Decizia civilă nr. 4933/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4933/R/2011
Ședința 28 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de chematul în garanție
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D. G. A F. P. A JUDEȚULUI C. împotriva sentinței civile nr. 3882 din 22 septembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. AL I. P. C. în numele membrilor de sindicat T. S. C., A. S., M. A. ȘI O. L., și pe pârâții intimați Ș. "G. B.", C. LOCAL AL M. T., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Î. P. C., avocat G. P. și reprezentantul pârâtului intimat C. Local al municipiului T., consilier juridic C. P., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului intimat depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al municipiului T. depune la dosar delegație și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Nu solicită obligarea chematului în garanție - recurent la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al municipiului T. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Nu solicită obligarea chematului în garanție - recurent la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A Î n urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul S. L. AL Î. P. C. în numele și pentru membrii de sindicat T. S. C., A. S., M. A. și O. L. în contradictoriu cu pârâții Ș. „. B. și C. LOCAL AL M. T.
A fost obligată pârâta Ș. CU C. „. B., în calitate de angajator pentru membrii de sindicat T. S. C., A. S., M. A. și O. L., la calcularea si plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.
2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și celecuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței G.ului nr. 1., începând cu data de 01 octombrie 2008, până la data de 31 decembrie 2009, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data plății efective.
A fost obligat pârâtul C. LOCAL AL M. T. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C.
LOCAL AL M. T. în contradictoriu cu chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și obligă pe acesta să aloce fondurile necesare în vederea plății drepturilor bănești.
S-a reținut că potrivit adeverințelor de la f.8-11, reclamanții au fost angajații pârâtei de rd. 1 în perioada 1 oct.2008 - 31 dec. 2009, pe postul de profesor, respectiv învățător.
Prin OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., s-au dispus măsuri de creștere a salariilor cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, începând cu data de (...), iar ca urmare a adoptării OUG nr. 136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009, drepturile salariale prevăzute de OG nr. 1. nu au fost calculate și plătite reclamanților.
OUG nr.136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009 au fost declarate neconstituționale prin deciziile C. C. nr.12., nr.842/2009, nr.989/2009.
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, iar dreptul reclamanților la plata salariului prevăzut de lege este un element esențial al raportului său de muncă.
Obligația principală a pârâtei față de reclamanți, pe parcursul derulării relațiilor de muncă, a fost cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege, iar în speță nu se reține existența vreunei astfel de situații.
Prin urmare, având în vedere prejudiciul material suferit de către reclamanți prin neplata salariului, astfel cum era prevăzut de legea în vigoare în momentul în care aceștia au prestat munca, se impune admiterea în parte a acțiunii, conform art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii.
Potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995, finanțarea de bază a pârâtei de rd. 1 se asigură prin bugetul local al unităților administrativ-teritoriale de care aparține, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale. Potrivit art.50 alin.2 lit.a din L. nr.273/2006, D. G. a F. P. asigură repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat în termen de 20 de zile de la data publicării bugetului de stat în M. O. al R.
În consecință, în temeiul art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii, OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., art. 157 al. 2 din Codul muncii, art. 167 din L. nr. 84/1995, art.50 alin.2 lit. a din L. nr.273/2006, instanța a admis acțiunea, a obligat pârâta Ș. CU C. „. B., în calitate de angajator pentru membrii de sindicat T. S. C., A. S., M. A. și O. L., la calcularea si plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.
2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței G.ului nr. 1., începând cu data de 01 octombrie 2008, până la data de 31 decembrie 2009, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data plății efective, a obligat pârâtul C. LOCAL AL M. T. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești, a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. LOCAL AL M. T. în contradictoriu cu chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, pe care l-a obligat să aloce fondurile necesare în vederea plății drepturilor bănești.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin D. G. A F. P. C. prin care a solicitat modificarea sentinței și pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în garanție formulata de C. Local T.
S-a arătat că rolul esențial în procesul bugetar și in execuția de casa bugetară revine G.ului respectiv P., potrivit art.17 alin 1 din L. nr. 5. privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul G.ului la art. 18 din aceeași lege, stabilește ca acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de execuție.
Pentru ca Ministerul Finanțelor Publice sa adopte un proiect de rectificare a bugetului trebuie mai întâi ca ordonatorul principal de credite, M. E., C. si Î., sa procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului in care sa includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate in prezenta cauza.
Procedura privind elaborarea si adoptarea legilor de rectificare anuale, reglementata de L. nr. 5. privind finanțele publice, presupune conform art. 15 al.
1, întocmirea unor propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii având obligația sa prevadă si mijloacele necesare pentru creșterea cheltuielilor. De asemenea, inițiatorul trebuie sa elaboreze fisa financiara care însoțește expunerea motivelor pentru care solicita majorarea cheltuielilor aprobate prin buget.
In asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva M.ui F. P., in nume propriu, echivalează cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (si nu din bugetul statului) a unor sume reprezentând drepturi bănești acordate unor persoane care nu se număra printre angajații M.ui F. P., încălcându-se astfel regulile prevăzute la art.l4 din L. nr.5. privind finanțele publice, respectiv:
"(1) Cheltuielile bugetare au destinație precisa si limitata si sunt determinare de autorizările conținute în legi specifice si în legile bugetare anuale.
(2) Nicio cheltuiala nu poate fi înscrisa în bugetele prevăzute la art. 1 alin.
(2) si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.
(3) Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonantată si plătită daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
Pe de alta parte, potrivit art. 20 si 21 din aceeași lege sus menționata, Ministerul Finanțelor Publice nici nu are calitatea de ordonator de credite, aceasta calitate având-o ministrul, respectiv conducătorul M.ui E. C. si Î.
Totodată, nu s-a ținut cont de faptul ca bugetul a fost deja adoptat. iar conform art.4 alin 1 si alin 2 din L. nr. 5., legea bugetara anuala prevede si autorizează pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile, prin buget, in cadrul cărora se angajează, se ordonantează si se efectuează plăți, acestea reprezentând limita maxima care nu poate fi depășită.
M. Economiei si F. nu poate fi obligat sa vireze sumele solicitare, atâta timp cat acestea nu au fost aprobate prin legea bugetara anuala. L. bugetara anuala poate fi modificata in cursul exercițiului bugetar numai prin legi de rectificare (conform art.6 din L. sus menționata), legi care, potrivit art. 17 alin 1. sunt elaborate de G. în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta și adoptate de parlamentul R.
De asemenea, acesta a făcut trimitere la decizia nr. 10/(...) pronunțată în soluționarea recursurilor în interesul legii de către Î. în dosarul nr. 12/2011
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 60 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire."
Dispozițiile art. 60 C. justifică utilizarea instituției procesuale a chemării în garanție ori de câte ori partea în proces are dreptul, în cazul în care ar cădea în pretenții, să se îndrepte împotriva altei persoane cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Instituția juridică a chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție - izvorâtă fie din convenție, fie dintr-o dispoziție legală - sau a unei obligații de despăgubire ce revine, în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros, iar obligația de garanție este condiționată de existența unei transmisiuni anterioare, cu titlu oneros, a unui bun sau drept subiectiv.
Având în vedere atribuțiile chematului în garanție Ministerul Finanțelor
Publice astfel cum au fost stabilite prin dispozițiile art. 19 lit. a), g), h) și i), art. 28 și 34 din L. nr. 5., respectiv art. 3 alin. (1) pct. 6, 7, 8, 11 și 13 din Hotărârea
G.ului nr. 34 din 22 ianuarie 2009, privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., modificată și completată, Curtea reține că acestea nu pot constitui fundamentul unui raport juridic obligațional între autoritatea chemată în garanție, Ministerul Finanțelor Publice și autoritatea publică pârâtă.
Cum între pârâtul C. Local al M. T. și chematul în garanție M.ui F. P. nu există o obligație legală de garanție sau de despăgubire, Curtea reține că în speță cererea de chemare în garanție nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 60 C.
Aceeași soluție a fost adoptată și de către Înalta Curte de Casație și
Justiție, care prin D. nr. 10 din 19 septembrie 2011 a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție și de C. de conducere al C. de A. S. și a stabilit că:
„În aplicarea dispozițiilor art. 60 din codul de procedură civilă raportat la 19 din L. nr. 5. privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și art. 1-4 din Ordonanța G.ului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, cererea de chemare în garanție a M.ui F. P. formulată de către instituțiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar de nr. 3. privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, nu îndeplinește cerințele prevăzute de textul de lege";.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C. va admite recursul declarat împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. Local al M. T.
Vor fi menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E A dmite recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile numărul 3882 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte și, în consecință, respinge ca nefondată cererea de chemare în garanție a M.ui F. P. formulată de C. Local T.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. G. S. D. L. D. C. M.
Red.DG/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: I.P.
| ← Decizia civilă nr. 4551/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 134/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
