră, pe acel loc de muncă figurează o altă persoană, respectiv numitul T. N. T.
Or, art.65 din Codul Muncii prevede căci concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului respectiv încetarea contractului individual de muncă,determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
Deci, precizează legea menționată, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Intimata încadrând o altă persoană pe locul de muncă ocupat de contestator, la care i-a desfăcut contractul de muncă cu motivul desființării locului de muncă, înseamnă că nu a respectat dispozițiile legale menționate și că locul de muncă ocupat de contestator nu a fost desființat.
Nefiind îndeplinite aceste dispoziții legale, în baza prevederilor art.284 din Codul muncii au fost se respinse.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. DE S. ÎN C. I. B.solicitând modificarea în parte a sentinței civile în sensul respingerii în totalitate a contestației formulată de către reclamantul F. L. și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de concediere nr.168/(...) emisă de pârâtă, ca fiind legală și temeinică.
În motivare pârâtul a arătat că motivul determinat al concedierii a fost reducerea numărului de posturi la nivelul întregului Inspectorat de S. în C. - ISC de la 1030 la 875 de posturi, la nivelul I. T. în C. S. desființându-se 2 posturi, respectiv că în calitate de angajator a trecut la selecția personalului în raport de criteriile stabilite prin negociere cu reprezentanții salariaților, selecția constituind o etapă a concedierii.
S-a mai precizat că la emiterea deciziei s-au respectat criteriile de concediere și că reclamantului i s-a propus ocuparea unui alt post vacant pe care l-a refuzat.
Din probele dosarului rezultă în opinia recurentului că desființarea postului ocupat de contestator a fost efectivă, reală și serioasă, determinată de necesități obiective și a avut loc cu respectarea tuturor criteriilor legale prevăzute de lege și stabilite prin negociere cu reprezentanții salariaților, pentru situația concedierilor din motive neimputabile salariatului.
Faptul că în S.ul de funcții din luna decembrie 2010 pe postul ocupat anterior de reclamant figurează o altă persoană nu înseamnă că desființarea postului nu a fost efectivă, întrucât pe acest post a fost redistribuit un alt inspector de specialitate care să deservească acest compartiment, însă numărul total de posturi în instituție a rămas 12.
Pârâtul a mai arătat că prerogativa organizatorică a angajatorului este un drept recunoscut de lege (art. 40 alin. 1 din Codul muncii), iar exercitarea acestui drept nu poate fi sub nicio formă asimilată unei fapte ilicite.
Intimatul - reclamant F. L. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în luna februarie 2011 recurentul a mai angajat o persoană, aspect la care instanța de fond nu s-a referit în hotărârea pronunțată.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea de A. reține următoarele:
Contrar celor reținute de instanța de fond, se apreciază că recurentul a aplicat inițial corect dispozițiile art. 5 și 6 din Legea 329/2009, respectiv art. I alin. 3 din HG 808/2010. Aceste dispoziții legale fac trimitere expresă la cele incidente în materia încetării contractului individual de muncă ca urmare a reorganizării, respectiv la art. 65 din Codul muncii în temeiul căruia a fost și emisă Decizia de concediere nr. 1361/(...). Având în vedere însă specificului acestei concedieri, în sensul că reorganizarea a fost dispusă prin lege, iar numărul concret de posturi desființate a fost stabilit prin O. 2. al M. D. R. și T., fără a se indica concret care sunt aceste posturi, Curtea constată că recurentul în calitate de angajator nu avea posibilitatea să respecte strict dispozițiile art. 65 din Codul muncii (care impune desființarea locului de muncă ocupat de salariat), întrucât pe de o parte, statul de funcții a fost stabilit prin O. 2., iar pe de altă parte nu se poate stabili structura organizatorică a unei instituții în raport de criteriile sociale ale angajaților, în sensul că nu se putea desființa postul de inspector de specialitate grad I din cadrul Compartimentului avizare lucrări publice și acorduri ocupat de intimat, întrucât acesta nu are copii în întreținere, criteriu prevăzut de art. 81 din Contractul colectiv de muncă la nivel național.
Drept urmare, Curtea apreciază că recurentul a procedat corect la emiterea deciziei de concediere desființând postul de inginer gradul 1 ocupat de intimat și redistribuind acest post unei persoane care ocupa anterior un alt post în instituție.
Însă, din S.ul de funcții și personal al recurentului din luna februarie
2011 (fila 101 dosar fond) rezultă că după concedierea intimatului, recurentull-a angajat pe F. F. pe un post de inspector de specialitate în cadrul Compartimentului de control și inspecție pentru calitatea lucrărilor de construcții, aspect care a fost invocat de reclamant la fondul cauzei și a fost reiterat în întâmpinarea la recurs. Or, în condițiile în care se acceptă că este legală concedierea inițială a intimatului, prin modul concret în care a acționat angajatorul care la scurt timp după reorganizare a angajat o altă persoană pe un post care putea fi ocupat și de intimat, se apreciază că desființarea postului ocupat de acesta nu a avut o cauză serioasă, în sensul art. 65 alin. 2 din Codul muncii.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că soluția primei instanțe de anulare a D. nr. 168/(...) este corectă, urmând ca în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă va nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. DE S. ÎN C. I. B. împotriva sentinței civile numărul 2419 din (...) a T.ui S. pronunțate în dosar numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 octombrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. D. G. S. D.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: B. A.
← Decizia civilă nr. 2662/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2424/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|