Decizia civilă nr. 3911/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3911/R/2011
Ședința publică din data de 26 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B. JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. D. R. ȘI T. împotriva sentinței civile nr. 2424 din 11 aprilie 2011, pronunțată de
Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. Z. și pe pârâții intimați I. DE S. ÎN C. B. și I. T. DE S. ÎN C. N. V. Z., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtului intimat ISC B., lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent, reclamantul intimat și reprezentantul pârâtului intimat I. Z.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 19 octombrie 2011, prin fax, pârâta intimată ISC B. a depus la dosarul cauzei întâmpinare și acte în probațiune.
De asemenea, se constată că la data de 26 octombrie 2011, prin fax reclamantul intimat a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Reprezentanta pârâtei intimate depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, pentru considerentele expuse pe larg în întâmpinarea formulată, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A A supra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. S., reclamantul P. Z. a chemat în judecată pârâtul I. de S. în C. B. solicitând instanței să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 4416 lei reprezentând contravaloarea a
3 salarii lunare care se acordă salariaților conform art. 14 din C.C.M. la nivel
I. pe anul 2009 și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale reclamantul arată faptul că la data de (...) a fost concediat ca urmare a desființării locului său de muncă, dar pârâtul nu a respectat prevederile art. 14 din C.C.M. la nivel I. pe anul 2009 potrivitcărora la desfacerea contractului individual de muncă din motive care nu țin de persoana salariatului acestuia i se plătește o compensație reprezentând echivalentul a 3 salarii lunare.
Prin precizarea depusă la data de (...) reclamantul a chemat în judecată și pe pârâtul M. D. R. și T., solicitând obligarea acestuia să asigure fondurile bănești pentru plata sumelor solicitate.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul a recunoscut că datorează suma solicitată de reclamant, dar a arătat că nu a avut și nu are la dispoziție în buget fonduri pentru plata acestor drepturi, plata lor putând fi făcută cu condiția rectificării bugetului de venituri și cheltuieli a I. pentru anul 2011 în sensul acceptării includerii și aprobării acestor drepturi salariale de către ordonatorul principal de credite.
Pârâtul M. D. R. și T., legal citat, nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 2424/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj îndosar nr. (...), s-a admis în parte cererea precizată formulată de reclamantul P . Z. și în consecință, a fost obligat pârâtul I. de S. în C. B. la plata sumei de
4416 lei, reprezentând contravaloarea a 3 salarii lunare conform art.14 din
C. C. de M. la nivel de unitate pe anul 2009, ca urmare a încetării contractului individual de muncă.
A fost obligat pârâtul M. D. R. și T. Să asigure fondurile bănești necesare plății acestei sume.
S-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat cu contract individual de muncă al pârâtei până la data de (...), când prin O. nr. 468 din (...) a fost concediat din motive neimputabile salariatului ca urmare a desființării locului său de muncă în temeiul art. 65 din Codul muncii.
Potrivit Actului adițional nr.3 la C. C. de M. unic la nivelul I. de S. în
C. pentru anul 2009 și care și-a prelungit valabilitatea și în anul 2010 „la încetarea contractului individual de muncă din motive ce nu țin de persoana salariatului, angajatorul va acorda acestuia în afara drepturilor cuvenite la zi o compensație în cuantum de 3 salarii lunare în termen de 30 de zile de la data încetării contractului individual de muncă.";
Art. 263 alin. 4 din Codul muncii prevede faptul că „Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților";.
Prin urmare pârâtul avea obligația de a-i plăti reclamantului 4416 lei brut în termen de 30 de zile de la data concedierii, respectiv până la sfârșitul lunii iulie 2010.
Pârâtul recunoaște că îi datorează reclamantului această sumă, dar motivează neplata ei din lipsa fondurilor necesare.
Instanța a mai reținut că aceste fonduri pot fi asigurate de ordonatorul principal de credite, respectiv pârâtul M. D. R. și T. și în consecință a admis cererea reclamantului conform dispozitivului.
Cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca nefondată, deoarece acesta nu a făcut dovada că ar fi efectuat astfel de cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. D. R. și T.,criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin primul motiv de recurs recurentul a invocat încălcarea de către instanța de fond a dreptului său la apărare, arătând în acest sens că princererea nr.28149/(...), a solicitat instanței de fond amânarea cauzei justificată de faptul că de la primirea citației și până la termenul de judecată stabilit, instituția pârâtă nu era in măsură să-și pregătească apărarea. Și aceasta întrucât procedura internă de lucru a instituției stabilește că înainte de formularea întâmpinării în cauză, este obligatorie consultarea direcției de specialitate, în funcție de fiecare domeniu de activitate.
Întrucât a primit citația în data de (...), iar termenul de judecată a fost stabilit în data de (...), a solicitat instanței de fond să țină cont de această împrejurare și să acorde un nou termen de judecată pentru pregătirea apărării. Ținând cont de faptul că instituția pârâtă avea probatorii de administrat în cauză, solicită instanței de recurs casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Recurentul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a M. D.
R. și T., arătând în acest sens că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. I din Regulamentul de organizare și funcționare a I. de S. în C. - I. (aprobat prin O. nr. 893/(...) al ministrului dezvoltării regionale și turismului), această instituție are personalitate juridică proprie.
Având în vedere că potrivit art. 7 alin.2 din Regulamentul de organizare și funcționare a I. de S. in C. - I. "A., promovarea și încetarea contractului individual de muncă a personalului se face prin decizie a inspectorului general al I., în condițiile legii", precum și faptul că reclamantul nu este angajatul instituției recurente, consideră că M. nu are nici o legătură directă cu cele solicitate prin cererea introductiva de către reclamant, motiv pentru care solicită instanței să constate că M. D. R. și T. nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei recurentul solicită respingerea acțiunii reclamantului față de instituția recurentă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, potrivit OUG nr. 44/2010, I. de stat în C. este finanțat integral de la bugetul de stat, prin bugetul M. D. R. și T.
Prin adresa înregistrată la sediul M. cu nr.75156/(...). I. de S. în construcții a adus la cunoștința acestuia faptul că au fost alocate fonduri insuficiente destinate plății cheltuielilor de personal, astfel încât în luna noiembrie 2010, acesta se află în imposibilitatea achitării drepturilor salariale, precum și a impozitului pe veniturile din salarii și contribuțiilor datorate bugetelor speciale, fără a solicita în mod explicit alocarea de fonduri necesare plăților salariale în această cauză.
Aceste aspecte au fost comunicate I. de S. în C. de către instituția recurentă, prin răspunsul nr. 6276/(...), prin care a transmis acestuia repartizarea pe trimestre a bugetului pe anul 2010 aprobat pentru ISC in conformitate eu prevederile OUG nr.103/2010 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010.
De asemenea, i s-a comunicat ISC faptul că in conformitate cu prevederile art. 54 din L. finanțelor publice nr.500/2002, termenul maxim de anulare a creditelor bugetare neutilizate este data de 10 decembrie 2010.
Având în vedere acest termen, a solicitat în mod expres, transmiterea în regim de urgență a documentațiilor necesare în vederea întocmirii deschiderilor de credite bugetare și a efectuării plăților, fiind atenționați ca în caz contrar sunt răspunzători direcți pentru neutilizarea integrală a alocațiilor prevăzute pentru programele derulate de această instituție.
Având în vedere această situație, precum și faptul ca ISC nu a solicitat in mod explicit alocarea de fonduri necesare plăților salariale în prezentacauză, consideră recurentul că nu se află în culpă pentru neplata sumelor solicitate de reclamant.
Consideră că M. D. R. și T. ar fi avut calitate să stea în prezenta cauză, doar în situația în care pârâta ISC ar fi făcut dovada în fața instanței de fond că a efectuat demersurile legale in vederea alocării acestor fonduri.
Însă, dat fiind că aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile legale de a transmite documentațiile necesare în vederea deschiderii de credite bugetare
și a efectuării plăților, deși a fost atenționată în acest sens, consideră că instituția recurentă nu este răspunzătoare de situația creată.
Solicită în consecință admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar în subsidiar înlăturarea obligației de a asigura fondurile bănești necesare plății sumei de 4416 lei.
În drept, art. 299 și urm. Cod Procedură Civilă, Codul Muncii.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul pârât I. de S. în C. - I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Arată intimatul pârât că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către M. D. R. și T., este neîntemeiată, întrucât instituția intimată este finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul M. D. R. și T., potrivit O.U.G. nr. 44/2010, aprobată prin L. nr. 2., conducătorul M. D. R. si T. având calitatea de ordonator principal de credite al I., iar inspectorul General are calitatea de ordonator terțiar de credite.
A mai arătat intimatul că a efectuat toate demersurile legale necesare plății sumelor solicitate, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Mai mult, prin adresa cu nr. SG 5461 din 0(...), înregistrată la M. D. R. și T. sub nr. 75156/ 0(...) a adus la cunoștința acestei instituții problemele cu care se confruntă instituția în ceea ce lipsa fondurilor bănești necesare bunei desfășurări a activității instituției, inclusiv existența pe rolul instanțelor de judecată a unor litigii de munca prin care au fost solicitate de către angajați acordarea celor 3 salarii compensatorii conform C.ui colectiv de muncă unic la nivelul ISC, valabil la acea dată, solicitând acestuia dispunerea măsurilor necesare soluționării tuturor aspectelor economico cu care instituția se confruntă.
De asemenea, prin adresele nr. SG 6. din (...), nr. SG 904 din (...), nr.
671 din (...) și nr. 6061 din (...) a adus la cunoștința M. D. R. și T., cuantumul sumelor necesare achitării drepturilor salariale și/sau acordării drepturilor bănești în baza hotărârilor judecătorești definitive, inclusiv cuantumul drepturilor bănești solicitate în cauzele aflate încă pe rolul instanțelor de judecată.
Intimatul reclamant P. Z. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 38-
41), solicitând respingerea recursului ca nefondat si menținerea sentinței T. ca fiind legala si temeinica, cu cheltuieli de judecată.
Apreciază intimatul că in mod corect a procedat prima instanța la respingerea de amânare pentru pregătirea apărării, având în vedere că citația i-a fost înmânată cu respectarea termenului prevăzut de art. 286 alin.
3 din C. Muncii.
Mai arată intimatul reclamant că recurentul are calitate procesuala pasiva în prezentul dosar deoarece a fost chemat in judecata in calitate de ordonator principal de credite, in nici un caz in calitate de angajator al reclamantului.
Consideră că și critica privind faptul că parata I. nu ar fi făcut dovada in fata instanței de fond ca a efectuat demersurile necesare legale in vederea alocării acestor fonduri este nefondată, întrucât parata I. prin adresa nr.
75156/0(...) a încunoștințat recurenta de faptul ca au fost alocate fonduri insuficiente destinate plații cheltuielilor de personal.
Apreciază ca aceasta adresa reprezintă o încunoștințare explicita a faptului ca parata I. nu dispune de fonduri suficiente pentru acordarea drepturilor salariale in aceasta cauza.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și adispozițiilor legale incidente Curtea constată că recursul este nefondat, avândîn vedere următoarele considerente:
În ce privește primul motiv invocat Curtea constată că, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare cu recurentul pentru termenul din data de (...), acesta a primit citația, prin serviciul de registratură al instituției, la data de 0(...).
Potrivit dispozițiilor art. 286 din codul muncii „(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de munca se judeca in regim de urgenta. (2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile.
(3) Procedura de citare a părților se considera legal îndeplinită daca se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecata.";
În raport de dispozițiile art. 286 alin. 1 din Codul muncii Curtea reține incidența în cauză a prevederilor art. 1141 alin. 3 teza a II a cod proc. civ. potrivit cărora în procesele urgente primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației pârâtul să aibă la dispoziție cel puțin 5 zile pentru a-și pregăti apărarea, cerințe care au fost îndeplinite în cauză.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 156 alin. 1 cod proc. civ. instanța poate acorda un termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată, însă în cauză se constată că prin cererea de amânare formulată recurentul nu a invocat situațiile de fapt menționate în motivele de recurs ca fiind cauzele pentru care nu ar fi fost în măsură să își formuleze apărările până la termenul de judecată pentru care a fost citat.
În raport de aceste aspecte Curtea nu poate reține încălcarea dreptului la apărare al pârâtului recurent, astfel că acest motiv de recurs apare ca fiind nefondat.
Excepția invocată de recurent privind lipsa calității sale procesuale pasive în cauză se constată a fi nefondată având în vedere că prin cererea precizatoare depusă la data de (...) reclamantul a chemat în judecată M. D. R. și T., solicitând obligarea acestui pârât să asigure fondurile necesare achitării de către pârâtul I. de S. în C. a drepturilor bănești cuvenite reclamantului.
Se constată astfel că reclamantul nu a chemat în judecată pârâtul recurent în calitate de angajator și nu a solicitat obligarea acestuia la plata directă către reclamant a drepturilor bănești solicitate, astfel că susținerile recurentului sub acest aspect sunt nefondate.
Astfel cum a arătat și recurentul, potrivit dispozițiilor OUG nr.
44/2010, I. de stat în C. este finanțat integral de la bugetul de stat, prin bugetul M. D. R. și T., iar potrivit dispozițiilor art. 13 din HG nr. 1631/2009 privind organizarea și funcționarea M. D. R. și T., ministrul dezvoltării regionale și turismului este ordonator principal de credite.
Conform dispozițiilor art. 21 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Având în vedere considerentele de mai sus privind atribuțiile ce revin recurentului sub aspectul alocării către angajatorul pârât I. de S. în C. asumelor necesare achitării drepturilor salariale cuvenite salariaților, Curtea reține că în cauză este justificată calitatea procesuală pasivă a pârâtului recurent, astfel că în mod corect a admis instanța de fond și acțiunea formulată împotriva acestuia.
Curtea constată că prin adresa nr. 2337/(...) (file 9 dosar fond) I. de S. în C. a comunicat reclamantului că în B. de venituri și cheltuieli al I. de S. în
C. pentru anul 2010 nu sunt prevăzute sume la art. bugetar 10.01.30 „Alte drepturi salariale în bani";, articol bugetar din care se poate face plata drepturilor salariale solicitate de acesta reprezentând compensația de 3 salarii lunare, menționând că acordarea acestor drepturi salariale poate fi efectuată cu condiția rectificării bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2010 în sensul acceptării, includerii și aprobării acestor drepturi salariale de către ordonatorul principal de credite.
Astfel cum a menționat și recurentul, prin adresa înregistrată la M. sub nr. 75156/(...) pârâtul I. de S. în C. a adus la cunoștința M. D. R. și T. faptul că se confruntă cu lipsa fondurilor bănești necesare desfășurării activității instituției și că pe rolul instanțelor se află litigii având ca obiect acordarea celor trei salarii compensatorii în conformitate cu C. colectiv unic la nivelul ISC, urmare a disponibilizărilor efectuate în lunile iulie și octombrie 2010.
Curtea reține că aspectele invocate de recurent referitor la pretinsa neîndeplinire de către pârâtul I. de S. în C. a demersurilor legale în vederea alocării sumei solicitate de reclamant nu atrag netemeinicia acțiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâtul recurent și nu sunt de natură a înlătura obligația recurentului de a aloca sumele respective.
Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. D. R. și T. cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. D. R. ȘI T. împotriva sentinței civile nr. 2424 din (...) a Tribunalul Sălaj, pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
Jud.fond: A.R.P.
| ← Decizia civilă nr. 4247/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2524/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
