Decizia civilă nr. 3702/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3702/R/2011
Ședința din 24 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G.
G. : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtul - chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. M., și, respectiv de pârâtul M. E., C., T. ȘI S., împotriva sentinței civile nr. 1128 din
07 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind
și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., și pe pârâții intimați I. Ș. J. M., Ș. CU
C. I-V. N. B. B. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 05 octombrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs atât pârâtul - chemat în garanție - recurent Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P.
M. cât și pârâtul recurent M. E., C., T. și S. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1128 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar numărul (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învăță- mânt M. în contradictoriu cu pârâții: I. Ș. al județului M., Ș. cu clasele I-V. „N. B."; B. M., M. E., C., T. și S. B. și M.ui F. P. B., reprezentat prin D. G. a F. P. M. și, în consecință:
A fost obligată pârâta Ș. cu clasele I-V. „N. B."; B. M. să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: D. G., D. Ana, D. D., B. M., K. A., F. C., Ț. R., R. F., Ș. A., M. M., Ș. C., S. T., M. M., H. A., C. C., B. I., ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice în învățământul preuniversitar, pentru anul 2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul deschimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie 2009.
Au fost obligați pârâții I. Ș. al județului M., M. E., C., T. și S. și M.ui F.
P. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății ajutorului financiar menționat.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de M. E., C., T. și S. împotriva M.ui F. P. B., reprezentat prin D. G. a F. P. M., ca lipsită de interes.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant în prezenta cauză au fost, în anul școlar vizat în litigiu, 2008/2009, cadre didactice cu norma de bază la unitatea de învățământ pârâtă - Ș. cu clasele I-V. „N. B."; B. M..
Conform art. 1 și 2 din L. 3. se recunoaște cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar dreptul la un ajutor financiar anual în cuantum de 100 E., în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice.
Potrivit cererilor depuse la filele 11-26, cadrele didactice reprezentate în prezentul dosar au formulat în luna octombrie a anului 2008 cereri de acordare a ajutorului financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic pentru anul 2009.
Prin adresa nr. 2715/(...) pârâtul I. Ș. al județului M. a solicitat Direcției generale buget-finanțe, patrimoniu și investiții din cadrul M.ui E., C. și T., deschidere de credite pentru suma de 2.600.000 lei necesari pentru plata E.
100 contravaloare carte, conform L. 3., sumă rezultată în urma întocmirii centralizatorului unităților școlare din județul M., cu privire la necesarul fondului de carte 2008-2009.
Prin adresa nr. 128/(...) înregistrată la I. Ș. al județului M. sub nr.
7332/(...), M.ui E., C. și T. i-a comunicat acestui pârât că în urma suplimentării bugetului MECI la art.57.02.01, Ajutoare sociale în bani, suma alocată fiecărui județ în parte reprezintă 33% din contravaloarea a 100 E. pentru fiecare beneficiar al acestui program conform L. 3. și l-a îndrumat să transmită fiecărei unități școlare din județ să întreprindă măsuri pentru ca plata beneficiarilor programului național 100 E. să se efectueze în limita sumei de 130 lei din contravaloarea a 100 E. pentru fiecare beneficiar în parte.
În consecință, așa cum a recunoscut și reclamantul, membrilor de sindicat reprezentați în cauză li s-a făcut o plată parțială a ajutorului financiar conferit prin art. 1 și 2 din L. 3., în limita sumei de 130 lei .
Având în vedere motivele invocate în fundamentarea întâmpinării și a cererii de chemare în garanție, dar și demersurile realizate de I. Ș. J. M. în scopul alocării către unitățile școlare a sumelor necesare efectuării plății ajutorului financiar în litigiu, instanța reține că acest pârât, cât și pârâtul M. E., C. și T. îndatorat, potrivit art. 4 din L. 3. și art. 5 al. 3 din H.G. 453/2007, să asigure sumele menționate de la bugetul de stat, au recunoscut dreptul cadrelor didactice reprezentate în cauză la plata integrală a acestui ajutor, respectiv la nivelul sumei de 100 E. prevăzute de lege.
Față de considerentele expuse, instanța a admis cererea reclamantului și a obligat-o pe pârâta Ș. cu clasele I-V. „N. B."; B. M. să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: D. G., D. Ana, D. D., B. M., K. A., F. C., Ț. R., R. F., Ș. A., M. M., Ș. C., S. T., M. M., H. A., C. C., B. I., ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru anul 2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie
2009, iar pe pârâții I. Ș. J. M., M. E., C., T. și S. și M. F. P. i-a obligat să aloce unităților de învățământ pârâte sumele necesare plății ajutorului financiar menționat.
Instanța a avut în vedere prevederile art. 4 din L. 3. și art. 5 din H.G.
453/2007 ce conferă M.ui E., C., Tineretului și S. calitatea de ordonator principal de credite, precum și rolul M.ui F. P. de ordonator al acțiunilor de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, cât și atribuțiile acestuia vizând analizarea propunerilor de buget în etapele de elaborare a bugetelor, de monitorizare a execuției bugetare, instituite prin art. 15 și 19 din L. 500/2002.
Instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de M. E.,
C., T. și S. împotriva M.ui F. P. ca lipsită de interes, având în vedere că acesta din urmă a fost chemat în judecată de reclamant, alături de cel dintâi, tocmai în scopul obligării sale la alocarea sumelor necesare plății ajutorului financiar stabilit prin prezenta hotărâre în favoarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamant. F. cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii obligării acestuia la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamant.
În motivarea recursului, s-a arătat că responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar prevăzut la art. 1 și art. 2 din L. nr. 3. revine directorului de la nivelul instituției de învățământ conform art. 5 din normele metodologice de aplicare a legii.
Potrivit alin. 3 al aceluiași articol din normele metodologice de aplicare a L. nr. 3. „. necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. 2 se asigură din bugetul M. E., C., T. și S., capitolul 65.01 „Î.";, art. 57.02.01
„Ajutoare sociale în bani";, în limita creditelor bugetare aprobate";.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul M. E., C., T. și S.
B. solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice, cerere formulată de pârât.
Instanța de fond nu a cercetat toate actele și înscrisurile depuse la dosarul cauzei, menționând doar faptul că cererea de chemare în garanție depusă de către Ministerul Educației și Cercetării prin care a solicitat chemarea în garanție a Ministerul Finanțelor Publice.
Așa cum s-a arătat, sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării, potrivit prevederilor art.4 din L. nr.3. privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de chemare în garanție, în sensul admiterii sau respingerii acesteia, a ignorat total această cerere formulată.
Instanța a reținut că nu există raporturi juridice între membrii de sindicat și Ministerul Finanțelor Publice, justificând astfel lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții. În situația în care instanța de fond ar fi cercetat cererea de chemare în garanție ar fi observat însă raporturile juridice existente între MECTS și M.F.P., în conformitate cu prevederile art.19 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
Consideră că cererea de chemare în garanție era admisibilă, cu atât mai mult cu cât instanța de fond a observat, din actele depuse la dosarul cauzei, demersurile făcute de către instituție către Ministerul Finanțelor Publice dincare reiese că M. E. C. T. și S. în calitate de ordonator principal de credite a solicitat sumele necesare achiziționării de cărți sau de programe educaționale conform L. nr.3.. În virtutea competențelor ce îi revin, acesta a comunicat către Ministerul Finanțelor Publice încă de la începutul anului 2009 propunerile pentru proiectul de buget inclusiv anexele pentru anul 2009, din care reiese clar că la T. „. socială"; a fost propusă suma de 514.786 mii lei, din care
103.103 mii lei reprezintă asigurarea cheltuielilor cu achiziționarea de cărți sau de programe educaționale conform L. nr.3..
Ulterior prin L. nr.18/2009 prin care s-a aprobat bugetul de stat pe anul
2009, la T. „. socială";, din cei 514.786 mii lei solicitați de către Ministerul
Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor Publice a aprobat numai suma de
241.796 mii lei.
Prin O.G. nr. nr.19/2009 privind rectificarea bugetului de stat pe anul
2009, pentru M. E. s-a redus bugetul la capitolul „. (care include și titlul „. socială";) cu suma de 100.327 mii lei.
Chematul în garanție a revenit ulterior cu adresa nr.57/ CB/(...) prin care aduce la cunoștința Ministerul Finanțelor Publice faptul că la titlul „. socială"; există o restanță de 102.614 mii lei pentru programul prevăzut de L. nr.3. - cărți pentru profesori, sumă ce trebuie suplimentată la o eventuală rectificare bugetară pe anul 2009.
Prin urmare, chiar dacă instanța de fond a reținut că Ministerul
Finanțelor Publice nu are calitate procesuală față de reclamanți, consideră că cererea de chemare în garanție este admisibilă, raportat la obligațiile pe care acesta le are conform L. nr.500/2002.
De altfel, chiar reclamanții aveau cunoștință de obligarea Ministerul
Finanțelor Publice de a vira fondurile necesare, întrucât prin cererea de chemare în judecată au solicitat inclusiv ca această instituție să vireze fondurile necesare.
În drept a invocat prevederile art.304 pct.7 și 9 și art.3041 C.pr.civ., L. nr.3., L. nr.500/2002, L. nr.18/2009 și O.G. nr. 19/2009.
Prin întâmpinarea înregistrată la 5 octombrie 2001, reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat respingerea recursului astfel formulat și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Referitor la recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice se constată că sumele necesare acordării ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, se asigură potrivit prevederilor art. 4 din L. nr. 3., de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 3 din HG nr. 453/2007 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a L. nr. 3., „. necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) se asigură din bugetul M.ui E., C. și T., capitolul 65.01 "Î.", art. 57.02.01 "Ajutoare sociale în bani", în limita creditelor bugetare aprobate,";, nerezultând prin urmare în mod expres plafonarea legală a acestui ajutor financiar, care nu este unicul ajutor cuprins în capitolul bugetar menționat.
În acest sens, art. 5 alin. 6 din HG nr. 453/2007, prevede că „Plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin. (2).";, care potrivit acestei din urmă norme este de 100 de E.
Prin urmare, ajutorul financiar solicitat prin acțiune nu este susceptibil de plafonare în raport de mențiunea legală citată a plății sale integrale în cuantum de 100 de euro.
De asemenea, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice este cel care, potrivit art. 19 din L. nr. 500/2002, privind finanțele publice, „coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție";, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., „elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Totodată, legea instituie răspunderea M.ui F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Așadar, Ministerul Finanțelor Publice a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare: întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.
M. E., C., T. și S., în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa cuprinderii sumele necesare în bugetul de stat, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate, iar dispozițiile legale mai sus redate nu exonerează recurentul de îndeplinirea obligațiilor ce-i revin în procesul de elaborare a legilor bugetare anuale și a legilor de rectificare.
În concluzie, pentru a putea duce la îndeplinire hotărârea primei instanțe este absolut necesar ca Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la alocarea fondurilor necesare plății ajutorului financiar pentru ca, ulterior, M. E., C., T. și S. să poată aloca la rândul său aceste fonduri I.ui Ș. al Județului M., iar acesta să poată aloca sumele primite unității de învățământ, care a fost obligată la plata ajutorului financiar prevăzut de L. nr. 3..
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1
C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul
Finanțelor Publice.
În ceea ce privește recursul declarat de către pârâtul M. E., C., T. și S. sereține că prima instanță a respins ca lipsită de interes cererea de chemare în garanție formulată împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice întrucât în calitate de pârât (în temeiul dispozițiilor legale invocate în recurs) acesta a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale solicitate de reclamanți, obiectul cererii de chemare în garanție fiind similar.
În consecință, se apreciază că tribunalul a soluționat corect cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M. E., C., T. și S., Curtea urmând ca în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă se respingă recursul declarat de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M. și de pârâtul M. E., C., T. și S. împotriva sentinței civile numărul 1128 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2011.
PREȘED.TE, JUDECĂTORI,
S. D. L. D. D. G.
G., C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: B.G.
| ← Decizia civilă nr. 1555/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 401/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
