Decizia civilă nr. 3709/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3709/R/2011
Ședința 24 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul L. P. împotriva sentinței civile nr. 2905 din 09 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC S. SA, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent L. P., avocat M. Ș., în substituirea domnului avocat
B. I., lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentanta pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 17 octombrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată SC S. SA a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantului recurent.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare și nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A Î n urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 2., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis contestația formulata de contestatorul L. P. in contradictoriu cu intimata SC S. SA. S-a dispus anularea Deciziei de concediere nr. 2114/(...) emisa de intimata. S-a dispus reintegrarea contestatorului in postul si funcția deținute anterior, fiind obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, începând cu data de (...) si pana la reintegrarea efectiva. S-a dispus reducerea onorariului avocațial de la 5.326,5 lei la 1.500 lei. A fostobligată intimata să plătească contestatorului cheltuieli de judecata în cuantum de 1500 lei.
Hotărârea se fundamentează pe următoarele considerente:
Între părți a fost încheiat contractul individual de munca înregistrat la ITM C. sub nr. 4191/(...) contestatorul fiind angajat in funcția de expert geolog in cadrul Departamentului Control mediu - Resurse umane.
Prin D. nr. 2114/(...) intimata a dispus concedierea contestatorului in temeiul art. 65 din C. muncii, urmare a desființării locului de munca al acestuia (fila 20).
Analizând sub aspectul legalității decizia emise de intimate instanța a reținut ca aceasta cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 74 C. muncii.
Astfel, instanța nu validează susținerile contestatorului potrivit cărora
D. nr. 2114/(...) este nula absolut întrucât nu cuprinde lista locurilor de munca disponibile in unitate, element obligatoriu, raportat la dispozițiile art. 74 lit. d din C. muncii.
Aceasta in condițiile in care dispozițiile art. 74 lit. d) din C. muncii se aplică în raport de prevederile art. 64 din același cod, numai în cazul concedierilor întemeiate pe dispozițiile art. 61 lit. c) și d) și art. 56 lit. f), iar nu și în situația în care concedierea s-a dispus în temeiul art. 65. Condiția înscrisă în art. 74 alin.1 lit. d) din C. muncii, referitoare la inserarea în cuprinsul deciziei de concediere a listei tuturor locurilor de muncă disponibile din unitate și a termenului în care salariații urmează să opteze pentru un astfel de loc de muncă, în condițiile art. 64 din cod, este valabilă numai în cazul concedierilor pentru inaptitudine fizică și psihică a salariatului, întemeiate pe dispozițiile art. 61 lit. c), a concedierilor pentru necorespundere profesională, dispuse în baza art. 61 lit. d), precum și în cazul încetării de drept a contractului individual de muncă, în situația prevăzută de art. 56 lit. f) din C. muncii.
Prin urmare, având în vedere că, în cazul concedierii întemeiate pe dispozițiile art. 65 din C. muncii, nu este prevăzută de legiuitor această obligație, mențiunile prevăzute de art. 74 lit. d) din C. muncii nu pot fi aplicabile prin analogie, pentru a suplini o eventuală carență legislativă. In acest sens s-a pronunțat si Î. Curte de C. si Justiție prin D. nr. 6 din 9 mai
2011 pronunțata in soluționarea recursului in interesul legii.
Sub aspectul temeiniciei Deciziei nr. 2114/(...) instanța a avut in vedere dispozițiile art. 77 din C. muncii potrivit cărora in caz de conflict demunca angajatorul nu poate invoca in fata instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate in decizia de concediere.
Conform deciziei analizate, concedierea s-a dispus in temeiul art. 65 alin 1 C. muncii, ca urmare a desființării locului de munca ocupat de salariat determinat de ". financiara mondiala care si-a produs efectele in economia reala din România"; si având in vedere D. Consiliului de A. nr.
1882/(...) al SC S. SA
In conformitate cu prevederile art. 65 alin 1 C. muncii cauza concedierii salariatului trebuie sa o constituie desființarea locului de munca din unul sau mai multe motive fara legătura cu persoana acestuia, desființare care trebuie sa fie efectiva si sa aibă o cauza reala si serioasa (art.
65 alin 2 C. muncii).
Desființarea locului de munca este efectiva atunci când acesta este suprimat din structura funcțional-organizatorica a angajatorului, evidențiata in statul de funcții si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al suprimării, are o cauza reala când prezintă un caracter obiectivsi este serioasa când are la baza studii temeinice vizând îmbunătățirea activității si nu disimulează realitatea.
Din analiza deciziei de concediere nu rezulta caracterul real si obiectiv al desființării locului de munca ocupat de contestator, respectiv nu rezulta ca realitate desființarea locului de munca a fost cauzata de reorganizarea determinata de existenta unor motive obiective, fara legătura cu persoana salariatului. De asemenea nu rezulta existenta motivelor temeinice vizând reorganizarea activității societății, existenta unor studii, analizarea unor date sau indicatori din care sa reiasă caracterul necesar al desființării postului, din acest punct de vedere decizia fiind, practic, nemotivata.
Documentul intitulat « Nota de fundamentare » (filele 21-23 dosar), care a stat la baza emiterii Deciziei Consiliului de A. nr. 8/(...) prin care s-a aprobat desființarea postului de expert geolog din cadrul societății intimate apare ca fiind irelevant atât timp cat acesta cuprinde exclusiv aprecieri generale, fara o legătura directa intre dificultățile economice invocate si necesitatea desființării postului. Astfel, in nota de fundamentare se arata ca adoptarea măsurii concedierii individuale si desființarea postului de expert geolog se impun ca urmare a :
- necesitații adoptării unor masuri urgente care sa asigure reducerea cheltuielilor si încadrarea acestora la nivelul veniturilor estimate a fi încasate in anula 2010, in contextul blocajului financiar ;
- având la baza evaluarea situației previziunilor pentru perioada (...)- (...) comparativ cu planificările estimate pentru anul in curs, din care rezulta o scădere drastica a vânzărilor produselor societății ;
- ținând cont de faptul ca societatea întâmpina dificultăți in încasarea contravalorii produselor sale livrate clienților;
- pentru asigurarea unui echilibru intre venituri si cheltuieli, echilibru care sa îndepărteze primejdia insolvenței ;
- luând in considerare faptul ca reducerea cheltuielilor societății in vederea supraviețuirii este imperios necesara.
Din întreg materialul probator administrat in cauza nu rezulta, insa, care este mecanismul prin care existenta postului de expert geolog in structura societății intimate era in măsura sa determine primejdia insolvenței, care ar fi fost înlăturata ca urmare a desființării acestui post.
Aceeași este situația si in ceea ce privește restul motivelor invocate de către angajator in Nota de fundamentare: lipsa legăturii intre desființarea postului de expert geolog si rezolvarea tuturor acestor probleme cu care se confrunta intimata.
Concluzionând, raportat la dispozițiile art. 77 din C. muncii, societatea intimata a identificat drept măsura necesara si suficienta pentru rezolvarea problemelor economice cu care se confrunta desființarea postului contestatorului.
Or, eficientizarea activității este puțin probabil sa se fi realizat numai prin concedierea unei singure persoane iar acest aspect, coroborat cu cele mai sus expuse, lipsește cauza concedierii de realitate si caracterul ei serios.
Mai mult, din cuprinsul situațiilor financiare auditate pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2010 rezulta ca la sfârșitul anului 2010 intimata a înregistrat un profit net de 10.407.995 lei, iar brandul Cesarom a înregistrat o creștere a profitului cu 10% comparativ cu anul precedent.
Este real ca o societate comerciala este libera sa își organizeze respectiv reorganizeze activitatea conform politicilor proprii adoptate in vederea realizării scopului economic pentru care a fost înființata. In acestdemers, insa, societatea comerciala este ținuta la a respecta toate drepturile angajaților săi, nefiind admisibil ca la adăpostul noțiunii de «. sa încalce aceste drepturi.
In acest context instanța a validat doar parțial susținerile intimatei potrivit cărora modalitatea concreta de reorganizare a societății nu poate fi cenzurata de instanța cu corecția ca modalitatea de reorganizare este lăsata la latitudinea angajatorului doar in condițiile in care se dovedește ca această măsura apare ca o soluție logica si evidenta a problemelor cu care se confrunta angajatorul, ipoteza care nu se verifica in cauza de fata.
Pentru considerentele de mai sus instanța a dispus anularea Deciziei de concediere nr. 2114/(...) iar in temeiul art. 78 din C. muncii va dispune reintegrarea contestatorului in postul si funcția deținute anterior si a obligat intimata sa plătească acestuia o despăgubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, începând cu data de (...) si pana la reintegrarea efectiva.
Prin D. nr. 492/2006 Curtea a reținut ca prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, a cuantumului onorariului avocațial convenit este cu atâta mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmează a fi suportat de partea potrivnica, daca aceasta a căzut in pretenții, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, terț in raport de convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de către instanța prin hotărârea judecătoreasca prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid si exigibil.
In acest context, ținând seama de gradul de complexitate a cauzei, dat inclusiv de existenta unei practici consecvente si unitare in materia dedusa judecății, instanța a apreciat ca obligarea intimatei la plata unui onorariu in cuantum de 5.326, 5 lei apare ca fiind excesiv, astfel ca a dispus diminuarea acestuia la suma de 1.500 lei Î n termen legal, a declarat recurs reclamantul L. P., solicitândmodificarea în parte a sentinței recurate, în sensul acordării integrale a cheltuielilor de judecată pretinse la fondul cauzei.
Reclamantul recurent învederează că prima instanță a acordat numai suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, fără să se pronunțe însă dacă această sumă cuprinde sau nu si TVA-ul.
De asemenea, arată că instanța de fond nu a ținut seama, de faptul ca, la stabilirea onorariului, se au in vedere dificultatea, amploarea, si durata cazului. Pe lângă aceste criterii, stabilirea onorariului depinde de fiecare din următoarele criterii, care, au fost avute in vedere de părți atunci când au încheiat contractul - timpul si volumul de munca necesare pentru rezolvarea cazului, importanta intereselor in cauza, notorietatea, vechimea in munca, reputația, avocatului, si importanta pe care adversarul o da cauzei.
In acest sens, instanța a apreciat în mod nelegal, ca onorariul este prea mare, in condițiile in care, adversarul, s-a aparat in mod calificat, si complex, fiind necesara formularea, pe lângă notificare, si a acțiunii propriu zise si a unui răspuns la întâmpinare, răspuns care, pentru a fi documentat, iar întâmpinarea contracarata, s-a impus o vasta analiza a doctrinei si a practicii judiciare, așa cum rezulta din documentele atașate întâmpinării.
Si in aceste condiții, cauza a suferit amânări repetate la solicitarea adversarului, amânări care au impus dezvoltarea si administrarea de probe.
Cauza este complicata sau simpla, nu numai in raport de practica judiciara, de lege sau de cazuistica ori de doctrina in materie, ea este complicata, si in măsura in care, avocații implicați in respectivul proces, sunt sau nu capabili profesional, sa-si ridice probleme de drept, ceea ce a fost cazul in speța, in cel mai înalt grad.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta S. S. S. C.-N. (f. 7-8)a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Criteriul reținut de către instanță în speța de față, respectiv "gradul de complexitate al cauzei", determină în mod direct munca depusă de avocat în cauză. Or, litigiul supus judecății nu a avut un grad de complexitate ridicat.
In plus, diminuarea onorariului nu afectează dreptul avocatului de a încasa onorariul în întregime de la clientul său, ci se referă la întinderea cheltuielilor de judecată acordate. Cu alte cuvinte, raportul juridic generat de încheierea contractului de asistență juridică se menține în integralitatea lui.
Din perspectiva art. 274 alin. 3 C.pr.civ., nu interesează cuantumul onorariului avocațial convenit prin contractul de asistență juridică, ci cuantumul în care acesta va fi suportat de către partea căzută În pretenții.
Atât jurisprudența Curții Constituționale cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că acordarea cheltuielilor de judecată se poate dispune numai în măsura în care acestea constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.
Așadar, la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată instanța a avut în vedere un cuantum rezonabil, luând în considerare câte ședințe de judecată au fost necesare (3 termene de judecata, primul termen de judecata fiind o amânare fără discuție la cererea reprezentantului contestatorului, pentru studiul întâmpinării depuse la dosar) și actele întocmite de către avocat (fiind vorba de cerere de chemare în judecată și un răspuns la întâmpinare).
În recurs, nu au fost administrate probe noi.
Recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 3 C.pr.civ., „judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat";.
Din aceste dispoziții legale rezultă că instanța are posibilitatea să cenzureze, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma criteriilor legale prevăzute de textul mai sus enunțat.
Curtea constată că instanța de fond nu a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale menționate, apreciind în mod eronat că în raport de complexitatea cauzei și existența unei practici consecvente și unitare în materie, cuantumul onorariului de avocat pretins cu titlu de cheltuieli de judecată este disproporționat.
Cauza dedusă judecății este una complexă astfel că munca depusă de avocatul reclamantului a fost pe măsură. Prin acțiunea cu care a învestită instanța reclamantul a formulat susțineri cu privire la nulitatea deciziei de concediere, atât din punct de vedere formal, cât și din punct de vedere al temeiniciei, fiecare dintre susțineri fiind amplu dezvoltată. De asemenea, acesta a depus la data de (...) poziția procesuală cu privire la întâmpinarea formulată în cauză, prin care a răspuns punctual la fiecare dintre apărărilesocietății pârâte(f. 42 dosar fond). La scriptul menționat, au fost atașate o serie de înscrisuri privind situația financiară a societății pârâte (f. 47 dosar fond)care au fost obținute ca urmare a demersurilor efectuate de către avocatul reclamantului. De asemenea, acesta a depus opinii doctrinare în materie, cât și practică judiciară(f. 62-74).
În ceea ce privește natura cauzei, Curtea apreciază că aceasta este una complexă având în vedere că obiectul acesteia privește anularea unei decizii de concediere cu consecința reintegrării și a plății de despăgubiri, ceea ce implică multiple și esențiale efecte în patrimoniul ambelor părți. Nu constituie un argument pertinent de natură să justifice diminuarea cheltuielilor de judecată „. unei practici consecvente în materie";, în contextul în care fiecare cauză are specificul ei și trebuie analizată ca atare. De altfel, în actuala reglementare practica instanțelor de judecată nu constituie izvor de drept.
Prin urmare, reținând că documentația de la dosar confirmă că, cheltuielile de judecată pretinse cu titlu de onorariu avocațial sunt proporționale cu complexitatea cauzei și cu munca efectiv depusă de către avocat Curtea, în baza art. 312 al.1,3 Cod de procedură civilă va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată sub aspectul cheltuielilor de judecată, potrivit dispozitivului. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul L. P. împotriva sentinței civile numărul 2905 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul obligării pârâtei la plata integrală către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5326,5 lei. Menține celelalte dispoziții.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
S. D. L. D. D. G. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...) Jud.fond: M.F.B.
| ← Decizia civilă nr. 400/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2781/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
