Decizia civilă nr. 3618/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

Decizii și sentințe litigii de muncă - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3618/R/2011

Ședința publică din data de 18 octombrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.

S-au luat în examinare recursurile declarate de C. J. S., D. DE S. P. și S. J. DE U. Z. împotriva sentinței civile nr. 2406 din 11 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în rejudecare, în dosarul nr. (...) privind și pe reclamanta intimată Ș. A. și pe intimatul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul

C. J. S. - consilier juridic C. A.-C., reprezentanta D. de S. P. S. - consilier juridic L. J., reprezentantul S. J. de U. Z. - consilier juridic M. C. și reprezentanta reclamantei intimate - avocat R. N. C. din cadrul Baroului S.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate intimatei și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanții recurenților depun la dosar delegațiile de reprezentare și arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune.

Reprezentanta reclamantei de asemenea arată că nu are cereri de formulat.

Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Reprezentantul C. J. S. solicită admiterea recursului declarat de acesta, astfel cum a fost formulat în scris. S. motivele expuse în memoriul de recurs arătând că nu există calitatea procesuală pasivă a C. J. S., între acesta și reclamantă neexistând un raport juridic. Cu privire la recursurile declarate de DSP S. și S. J. Z. solicită admiterea acestora cu consecința respingerii acțiunii precizate a reclamantei ca fiind neîntemeiată.

Reprezentanta D. de S. P. S. solicită admiterea recursului declarat de aceasta. S. excepției lipsei calității procesuale pasive arătând că managementul S.ui J. de U. a fost transferat C. J. S. A fost obligată la plata cheltuielilor de judecată atâta vreme cât nu are atribuții în sensul celor pentru care a fost chemată în judecată. R. la recursurile promovate de C. J. S. și S. J. de U. Z. solicită admiterea acestora.

Reprezentantul S.ui J. de U. Z. susține recursul astfel cum a fost formulat în scris arătând că instanța de fond îl obligă la o conduită în afara cadrului legal.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea tuturor recursurilor ca nefondate. D. deciziei de casare au fost respectate de prima instanță, petitele acțiunii introductive au fost precizate și lămurite de asemenea, sentința pronunțată fiind pe deplin temeinică și legală. C. J. se află în eroare sau dorește a se afla în eroare când susține că nu are calitate procesuală pasivă atâta vreme cât el este ordonatorul principal de credite.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Asupra recursului civil de față.

Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr.935/84/(...), reclamanta Ș. A. a chemat în judecată pe pârâții: S. J. DE U. Z., D. DE S. P. S. și

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII solicitând următoarele:

- obligarea pârâtului S. J. de U. Z. să solicite pârâtei D. de S. P. S. și pârâtului Ministerul Sănătății ca, începând cu data de (...), să dispună schimbarea reclamantei din asistent medical din asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare cu salariul corespunzător acestei încadrări;

- obligarea pârâtei D. de S. P. S. să înscrie în bugetele de venituri și cheltuieli sumele necesare efectuării plății corespunzătoare creșterii salariale.

- obligarea pârâtului Ministerul Sănătății să aloce fondurile necesare plăților menționate;

- obligarea S.ui de U. Z. să înscrie drepturile salariale în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:

Potrivit art. 18 alin. 1 din OUG nr. 115/(...) privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar promovarea în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant, precum și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care sunt încadrate într-un post de nivel superior.

In conformitate cu alineatul 2 al articolului menționat, absolvenții învățământului superior de lungă durată, sau de scurtă durată care la data ii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe ii cu nivel de studiu inferior specifice domeniului în care au absolvit le universitare, se încadrează în gradul profesional corespunzător studiilor absolvite la care se asigură o creștere cu până la 20% din salariul de bază avut.

S-a mai arătat că, potrivit adresei nr. 61611 din (...) a M. S. referitor la promovarea sau angajarea absolvenților cu studii universitare promoția

2009 acolo unde angajatorul constată că sunt îndeplinite prevederile legale menționate urmează a solicita transformarea posturilor la Ministerul Sănătății sau D. de S. P. în funcție de subordonare, în vederea promovării la un nivel de studii superior pentru studenții promoția 2009, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli. Potrivit aceluiași înscris aceste prevederi că atât personalului din aparatul propriu al D. de S. cât și personalului subordonat acestuia.

Prin sentința civilă nr. 2080/(...) a T. S., s-a respins ca nefondatăexcepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Sănătății și excepțiile privind introducerea prematură și lipsa de obiect a cauzei, invocate de pârâtul S. J. de U. Z., s-a admis în parte acțiunea formulată dereclamanta Ș. A. și a fost obligată pârâta D. de S. P. S. să facă demersurile necesare în vederea transformării postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare.

S-au respins ca premature cererile reclamantei privind obligarea pârâtei D. de S. P. S. să înscrie în bugetele de venituri și cheltuieli sumele necesare efectuării plății corespunzătoare creșterii salariale, obligarea M. S. să aloce fondurile necesare acestor plăți și obligarea S. J. de urgență Z. la înscrierea acestor drepturi salariale în carnetul de muncă al reclamantei.

A fost obligată pârâta D. de S. P. S. la plata sumei de 120 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta Ș. A. și pârâta

D. DE S. P. S., iar Curtea de A. C., prin decizia civilă nr. 4237/R/(...), a admis recursurile declarate de D. DE S. P. S. și de reclamanta ^{Ș. A.}, a casat în întregime sentința și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele:

„Recursurile urmează a fi admise, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a proceda astfel, Curtea reține, așa cum s-a pus și în discuția părților în ședință publică, faptul că pronunțarea nu s-a făcut prin raportare la petitele acțiunii.

Astfel, deși prin acțiune s-a solicitat obligarea spitalului de a solicita pârâtei DSP și pârâtului Ministerul Sănătății să dispună schimbarea reclamantei din asistent medical cu studii post liceale în asistent cu studii superioare, obligarea pârâtei DSP de a înscrie în bugetele de venituri și cheltuieli sumele necesare efectuării plății corespunzătoare creșterii salariale și a pârâtului Ministerul Sănătății de a aloca fondurile necesare, dispoziția instanței a privit altceva, anume, s-a dispus obligarea DSP de a face demersurile necesare în vederea transformării postului în sensul solicitat, cu respingerea celorlalte petite. Or, nu a existat un petit de obligare a DSP să transforme posturile sau să facă demersuri pentru aceasta.

Deși din coroborarea petitelor acțiunii reiese indirect scopul urmărit de reclamant/ă prin promovarea acesteia, pronunțarea unei sentințe, cu atenția acordată pentru aflarea adevărului, pe care o impune art. 129 alin. 5

C.proc.civ., trebuie să se facă raportat la solicitările reclamantului/ei, instanța având la îndemână mijloace procedurale specifice pentru a clarifica nu doar cu ocazia pronunțării modul de structurare a acțiunii introductive, în ipoteza în care acesta apare ca deficitar, ci anterior, în timpul judecății, putând pune în dezbaterea părților chestiunile neclare sau insuficient formulate, potrivit prevederilor art. 129 alin. 4 și 5 C.proc.civ., cu solicitarea ca reclamantul să își precizeze chiar acțiunea în așa fel încât petitele subînțelese să fie explicit formulate.

Este evident că prima instanță a apreciat că este insuficient, pentru a pronunța o hotărâre ce să poată produce efecte, să dispună obligarea spitalului să solicite transformarea postului, fără o corelativă obligare la transformarea efectivă, statuând în sensul obligării DSP la efectuarea demersurilor necesare în vederea transformării postului, or o atare tranșare a litigiului în lipsa unui petit clar și eficient apare ca o pronunțare asupra a ceea ce nu s-a cerut, atrăgând incidența art. 304 pct. 6 C.proc.civ.

În mod greșit a apreciat prima instanță că ar fi premature petitele privitoare la înscrierea sumelor corespunzătoare creșterii salariale în buget, la alocarea de fonduri și la înscrierea în carnetele de muncă a drepturilor salariale litigioase, întrucât în ipoteza admiterii petitelor principale,caracterul eficient al hotărârii nu poate fi asigurat decât prin soluționarea pe fond a acestor petite accesorii.

Cu ocazia rejudecării, instanța va solicita precizările și clarificările necesare reclamantei/.

În plus, având în vedere transferul de atribuții ce a avut loc între DSP

și C. J. S., Curtea a dispus introducerea în cauză a acestuia din urmă în calitatea sa de succesor în drepturi cu titlu particular al DSP, în raport cu S. J. de U. și cu atribuțiile de a aproba statele de funcții, ca organ ierarhic superior și ordonator de credite. F. a reprezenta un motiv pentru casarea cu trimitere, fiind evident că în calitatea sa de succesor în drepturi cu titlu particular preia inclusiv calitatea de parte, continuând alături de DSP recursul promovat de aceasta și fiindu-i deci opozabilă orice hotărâre judecătorească pronunțată împotriva DSP, deci inclusiv cea care face obiectul prezentului recurs, prezența în proces a C. J. S. se va menține.

În rejudecare, cu ocazia pronunțării, instanța de fond urmează a avea în vedere succesiunea în timp a dispozițiilor legale referitoare la atribuțiile celor două entități juridice de a aproba statele de funcții pentru spital (și celelalte atribuții semnificative pentru soluționarea litigiului).

Totodată, cu ocazia soluționării fondului, instanța va avea în vedere și atribuțiile fiecărui pârât semnificative pentru soluționare acțiunii, prevăzute, printre altele, și de art. 182 alin. 1 lit. a și b și art. 188 alin. 2 lit. b din L. nr.

9. față de pârâtul S. J. de U. S. art. 3 alin. 2 din O. nr. 1. față de D. art. 18 lit. b din O. nr. 1. față de C. J. S. art. 3 alin. 2 și art. 18 lit. b din O. nr.1., art. 174 alin. 4 din L. nr. 9. și O. nr. 1778/2006 față de Ministerul Sănătății.

R. la petitele privitoare la înscrierea sumelor corespunzătoare creșterii salariale în buget, la alocarea de fonduri și la înscrierea în carnetele de muncă a drepturilor salariale litigioase, prima instanță urmează a se pronunța pe fond, după cum s-a arătat anterior.

Față de prevederile art. 312 alin. 3 C.proc.civ., reținând că prima instanță practic nu a cercetat fondul, prin aceea că nu a solicitat clarificări pe parcursul judecății, cu privire la obiectul litigiului și părțile chemate în judecată în cadrul fiecărui petit, pornind în principal de la cauza acțiunii și a stabilit, după închiderea dezbaterilor, un alt cadru procesual, răpind astfel părților un grad de jurisdicție și dreptul la apărare, curtea urmează a casarea sentința pronunțată și a dispune, în temeiul disp.art.312 alin.5 Cod. proc. civilă, trimiterea cauzei spre rejudecare";.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul T. S. sub nr. (...).

Cu ocazia rejudecării, reclamanta a formulat o precizare la acțiune care nu îndeplinea cerințele prevăzute în decizia Curții de A. C., motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 315 Cod.proc.civilă, instanța a pus în vedere reclamantei să formuleze o nouă precizare, după analiza tuturor textelor de lege menționate în decizia de casare.

Acțiunea astfel precizată are următoarele petite:

- obligarea pârâtului S. J. de U. Z. la stabilirea și aprobarea transformării postului reclamantei din asistent medical cu studii medii în asistent medical cu studii superioare, începând cu data de 1 decembrie 2009 și până la data de 10 iunie 2010, în contradictoriu cu D. de S. P., iar din 10 iunie 2010 pentru viitor, în contradictoriu cu C. J. S.

- obligarea pârâtului S. J. de U. Z. la elaborarea bugetului de venituri

și cheltuieli în care să se includă creșterea salarială de până la 20% pentru personalul cu noua încadrare, începând cu data de 1 decembrie 2009;

- obligarea pârâților D. de S. P. și C. J. S. la aprobarea statelor de funcții cu încadrarea în normativele de personal în vigoare pentru perioada (...)-(...) și, respectiv, din (...) pentru viitor;

-obligarea pârâtei D. de S. P. să avizeze bugetul de venituri și cheltuieli a S.ui J. de U. Z., ce să cuprindă și sporul salarial de până la 20%, corespunzător noii încadrări;

-obligarea pârâtului C. J. S. să aprobe bugetul de venituri și cheltuieli la propunerea managerului S.ui;

și la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, la propunerea managerului S.ui ;

-obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la aprobarea schimbării organizatorice a S.ui J. de U. Z., respectiv a asistentelor din funcția avută cu studii medii în asistent cu studii superioare;

- obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la introducerea modificărilor corespunzătore în structura bugetului de stat și a acestui minister și la încheierea unui contract cu D. de S. P. S., pentru a asigura sumele necesare,

- obligarea pârâtului S. J. de U. Z. să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al reclamantei;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare, prin care și-a exprimat poziția procesuală față de cererile formulate în această din urmă precizare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive raportat la cererea de obligarea a sa la schimbarea organizatorică a S.ui J. de U. Z. și excepția inadmisibilității acțiunii cu privire la cererea de obligare la încheierea unui contract cu D. de S. P..

D. de S. P. S. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond, a solicitat respingerea ca nefondată acțiunii, pentru considerentele sus enunțate.

În susținerea excepției a arătat că prin P. de predare-preluare nr.

2868/7400/(...), in baza O. nr.162 din 2008 privind transferul ansamblului de atribuții si competente exercitate de Ministerul Sănătății P. către autoritățile administrației publice locale, cu modificările si completările ulterioare, managementul S.ui J. de U. Z. a fost transferat C. J. S.

Drept urmare, competenta de a aproba statele de funcții si modificările acestora nu mai aparține D. de S. P. S. (competenta stabilita prin OMS nr. 1. care a fost abrogat prin OMS nr. 1.), ci C. J. S. - organ ierarhic superior și ordonator de credite.

C. J. S. a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității și excepția prematurității motivate astfel: nu are raporturi de muncă cu reclamanta, orice solicitare adresată direct instanțelor de judecată prin care se solicită obligarea angajatorului la o anumită conduită, în cazul de speță, la promovarea în funcție, fără urmarea firească a procedurilor prevăzute de lege, respectiv a celor prevăzute de prevederile art. 40 din OUG nr. 1., în forma aplicabilă pentru anul 2009, care au fost preluate de prevederile ale 34 din L. nr. 3., cu modificările și completările ulterioare, nu poate fi soluționată decât pe cale de excepție, ca fiind inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii arătând că datorită incidenței principiului ultraactivității, prevederile legale abrogate nu pot constitui temei juridic pentru justificarea demersurilor cu a căror soluționare a fost investită instanța de judecată.

De altfel, potrivit prevederilor art. 191 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, bugetul de venituri și cheltuieli se elaborează de către comitetul director și se propune spre aprobarea ordonatorului de credite de către managerul spitalului.

Excepțiile invocate de pârâți, au fost puse de către tribunal în discuția pârâților și apoi unite cu fondul, în baza art. 137 alin.2 Cod.proc.civilă.

Prin sentința civilă nr. 2406/(...) a T. S., s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. S. și excepția inadmisibilității, invocate de pârâtul Ministerul Sănătății; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității și excepția prematurității, invocate de pârâtul C. J. S. s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a D. de S. P. S., invocată de pârâta D. de S. P. S., s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta Ș. A. în contradictoriu cu pârâții S. J. de U. Z., D. de S. P. S., C. J. S., Ministerul Sănătății și în consecință, a fost obligat S. J. de U. Z. la stabilirea și întocmirea documentației necesare în vederea transformării postului reclamantei din asistent medical cu studii medii în asistent medical cu studii superioare începând cu data de 1 decembrie 2009 și la înaintarea acesteia către pârâtul C. J. S. cu propunerea de aprobare a statelor de funcții astfel modificate;

Pârâtul C. J. S. a fost obligat la aprobarea statelor de funcții întocmite de pârâtul S. J. de U. Z., pentru transformarea postului reclamantei în asistent medical cu studii superioare începând cu data de 1 decembrie 2009; Pârâtul S. J. de U. Z. a fost obligat să elaboreze bugetul propriu de venituri și cheltuieli în care să includă creșterea salarială de până la 20% care urmează a fi determinată conform legii, pentru transformarea locului de muncă al reclamantei și să-l înainteze spre avizare pârâtului C. J. S.

C. J. S. a fost obligat să avizeze bugetul de venituri și cheltuieli astfel elaborat de pârâtul S. J. de U. Z.

S. J. de U. Z. a fost obligat să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al reclamantei.

S-au respins ca fiind nefondate cererile reclamantei privind obligarea pârâtei D. de S. P. S. la aprobarea statelor de funcții și la avizarea bugetului de venituri și cheltuieli, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la aprobarea schimbării organizatorice a S.ui J. de U. Z., obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la introducerea modificărilor corespunzătore în structura bugetului de stat și a M. S. și pentru obligarea la încheierea unui contract cu D. de S. P. S.

A fost obligată pârâta D. de S. P. S. la plata către reclamant/ă a sumei de 180 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

În cauză , părțile au invocat o serie de excepții.

Astfel, Ministerul Sănătății a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, dar și inadmisibilitatea acțiunii. Aceste excepții urmează a fi respinse având în vedere că obiectul prezentei acțiuni este, printre altele și plata unor sume de bani.

Ori, Ministerul Sănătății este cel care alocă sume de bani C. de A. de

S. și este ordonatorul principal de credite. Tot el este cel care repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice ierarhic inferioare.

De asemenea, elaborează criteriile privind angajarea, promovarea în funcții, grade și trepte profesionale, precum și criteriile de evaluare aperformanțelor profesionale individuale. Prin urmare, prima instanță a reținut că nu se susține excepția invocată.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, C. J. S. a invocat, la rândul său, o serie de excepții privind lipsa calității sale procesuale pasive, a inadmisibilității acțiunii și a prematurității acesteia.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, aceasta a fost respinsă având în vedere tocmai protocolul de predare-primire nr.7400 din (...) - încheiat între D.S.P. S. și C. J. Acesta a fost încheiat în timpul procesului, iar atribuțiile au fost transferate acestei instituții care a devenit de la această dată ordonator secundar de credite.

S-a reținut de către prima instanță că excepția inadmisibilității și a prematurității invocată de această pârâtă pe motiv că nu au fost respectate toate etapele procedurii administrative - nu poate fi reținută, având în vedere chiar demersurile efectuate de S. J. de U., care a solicitat transformarea posturilor de asistenți medicali cu studii medii în posturi cu studii superioare.

Pe de altă parte, s-a constatat că nici de la declanșarea prezentului litigiu, care se află în rejudecare, după casare, nu se constată vreo modificare de atitudine a pârâtelor din prezentul litigiu, care au solicitat în mod constant, respingerea oricăror pretenții ale reclamantei.

D. de S. P. a susținut lipsa calității sale procesuale pasive, invocând în apărare, existența „P.ui"; încheiat cu C. J. S., potrivit căruia toate atribuțiile și competențele exercitate de Ministerul Sănătății P. au fost transferate către autoritățile administrației publice locale. S-a reținut că susținerea este doar în parte adevărată - în realitate reclamanta a formulat acțiunea în perioada în care S. se afla încă în rețeaua M. S. - deci are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește fondul cauzei, din modul în care a fost formulată acțiunea, s-a reținut că scopul urmărit de reclamantă este acela al transformării postului din asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare și acordarea drepturilor salariale corespunzătoare. Potrivit adeverinței depusă în cauză de reclamantă, aceasta a absolvit cursurile universitare „V. Goldiș"; din Arad în perioada 2005-2009

- la specializarea „. medicală generală"; .

Potrivit art. 18 alin. 1 din OUG nr. 115/(...) ,,Promovarea în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior.

D. art. 25 din același act normativ prevăd că aceste activități privind promovarea se concretizează ținând cont de criteriile stabilite prin ordin al ministrului, care în prezent este O. nr. 1470/(...).

La alin. 2 al art. 18, se prevede că, ,,Absolvenții învățământului superior de lungă sau scurtă durată care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creștere de până la 20% a salariului de bază";.

Prima instanță a reținut că acest text de lege este imperativ iar încadrarea corespunzător studiilor superioare absolvite nu constituie o promovare în sensul dispozițiilor O.ui nr. 1470/(...), ci această încadrare operează în virtutea dispoziției legii, însă, ca modalitate, se face prin transformarea postului într-unul de nivel superior.

Prin urmare, instanța a reținut că se impune admiterea acțiunii reclamantei și obligarea S.ui J. de U. Z. la stabilirea și întocmirea documentației necesare în vederea transformării postului reclamantei din asistent medical cu studii medii în asistent medical cu studii superioare începând cu data de 1 decembrie 2009 și la înaintarea acesteia către pârâtul C. J. S. cu propunerea de aprobare a statelor de funcții astfel modificate.

Pe parcursul derulării prezentului litigiu, între D. de S. P. S. și C. J. S. a intervenit un „P. de predare-primire";, privind transferul atribuțiilor și competențelor exercitate de către Ministerul Sănătății - către autoritățile administrației publice locale.

Având în vedere tocmai aceste transferuri și faptul că în prezent C. J.

S. este succesor în drepturi al D. de S. P. - instanța de fond a obligat aceste instituții să aprobe statele de funcțiuni întocmite de pârâtul S. J. de U. Z., pentru transformarea postului reclamantei în asistent medical cu studii superioare începând cu data de 1 decembrie 2009.

În temeiul prev.art.188 alin.1 din L. 9. privind reforma în domeniul S., spitalele sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare. Ele elaborează bugetul propriu de venituri și cheltuieli pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar și a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secțiilor și ale compartimentelor din structura spitalului.

Prin urmare, s-a reținut că S. J. de U. trebuie obligat să elaboreze bugetul propriu de venituri și cheltuieli în care să includă creșterea salarială de până la 20% care urmează a fi determinată conform legii, pentru transformarea locului de muncă al reclamantei și să-l înainteze spre avizare pârâtului C. J. S.

Apariția H.G. 529/(...) a aprobat menținerea mangementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale. Ca urmare a protocolului încheiat la data de (...), pârâtul C. J. S. este cel care avizează bugetul de venituri și cheltuieli elaborat de S. J. de U. Z.

Cărțile de muncă se găsesc la această instituție, iar în temeiul prev. art.6 din Decizia 92/1976, aceasta va fi obligată să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă.

S-a mai reținut că reclamanta mai solicită obligarea D.S.P. S. să aprobe statele de funcțiuni și să avizeze bugetul de venituri și cheltuieli, ori, ca urmare a modificărilor legislative intervenite, pârâta nu mai are în prezent atribuții de acest gen.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea M. S. la aprobarea schimbărilor organizatorice, prima instanță a reținut că aceasta va fi respinsă, deoarece competența revine conducătorului instituției care are managementul asistenței medicale, respectiv C. J.

S-a mai reținut că nici cererile privind modificarea structurii bugetului

și obligarea D. de S. la încheierea contractului de muncă nu sunt fondate, având în vedere că ele ar urma să producă efecte retroactive - ce exced normele de drept comun.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâții C. ^{J. S., D. DE S. P. S., S. J. DE U. Z.}, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin recursul formulat, C. J. S. a criticat sentința pronunțată de către prima instanță pentru următoarele motive:

Prin soluția dată, instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești, actul său de justiție fiind o ingerință în atribuțiile și competențele administrației publice locale, instanța arogându-și atributul demanager al unității spitalicești, de ordonator de credite și de autoritate administrativă deliberativă, încălcând totodată principiul neretroactivității legii civile și pe acela al separației puterilor în stat, neținând cont de succesiunea actelor normative în timp și de cadrul legal care reglementează promovarea ca urmare a absolvirii unor studii de nivel superior.

S-a mai arătat că este inadmisibil ca un angajator (fie el din sectorul public ori privat) să fi obligat la promovarea retroactivă a unui angajat și la acordarea unor drepturi salariale pentru o muncă neprestată, așa cum practic a dispus instanța fondului.

La data de (...), S. J. de U. Z. se afla în subordinea M. S., fapt pentru care statele de funcții și bugetul acestuia erau aprobate de D. de S. P. S., iar ca urmare a protocolului din (...), aceste atribuții au revenit C. J., urmând să fie exercitate numai pentru viitor, conform art. 49 din L. nr. 215/2001.

S-a mai susținut că transformarea postului, ca urmare a absolvirii unor studii de nivel superior, reprezintă indiscutabil o promovare, așa cum rezultă din art. 18 din O. nr. 1., forma în vigoare până la (...), promovare care se realizează în condițiile legii și cu respectarea art. 2 din O. nr. 1., conform căruia, gestiunea sistemului de salarizare a personalului contractual se asigură de fiecare ordonator de credite, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual, potrivit legii.

Tot în motivarea recursului au fost invocate prevederile art. 197 și art. 191 alin. 9 din L. nr. 9., ale Legii nr. 273/2006, ale art. 154 C. muncii, ale art. 18 și art. 25 din O. nr. 1., acestea din urmă abrogate prin L. nr. 3., la rândul ei abrogată prin L. nr. 2., ale O.ui nr. 1470/(...), la rândul său abrogat prin O. nr. 4., ale art. 26 alin. 1 și art. 6 alin. 4 din L. nr. 2., ale art. 41 alin. 2 din H.G. nr. 286/2011.

În concluzie, s-a arătat că, potrivit art. 188 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare, astfel încât, demararea și finalizarea procedurilor pentru efectuarea promovării în funcție trebuie raportată la prevederile legale aplicabile, deoarece prin modificările legislative în domeniul salarizării în sectorul bugetar au fost stabilite proceduri noi, care înlocuiesc vechile etape și condiții.

În drept, au fost invocate disp.art.304 pct.4, 6 și 9 Cod. proc.civilă.

Recurenta D. DE S. P. S. invocă următoarele motive de recurs:

Se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a D. de S. P. S., raportat la P. predare-preluare nr. 2868/7400/(...), dat în baza O. nr. 1., prin care managementul S.ui J. de U. Z. a fost transferat C. județean S.

Drept urmare, competența de a aproba statele de funcții și modificările acestora nu mai aparține D. de S. P. S. (competență stabilită prin O. 1., care a fost abrogat prin O. nr. 1., ci C. J. S.).

S-au mai invocat de către această recurentă prevederile art. 15 și art. 25 din H.G. nr. 56/2009, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O. nr. 1., art. 186 alin. 9 lit. a din L. nr. 9., concluzionându-se în sensul că, în raport de aceste dispoziții legale, D. de S. P. S. nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că în mod eronat prima instanță a apreciat că încadrarea corespunzătoare studiilor superioare absolvite nu constituie o promovare în înțelesul dispozițiilor O. nr. 1., și că această încadrare ar opera în virtutea legii, însă ca o modalitate ce se face prin transformarea postului, când, în realitate, o transformare a postului din asistent medical cu studii postliceale, în asistent medical cu studii superioare este, în mod evident opromovare determinată tocmai de absolvirea unor forme superioare de învățământ de către reclamant/ă, promovare care se putea face doar conform art. 25 alin. 2 din O. nr. 1., cu respectarea criteriilor prevăzute de O. nr. 1., în vigoare la data introducerii acțiunii, precum și a art. 31 din O. nr. 1., art. 8 alin. 2, alin. 8 art. 35 a A. II din L.-cadru nr. 3..

S-a mai invocat de către aceasta recurentă nelegala sa obligare la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță, în raport de prevederile art. 274 C.pr.civ. și de faptul că reclamanta/ul solicită transformarea postului începând cu (...), în timp ce S. J. de U. Z., prin adresa nr. 307/(...), a solicitat transformarea a 165 de posturi de asistență medicali doar începând cu anul 2011, astfel încât, acțiunea nu a fost promovată ca urmare a soluționării nefavorabile a cererii de transformare, prin respingerea acesteia.

În plus, s-a susținut că onorariul avocațial de 180 lei este excesiv de mare față de munca depusă de avocat.

În drept, s-au invocat disp.art. 304 pct. 9 Cod.proc.civilă.

Recurentul S. J. DE U. Z. critică sentința primei instanțe pentruurmătoarele motive:

În mod greșit prima instanță a reținut că transformarea postului ocupat de reclamantă se impune a fi făcută în virtutea faptului că a absolvit studii superioare în specialitatea postului, în aprecierea eronată a caracterului imperativ al art. 18 din O. nr. 1., câtă vreme, promovarea în condițiile legii, prevăzută de art. 18 alin. 1 din O. nr. 1., și care se face prin transformarea postului, este strâns legată de dispozițiile art. 25 alin. 2 și 3 din O. nr. 1., coroborat cu O. nr. 1., cu L. nr. 500/2002 și cu faptul că nu există în prezent, în legislația în vigoare aplicabilă în domeniu funcția de asistent medical cu studii superioare.

În plus, s-a mai arătat că nu există resursele financiare pentru acordarea majorărilor salariale și nu există aprobarea ordonatorului de credite ierarhic superior, impunându-se deci respingerea acțiunii reclamantei/. ca nefondată.

Prin întâmpinările formulate în cauză, intimații: Ș. A. și Ministerul S ănătății a solicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței instanțeide fond.

Analizând recursurile formulate de către pârâții C. J. S., D. DE S. P. S.,

S. J. DE U. Z., prin prisma disp.art.304¹Cod.proc.civilă, în temeiul motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Cu privire la fondul cauzei:

Aprecierea caracterului fondat ori nefondat al pretențiilor reclamantei/., astfel cum acestea au fost deduse judecății prin cererea pendinte - așa cum pretinde art. 129 alin. final C. proc. civ. - se impune a fi făcută prin raportare strictă la dispozițiile legale aplicabile în materie, în reglementarea în vigoare la data în funcție de care reclamanta/ul solicită transformarea postului pe care-l ocupă, din asistent medical cu studii post liceale, în asistent medical cu studii superioare, respectiv, la data de (...).

Astfel, prin primul petit al cererii introductive de instanță reclamanta/ul a solicitat instanței obligarea pârâtului S. J. de U. Z. să solicite pârâtei D. de S. publică S. și pârâtului Ministerul Sănătății, ca începând cu data de (...) să dispună „schimbarea reclamantei din asistent medical cu studii post liceale în asistent medical cu studii superioare cu salariul corespunzător acestei încadrări";, invocând în motivarea acestui petit prevederile art. 18 alin. 1 și 2 din OUG nr. 1., reclamanta/ul apreciind căaceste dispoziții sunt imperative și trebuie puse în aplicare ad literram și de îndată.

În rejudecare, ca urmare a primei casări, reclamanta/ul și-a precizat acțiunea, solicitând transformarea postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare, începând cu data de (...), până la data de (...), această obligație subzistând, în opinia reclamantei/., în sarcina D.S.P., iar ulterior acestei date, în sarcina C. J.

La data de (...) era în vigoare reglementarea OUG nr. 1. cu modificările ce i-au fost aduse prin L. de aprobare nr. 1., prin OUG nr. 6., prin L. nr. 3., prin OG nr. 2., prin L. nr. 2., prin OUG nr. 6., prin OUG nr. 2., prin OUG nr. 1. și prin L. nr. 3..

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 din OUG nr. 1., în reglementarea în vigoare ca urmare a modificărilor aduse prin actele normative mai sus menționate „. în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant, precum și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior.";

Alin. 2 al aceluiași articol 18 prevede ce anume se întâmplă cu salarizarea persoanelor care se încadrează în textul alin. 1, prevăzând că

„absolvenții învățământului superior de lungă sau scurtă durată, care la datatrecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creștere cu până la 20% a salariului de bază avut."

Din coroborarea celor două aliniate ale art. 18 se desprinde ideea că ceea ce este imperativ de urmat, în raport de aceste dispoziții legale, este doar majorarea cu 20 % a salariului persoanelor care au fost trecute pe o funcție corespunzătoare studiilor absolvite, însă, în nici un caz nu este obligatorie, așa cum nefondat susține reclamanta/ul, transformarea automată a postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare.

Că este așa, o dovedește, pe de o parte, tocmai terminologia uzitată de legiuitor în textul art. 18 alin.1, care vorbește de „. în condițiile legii"; a acestor categorii de persoane, iar pe de altă parte, întreaga economie a OUG nr. 1., coroborat cu OMS nr. 1., ordin care reglementa „criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile publice din sectorul sanitar";, acte normative care conturează clar ideea că promovarea din postul de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare, prin transformarea postului nu se face automat, în virtutea art. 18 din OUG nr. 1., ci prin concurs, organizat în condițiile legii.

Astfel, art. 25 din OUG nr. 1., prevede că :

"(1) Angajarea personalului pe funcții, grade și trepte profesionale se faceprin concurs pe un p os t v ac an t ex is ten t în s tatul de f uncții.

(2) Promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit

metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post

corespunzător promovării.

(3) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea organizațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară";.

În conformitate cu prevederile art. 188 din L. nr. 9., privind reforma în domeniul sănătății, „(1) Spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii si funcționează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe baza de contract, precum si din alte surse, conform legii.

(2) Prin autonomie financiara se înțelege: a) organizarea activității spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unității si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; b) elaborarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar si a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secțiilor si compartimentelor din structura spitalului.

(3) Spitalele publice au obligata de a asigura realizarea veniturilor si de a fundamenta cheltuielile in raport cu acțiunile si obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole si alineate, conform clasificației bugetare";.

Atribuțiile spitalului , în legătură și cu modalitatea de finanțare, sunt reglementate și în art. 186 alin. 9 lit. a din L. nr. 9..

De asemenea, O. Ministrului S. nr. 1470/(...), în vigoare până la data abrogării sale la data de (...), prin OMS nr. 4., reglementa „criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar";, prevăzând în A. nr. I art. II pct. 30 și urm., coroborat cu art. 1, că pentru promovarea în funcțiile de asistenți medicali SSD - cu studii superioare- sunt necesare, pe lângă condiția privind studiile, susținerea „unui concurs pentru ocuparea postului"; și îndeplinirea

cond iț iilor de vech ime expres prev ăzu te de lege ^{, acestea fiind prevăzute}printre „criteriile la angajare și promovare";.

Se mai reține că diploma de licență de asistent medical generalist conferă celui ce a obținut-o doar un titlu de calificare ca asistent cu studii superioare, potrivit anexei nr.1 la O. nr.144/2008, neîndreptățindu-l pe acesta la o promovare în funcții fără respectarea celorlalte condiții prevăzute de lege.

Curtea mai constată că, la data la care s-a solicitat promovarea în funcție prin transformarea postului, era în vigoare H.G. nr.281/1993 care prevedea, în art.5 alin.4, că angajarea și avansarea în funcții, în grade sau trepte profesionale se fac prin concurs, în raport cu competența profesională și rezultatele obținute în activitate, cu respectarea condițiilor prevăzute în anexa nr.12. Pentru personalul sanitar reușit la concurs pe aceeași funcție, salariul de bază se poate stabili la nivelul gradației avute anterior concursului la funcția în care a fost confirmat prin ordin al ministrului.

De asemenea, în alin.5 al aceluiași articol se prevede că, în vederea prezentării la concurs, persoanele care au absolvit învățământul superior și au fost încadrate în funcții de nivel mediu în domeniul studiilor superioare absolvite li se va lua în calculul vechimii necesare ocupării funcțiilor pentru care se cer studii superioare jumătate din vechimea avută pe funcțiile de nivel mediu.

Drept urmare, Curtea constată, prin prisma tuturor argumentelor legale mai sus invocate, că promovarea din postul de asistent medical cu studii postliceale în cel de asistent medical cu studii superioare, prin transformarea postului, nu se face automat, în virtutea art. 18 din OUG nr.

1., ci prin concurs și numai cu condiția încadrării în resursele financiare

alocate anual, potrivit legii.

Un argument suplimentar în sensul că aceasta era procedura obligatorie de urmat, îl conferă tocmai demersurile parcurse în cauză de către S. J. de U. Z. și de DSP S., după cum urmează :

Prin adresa nr. 923/(...), pârâtul S. J. de U. Z. a propus pârâtei DSP S., transformarea unui număr de 165 de posturi de asistenți medicali, în posturi de asistenți medicali cu studii superioare, DSP răspunzând prin adresa nr. 848/(...), înregistrată la S. J. de U. Z. sub nr. 3245/(...), că în momentul de față nu există un buget al DSP aprobat și, implicit, nici un buget al unităților sanitare în subordine .

În aceste condiții, S. J. de U. Z. a concluzionat că va reanaliza propunerea de transformare a posturilor după aprobarea bugetului și după stabilirea criteriilor de promovare.

Cu alte cuvinte, majorarea salarială de 20% nu se aplică automat, prin simplul fapt al absolvirii unor studii superioare, ci, în prealabil, este necesară promovarea concursului organizat pentru ocuparea postului de asistent medical cu studii superioare și abia apoi își găsesc incidență prevederile art. 18 alin. 2 din OUG nr. 1..

Cu pr iv ire l a excepț ia l ipse i c al ităț ii proces u ale p as ive a M. S.

Curtea constată, prin prisma considerentelor de text ce urmează a fi expuse, că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. S., după cum urmează :

Art. 2 lit. e din HGR nr. 1718/2008, privind organizarea și funcționarea M. S. reglementează în mod expres care sunt atribuțiile M. S., precizând că acesta îndeplinește următoarele atribuții principale: „asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul public de sănătate";.

Art. 4 alin. 1 pct. 4 din HGR nr. 1718/2008 stabilește că în îndeplinirea obiectivelor prevăzute la 3, Ministerul Sănătății exercită atribuțiile prevăzute de L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte atribuții, după cum urmează: „fundamentează necesarul de servicii medicale, precum și resursele financiare pentru funcționarea sistemului de sănătate";.

În ceea ce privește angajarea și promovarea personalului din unitățile sanitare publice, prin prevederile art. 4 alin. 1 pct. 19, pct. 194, pct. 20, pct.

29, pct. 33, se stabilesc, printre atribuțiile M. S. în acest domeniu, următoarele:

„19. stabilește criterii pentru angajarea și promovarea personalului din unitățile sanitare publice;

19^4. asigură organizarea și desfășurarea examenelor de promovare și evaluare profesională a medicilor, medicilor dentiști, farmaciștilor, biologilor, biochimiștilor, chimiștilor, asistenților medicali și moașelor;

20. organizează, în condițiile legii, concursuri și examene pentru obținerea specialității și promovarea în grade profesionale pentru medici, medici dentiști, farmaciști, biologi, chimiști și biochimiști și pentru asistenți medicali și moașe din rețeaua M. S. și a ministerelor cu rețea sanitară proprie;

29. elaborează normativele de personal ale instituțiilor publice din rețeaua proprie, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, în condițiile legii;

33. avizează bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea sa";.

Prin prevederile art.4, art. 15, art. 16 lit. c și art. 24 OMS nr. 1. s-au stabilit atribuții în sarcina M. S., legate de aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale direcțiilor de sănătate publică, după cum urmează :

Art. 4 din OMS nr. 1. - „(1) Activitatea financiară a direcției de sănătate publică județene și a municipiului B. se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Ministerul Sănătății, în condițiile legii";.

Art. 15 lit. d - Ministerul Sănătății acordă avizul conform, ca urmare a solicitării ce-i este adresată în acest sens, pentru propunerile managerului unității privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare cu paturi al căror management a fost transferat, pentru aprobarea acestora.

Art. 24 - „Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al unităților sanitare cu paturi transferate se elaborează de către comitetul director, în condițiile prevederilor Legii nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, pe baza normelor metodologice aprobate prin dispoziție a primarului general al municipiului B., respectiv a primarilor unităților administrativ teritoriale pe raza cărora se află unitățile sanitare publice, după obținerea, în prealabil, a avizului M. S.";.

Drept urmare, Curtea constată că Ministerul Sănătății justifica pe deplin în cauză calitatea procesuală pasivă.

Cu pr iv ire l a excepț i a l ipse i c al ităț ii proces u ale p as ive a D. de S. P. S.

Calitatea procesuală pasivă a DSP S. este pe deplin justificată în cauză de dispozițiile A. I la OMS nr. 1., art. 1, art. 7, art. 9, art. 12 alin. 1 lit. h., lit. x, lit. aa, art. 18 pct. 1 lit. c, d, f, h, k, l, m, pct. II alin. 1 lit. e și art. 4alin. 2 din OMS nr. 1. actualizat, art. 5 din OMS nr. 1., art. 17 alin. 1 și 2din HGR nr. 1718/2008, art. 15, art. 16 lit. c., art. 24 și art. 25 din HGR nr.

56/2009.

În plus, anterior încheierii P.ui de predare-primire nr. 2868/7400/(...), încheiat între DSP S. și C. J. S., - și prin care s-a realizat predarea, respectiv, primirea ansamblului de atribuții și de competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile publice locale, prin care managementul S.ui J. de U. Z. a fost transferat C. J. S. -, DSP justifica pe deplin în cauză calitatea procesuală pasivă.

La data de (...) S. J. de U. Z. se afla în subordinea M. S., fapt pentru care statele de funcții și bugetul acestuia erau aprobate de D. de S. P. S., iar ca urmare a protocolului din (...), aceste atribuții au revenit C. J., urmând să fie exercitate numai pentru viitor, conform art. 49 din L. nr. 215/2001.

Drept urmare, Curtea constată că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a D. de S. P. S.

Cu pr iv ire l a excepț ia l ipse i c al ităț ii proces u ale p as ive a C. J. S.

Inițial, prin A. nr. I, cap. III, art. 18 pct. I alin. 1, lit. l din OMS nr. 1., au fost prevăzute atribuțiile DSP județene și ale municipiului B., în legătură cu „aprobarea statelor de funcții pentru unitățile sanitare publice din subordine, cu încadrarea în normativele de personal în vigoare";.

OMS nr. 1. a fost abrogat la momentul intrării în vigoare a OMS nr. 1., acest din urmă ordin nemaiprevăzând în competența DSP astfel de atribuții.

Prin OUG nr. 1. s-a realizat transferul de atribuții și competențe exercitate până atunci de Ministerul Sănătății, către autoritățile administrației publice locale.

În conformitate cu prevederile art. 15 din HGR nr. 56/2009, "autoritatea administrației publice locale, prin structura cu atribuții specifice în domeniu, are următoarele competențe:a) aprobă ștatele de funcții ale unităților sanitare subordonate, cu încadrarea în normativele de personal și în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat; b) aprobă modificarea ștatelor de funcții aprobate; c) aprobă organigrama și modificarea acesteia; d) înaintează M. S., în vederea obținerii avizului conform, propunerile managerului unității privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare cu paturi al căror management a fost transferat, pentru aprobarea acestora.";

Prin urmare, în virtutea acestei prevederi legale, s-a transferat de la

DSP la autoritatea administrației publice locale atribuția de aprobare a statelor de funcții pentru unitățile sanitare pe care la are în subordine autoritatea administrației publice locale respective.

În speță, prin P. de predare-primire nr. 2868/7400/(...), încheiat între

DSP S. și C. J. S., s-a realizat predarea, respectiv, primirea ansamblului de atribuții și de competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile publice locale. Astfel, prin acest P., managementul S.ui J. de U. Z. a fost transferat C. J. S.

Rezultă așadar, că pentru perioada ulterioară aceste date se justifică în cauză calitatea procesuală pasivă a C. J. S.

S.rea recurentului C. J. S., conform căreia în cauză ar fi aplicabilă HGR nr. 286/2011, urmează să fie înlăturată de către Curte ca nefondată, având în vedere principiul neretroactivității legii civile, respectiv, faptul că această hotărâre nu poate să retroactiveze la niște situații juridice născute cu mult înainte de intrarea sa în vigoare.

Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art. 312 alin.1 C. proc. civ., Curtea va admite prezentele recursuri, va modifica în totalitate sentința primei instanțe, în sensul că, va respinge ca nefondată acțiunea formulată și precizată de reclamanta/ul Ș. A. împotriva pârâților S. J. de U. Z., D. de S. P. S., C. J. S. și Ministerul Sănătății.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursurile declarate de pârâții S. J. DE U. Z., D. DE S. P. S. și C. J. S., împotriva sentinței civile numărul 2406/(...) a T. S., pronunțată în dosar civil numărul (...), pe care o modifică în parte, în sensul că, respinge în totalitate acțiunea formulată și precizată de reclamanta/ul Ș. A. împotriva pârâților S. J. de U. Z., D. de S. P. S., C. J. S. și Ministerul Sănătății.

Menține restul dispozițiilor atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI C . M. I. T. D. C. G. cu opinie separată în sensul respingerii recursului

N. N.

GREFIER

Red.C.M.;

Tehnored.: C.M./M.S.;

2 ex./(...)

Jud.fond: Tribunalul Sălaj: Balazs Arpad.

MOT.EA OPINIEI SEPARATE

Apreciez recursurile nefondate, pentru următoarele considerente, legate exclusiv de fondul pretențiilor, însușindu-mi considerentele din opinia majoritară raportat la modul de soluționare a excepțiilor de către prima instanță.

Consider că în interpretarea dispozițiilor art. 18 din O. nr. 1., trebuie pornit în primul rând de la nota de fundamentare a acestui act normativ, expusă pe adresa „{ H. "http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-o-u-g-nr-

115-(...) l1a83348.html" |http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-o-u-g-

nr-115-(...)

l1a83348.html}";.

O serie de dispoziții din cuprinsul Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative reglementează situația acestui tip de document, în cuprinsul art. 6 și 7 statuându-se că soluțiile pe care le cuprinde proiectul de act normativ trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român etc., că pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare; că evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse, această evaluare fiind obligatorie.

Or, în nota de fundamentare a O. nr. 1. privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar se arată că „lipsa de motivare a personalului generează pe de o parte, migrarea personalului deja calificat spre alte sectoare de activitate din țară și străinătate mai atractive din punct de vedere al motivației materiale și sociale, iar pe de altă parte lipsa de cointeresare se reflectă în implicarea și calitatea serviciilor medicale furnizate. Cointeresarea corespunzătoare a personalului care își desfășoară activitatea în unitățile sanitare prin majorarea drepturilor salariale acordate este esențială atât pentru aceste categorii profesionale cât și pentru întreaga națiune care în mod direct devine beneficiara serviciilor medicale acordate. (…) Măsurile pe care le generează prezența ordonanță de urgență vizează interesul social,

cointeresarea personalului în vederea creșterii calității serviciilor medicale acordate, buna desfășurare a activității în unitățile sanitare publice finanțate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și de la bugetul de stat și constituie situații de urgență de interes public, ceea ce justifică recurgerea la calea delegării legislative, în temeiul art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată";.

Aceste note de fundamentare se coroborează cu impactul major pe care exodul cadrelor medicale române în străinătate l-a avut în mass-media, reflectat în zeci de postări pe internet, care arată o amploare deosebită a fenomenului, fiind de ordinul zecilor de mii numărul acestor cazuri de exod (http://www.google.ro/search?hl=ro&source=hp&q=cadre+medicale+strainat ate+salariu&meta=&oq=cadre+medicale+strainatate+salariu&aq=f&aqi=&aql

=&gs_sm=e&gs_upl=1281l11265l0l11765l38l25l0l11l0l0l766l766l6-1l1l0).

Se constată deci că prin adoptarea acestui act normativ, s-a urmărit reținerea personalului calificat din domeniul sănătății publice în țară, pentru asigurarea unui nivel calitativ superior al serviciilor medicale, ca o necesitate de urgență la nivel național.

Or, pornind de la aceste premise, se constată că art. 18 din O. nr. 1. statuează că „. în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant, precum și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior. Absolvenții învățământului superior de lungă sau scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creștere cu până la 20% a salariului de bază avut";.

Este contrar regulii de interpretare sistematică a dreptului a se considera că prin această dispoziție legală nu s-a dorit decât reiterarea regulii generale conform căreia transformarea postului cu studii medii în post cu studii superioare se face prin concurs.

Aceasta (regula generală) se conturează raportat la prevederile din cuprinsul H.G. nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, care instituie această regulă la art. 5, precum și la cele ale art. 25 din O. nr. 1., unde se statuează că „angajarea personalului pe funcții, grade și trepte profesionale se face prin concurs pe un post vacant existent în statul de funcții.

(2) Promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.

Se raportează aceste dispoziții legale la O. nr. 1., care în anexă, la rubrica „. și criterii la angajare și promovare"; pentru funcția (gradul sau treapta profesională) de asistent medical SSD prevede „diplomă de absolvire a învățământului superior de 3 ani în specialitate și concurs pentru ocuparea postului";.

Or, art. 18 din O. nr. 1. are profilul unei excepții, a unei prevederi speciale, care se interpretează ca atare, în mod restrictiv.

Se constată astfel că în ordinea dispozițiilor ce compun O. nr. 1., art. 18 pe care reclamanta își întemeiază acțiunea se subîntinde capitolului

„elementele sistemului de salarizare";, în timp ce art. 25 face parte din capitolul „angajarea și promovarea în funcții";. În mod consecutiv acestei observații, se impune a se interpreta cele două texte de lege prin acordarea unei eficiențe specifice fiecărui text.

În plus, se constată că termenul „concurs"; a fost exclus de legiuitor din cuprinsul art. 18 alin. 2, fiind folosit acolo unde s-a avut în vedere această formă (art. 19, 22, 25, 30, fostul art. 35, abrogat prin O. nr. 2., precum și în anexă).

În opinia mea, art. 18 alin. 2 din O. nr. 1. trebuie interpretat ca o dispoziție specială, de favoare, menită a preveni exodul cadrelor medicale specializate din țară, având o formă imperativă, necondițională, inclusiv prin raportarea la modalitatea pe care legiuitorul a ales a o folosi în implementarea dispoziției în ordinea juridică internă, o cale specială și urgentă (ordonanța de urgență), potrivită intenției legiuitorului și situației socio-economice a cărei reglementare s-a urmărit.

Nu în ultimul rând, trebuie observat că intimatul pârât Ministerul

Sănătății, prin întâmpinarea pe care a depus-o în recurs, a solicitat

respingerea recursurilor și menținerea sentinței ca temeinică și legală.

Or, rolul M. S. include, potrivit prevederilor din cuprinsul H.G. nr.

1718/2008, coordonarea și controlul implementării politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel național, regional și local; reglementarea modului de organizare și funcționare a sistemului de sănătate (art. 2 lit. a) și c)); organizarea, coordonarea și controlul activității de asistență de sănătate publică; organizarea, în condițiile legii, de concursuri și examene pentru obținerea specialității și promovarea în grade profesionale pentru (…) asistenți medicali din rețeaua M. S. (art. 4 pct. 1 și

20).

Ca atare, se înțelege, raportat la poziția procesuală adoptată de minister, că în cadrul activității acestuia de coordonarea a implementării politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel local, mesajul transmis în cazul altor unități din cadrul altor județe a putut fi unul favorabil cererilor similare ale cadrelor medicale, situație pe care reclamanta chiar o invocă, atât prin modul de formulare a acțiunii („încadrarea la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite la care s- a asigurat o creștere de până la 20 % a salariului de bază avut s-a realizat de către angajatori, respectiv spitalele din toată țara fără a fi necesar a se adresa instanțelor de judecată în vederea obligării acestuia la respectarea obligațiilor ce-i revin în raporturile de muncă";), cât și prin trimiterile pe care le face, depunând scripte relevante la dosar, la situația angajaților din județul C., cărora arată că li s-au încuviințat cererile de încadrare pe posturile de asistent medical cu studii superioare.

Or, în mod evident, se invocă prin aceasta o situație de discriminare în raport de care sarcina probei revenea angajatorului, în sensul de a proba că nu a avut loc o discriminare.

Este specific dreptului muncii faptul că angajatorul are sarcina probei, fapt reglementat prin dispozițiile art. 272 (fostul art. 287) Codul muncii.

Or, în cauza de față, o cauză repetitivă, similară altor peste o sută de cauze inițiate de colege ale reclamantei din cadrul aceleiași unități spitalicești, a fost împrocesuat nu doar angajatorul în sens restrâns, adică spitalul, ci toate autoritățile care au un rol în derularea raporturilor de muncă (în finanțarea cheltuielilor ce le includ pe cele salariale, în aprobareapromovărilor, etc.), inclusiv ministerul de resort. R. la acest mod de fixare a cadrului procesual și la soluția agreată nu doar de prima instanță, ci și prin opinia majoritară din recurs cu privire la calitatea procesuală pasivă a acestor autorități, se conturează, în opinia mea, faptul că angajatorul acestor reclamanți este în fapt statul, prin autoritățile sale împrocesuate. Acest aspect este evidențiat și prin faptul reglementării prin lege a condițiilor de promovare, a salarizării, prin procedura de urmat în vederea încuviințării acestor promovări etc. În mod evident, spitalul nu are deplină autonomie în modul de organizare a derulării contractelor individuale de muncă pe care le încheie. În general, în cazul salariaților bugetari, trebuie acceptat că prin angajator se înțelege, în sens larg, statul.

Ca atare, faptul recunoașterii caracterului fondat al cererii reclamantei de către ministerul de resort are valoarea recunoașterii acestui fapt de către angajator, ca și al cazului de discriminare pe care reclamanta își bazează pretențiile. Practic, față de împrocesuarea ministerului și de depunerea de documente la dosar, de către reclamantă, prin care se afirmă o tratare deosebită, mai favorabilă, a altor angajați în poziții similare cu a reclamantei, prin însăși omisiunea ministerului de a furniza probe care să justifice deosebirea de tratament, trebuie considerată probată situația de discriminare injustă la care reclamanta a fost supusă prin refuzul de a se da curs solicitării ei de promovare în postul de asistentă medicală cu studii superioare. Mă refer la omisiunea ministerului de a asigura probe contrare afirmației de discriminare, datorită faptului că situația de discriminare este afirmată în comparație cu personalul medical din alt județ, or nu s-ar putea afirma că autoritățile locale ale județului S. ar putea fi singurele responsabile pentru o atare discriminare, însă ministerul are o acoperire la nivel național în ce privește exercitarea atribuțiilor menționate mai sus, astfel încât lui i-ar fi revenit obligația de a dovedi din contra în acest aspect, având atribuții de unificare la nivel național a modului de implementare a politicilor statului în domeniu.

În drept, sunt incidente în acest aspect prevederile art. 5 Codul muncii, potrivit cărora în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații. Totodată, art. 141 din Tratatul C. Comunităților Europene consacră principiul plății egale pentru muncă egală.

Art. 16 din Constituția României statuează că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări";.

Apoi, O. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare are mai multe prevederi aplicabile în cauză: art. 1 alin. 2 lit. e) statuează: „Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: e) drepturile economice, sociale și culturale, în special:

(i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu

egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare";, iar art. 2 alin. 1: „(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, (…) precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice";.

Or, repararea acestei situații de discriminare este asigurată prin admiterea acțiunii, atât în contradictoriu cu Ministerul Sănătății, cât și cu ceilalți pârâți, având în vedere în acest sens prevederile art. 48 alin. 2

C.proc.civ.

În plus, argumentele din cuprinsul cererilor de recurs privitoare la necesitatea de a se asigura încadrarea în resursele financiare alocare anual nu sunt de natură a determina modificarea soluției tribunalului, întrucât acesta a statuat în acord cu prevederea legală incidentă, în sensul asigurării unei „creșteri salariale de până la 20% care urmează a fi determinată conform legii";, fără a se fixa deci un anumit procent. Acesta urma a fi determinat, cum s-a arătat în întâmpinarea M. S., prin negociere și cu respectarea imperativului încadrării în prevederile bugetare.

Față de toate aceste considerente, apreciez recursurile nefondate, cu aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

JUDECĂTOR,

I. T.

C.-Napoca, (...)

← Decizia civilă nr. 1145/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de...		Decizia civilă nr. 3585/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... →

Decizia civilă nr. 3618/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3618/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă