Decizia civilă nr. 4940/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ N. 4940/R/2011
Ședința 8 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D.
G. : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. B. M., P. M. B. M., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 1527 din 13 septembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul S. L. D. Î. M. și pe pârâta intimată G. CU P. P. (...)A M., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2
C.pr.civ.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A Î n urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 1., pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. F. P. și P. M. B. M.
S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. L. din Învăță- mânt M., în contradictoriu cu pârâții: G. cu program prelungit nr. 28 B. M., C. Local B. M., P. M. B. M. și M. F. P., reprezentat prin D. G. a F. P. M. și, în conse- cință:
A fost obligată pârâta G. cu program prelungit nr. 28 B. M. să plătească membrilor de sindicat: Man O., C. M., Man V., A. C., H. M., G. O., P. L., B. Ana, A. M., C. M., B. E., B. E., M. G., M. M., Ș. D., R. L., C. R., P. I., P. C., T. G., V. M., P. I., N. O., R. V., L. M., T. M., S. C., diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009 prin aplicarea diminuării de 15,5% prevăzute de L. nr. 3., doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectivîncasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
Au fost obligați pârâții C. Local B. M., P. M. B. M. și M. F. P. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate.
S-a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...), reclamantul
S. L. din Î. M. a solicitat instanței, în numele membrilor de sindicat: Man O., C.
M., Man V., A. C., H. M., G. O., P. L., B. Ana, A. M., C. M., B. E., B. E., M. G., M. M., Ș. D., R. L., C. R., P. I., P. C., T. G., V. M., P. I., N. O., R. V., L. M., T. M., S. C., în contradictoriu cu pârâții G. cu program prelungit nr. 28 B. M., C. Local B. M., P. M. B. M., M. F. P., ca prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză să dispună obligarea pârâ. să le plătească membrilor de sindicat reprezentați diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, potrivit art. 10 din L. 3. privind reorganizarea unor autorități si instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor - cadru cu Comisia Europeană a Fondului Monetar Internațional:
„(1) In vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situ- ația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri: a) să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare; b) să reducă programul de lucru; c) să dispună o masură ce combină alternativele prevazute la lit. a și b; d) altă masură cu efect echivalent.
(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autoritătile și instituțiile publice au obligația de a-și organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.
(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevazute la alin. (1) se stabilește cu acordul salariatului, după consultarea organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariaților.
(4) În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opțiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, inter- valul și numărul de zile libere, precum și reducerea programului se stabilesc de conducatorul instituției publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăseașcă nivelul prevă- zut la alin. (1).";
L. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...), astfel că potrivit art. 78 din Constituția României a intrat în vigoare la 3 zile de la publicare. R. la dat intrării în vigoare a actului normativ menționat, reclamantul susține că, în privința modului de aplicarea a L. 3., C. și-a exprimat poziția în sensul că:
"Pentru luna noiembrie, procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună. În consecință, trebuie operată o reducere de 9,81% pentru această lună";.
Pe baza considerentelor expuse, reclamantul a considerat întemeiată acțiunea formulată, solicitând admiterea ei.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive învederând instanței că nu are calitatea de angajator al persoanelor reprezentate în litigiu, că rolul esențial în execuția bugetară revine Guvernului și P. României.
Pe fondul cauzei, pârâtul a invocat netemeinicia acțiunii.
Pârâtul P. M. B. M. a solicitat respingerea acțiunii invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive. A arătat că între el și membrii de sindicat reprezentați în cauză nu există un raport de muncă și că, pornind de la obiectul procesual spre calitatea procesuală se poate constatat că procesul se poate purta doar între cei între care există sau poate exista raportul de drept substanțial.
În ședința publică din data de (...) reclamantul și-a precizat acțiuneasolicitând obligarea pârâților C. Local B. M., P. M. B. M. și Ministerul Finanțelor P ublice la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale pretinse și doar a unității școlare la plata efectivă a acestor drepturi bănești.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale a pârâtului M. F. P., instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 19 din L. nr. 500/2002, privind finanțele publice, pe care se fundamentează pretențiile reclamantului împotriva acestui pârât, M. F. P. coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție
Având în vedere că, așa cum s-a arătat anterior, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, instanța apreciază le- gitimarea procesuală pasivă a M. F. P. este conferită de prevederile legale evocate și, ca urmare, a respins excepția invocată de acesta.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului P. M. B. M.,instanța a reținut următoarele: potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Art. 167 al. 3 din L. 84/1995 Finanțarea de bază a unităților de învă-
țământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de personal în catego- ria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
Apoi, potrivit art. 36 al. 4 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art. 23 al. 1 din aceeași lege au- toritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în co- mune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și munici- pale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative.
Pârâtul P. M. B. M. a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite.
Legitimarea procesuală a acestuia nu trebuie analizată strict din perspec- tiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepția lipsei calitățiiprocesuale pasive invocată de pârâtul menționat.
Examinând acțiunea pe baza probelor de la dosar și a motivelor invocateinstanța a reținut că potrivit art. 10 din L. 3.:
„(1) In vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților si instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri: a) să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare; b) să reducă programul de lucru; c) să dispună o masură ce combină alternativele prevazute la lit. a și b; d) altă masură cu efect echivalent.
(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autoritătile și instituțiile publice au obligația de a-și organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.
(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevazute la alin. (1) se stabilește cu acordul salariatului, după consultarea organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariatilor.
(4) În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opțiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, in- tervalul și numărul de zile libere, precum și reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituției publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăsească nivelul prevă- zut la alin. (1).";
D. adeverința eliberată de instituția școlară și din statul de plată aferent lunii noiembrie 2009, se constată că membrilor de sindicat reprezentați de re- clamant, în vederea reducerii cheltuielilor de personal pentru luna noiembrie
2009, li s-a aplicat procentul de diminuare de 15,5% din salariul brut.
L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...), intrând în vigoare la data de (...), dată de la care își produce efectele.
Așadar, pentru luna noiembrie, procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună.
Conform art. 15 din Constituție, legea civilă produce efecte doar pentru viitor, respectiv de la data intrării în vigoare, neputând afecta drepturile dobân- dite anterior existenței ei. Or, drepturile salariale aferente timpului de lucru efec- tuat de membrii de sindicat reprezentați de către reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut sub imperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de L. nr. 3..
Față de aceste considerente, instanța a admis cererea precizată a recla-mantului și a obligat pârâta G. cu program prelungit nr. 28 B. M. să plătească membrilor de sindicat reprezentați diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009 prin aplicarea diminuării de 15,5% prevăzute de L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plății, iar pe pârâții P. M. B. M., C. Local B. M. și M. F. P. îi va obliga să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății ajutorului financiar menționat.
În termen legal, au declarat recurs pârâții C. Local al M. B. M., P. M. B. M. și M inisterul Finanțelor Publice.
1. Prin recursul formulat, pârâtul C. Local al M. B. M. a solicitat admiterearecursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii promovate de S. L. din Î. M., pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a C.ui Local al M. B. M.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a C.ui Local B. M.
Arată că, în conformitate cu art. 41 coroborate cu prevederile art. 26 alin.
1 din Decretul nr. 31/1954 și art. 21 din L. nr. 215/2001, republicată, C. local nu are personalitate juridică și buget propriu, situație în care nu poate sta în judecată în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor despăgubiri bănești.
Potrivit art. 21 din L. nr. 215/2001, republicată, "(1) unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și- privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.
(2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
(3) P., respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ- teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție".
Potrivit art.20 din L. nr. 215/2001, republicată, unitățile administrativ- teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și funcționează autorități ale administrației publice locale.
C. Local este, potrivit art.23 din L. nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice locale, în speță a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ (hotărăște, avizează, aprobă etc, conform art. 36 din L. nr. 215/2001, republicată) în problemele de interes local, iar primarul este autoritatea administrației publice locale cu caracter de execuție, (« ... pune în aplicare hotărârile consiliului local ... » conform art. 61 din L. nr. 215/2001, republicată).
De asemenea, acest pârât învederează că între el și membrii de sindicat reprezentați de reclamantul S. nu există un raport juridic de tipul angajat- angajator sau unitate de învățământ - unitate administrativ teritorială, astfel că nu se poate reține că are calitate procesuală pasivă într-un litigiu în care se solicită plata unei sume de bani, reprezentând diferențele salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
2. Pârâtul P. M. B. M. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a P. M. B. M.
În susținerea excepției, acesta învederează că între el și membrii de sindicat reprezentați de reclamantul S. nu există un raport juridic de tipul angajat-angajator sau unitate de învățământ - unitate administrativ teritorială, astfel că nu se poate reține că are calitate procesuală pasivă într-un litigiu în care se solicită plata unei sume de bani, reprezentând diferențele salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
3. Prin recursul formulat, M in is terul F in anțelor Publ ice a solicitat admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate in sensul respingerii obligării M. F. P. la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de S. L. din Î. M..
Pârâtul apreciază că nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, prin prisma faptului că acesta nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Rolul esențial in procesul bugetar și în execuția bugetara revine
Guvernului, respectiv P. potrivit art. 17 alin. 1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, P.ul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de execuție.
Obligarea M. F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsită de suport legal si în același timp imposibila, deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art. 34 alin. 1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens de către legiuitor. De asemenea, recurentul face trimiteri la D. nr. 10/(...), pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În privința fondului cauzei, subliniază recurentul că efectele raporturilor de munca stabilite intre angajat si angajator se concretizează in obligații de ambele părți, iar una dintre obligațiile angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestata.
Întrucât dreptul la salariu este un drept constituțional, diminuarea sa se constituie intr-o restrângere a exercițiului dreptului la munca, măsura ce se poate realiza numai in condițiile strict si limitativ prevăzute de art.53 din
Constituție.
Potrivit art.8 din L. nr. 69/2010 a responsabilității fiscale-bugetare Guvernul și fiecare ordonator de credite, precum și orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sunt În concordanță cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, precum și cu obiectivele și limitele din strategia fiscal-bugetară.
Același act normative prevede ca totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.
In rectificările bugetare se are in vedere alocarea sumelor către bugete si scăderea veniturilor si creșterea deficitului bugetar.
Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, precum și utilizarea sumelor reținute În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din L. nr. 500/2002, "cu modificările și completările ulterioare, trebuie să aibă În vedere concluziile raportului semestrial privind situația economica și bugetară publicat, precum și opinia C.ui fiscal cu privire la acesta.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea U. Europene și a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice și pentru plata contribuției României la bugetul U. E. A., conform dispozițiilor legii si a controlului de constituționalitate drepturile salariale au fost corect stabilite.
In drept, au fost invocate prevederile art.304 pct.9 și art. 304 1Cod de procedură civilă.
Intimatul reclamant S. L. din Î. M. a depus întâmpinare (f. 18-22), solicitândrespingerea recursurilor și menținerea hotărârii primei instanțe.
Acesta, consideră în esență, că recurenții au calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, context în care soluția instanței de fond este una legală și temeinică. Subliniază că potrivit dispozițiilor art. 19 din L. nr. 500/2002 pârâtul Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a aloca sumele necesare efectuării plății. De asemenea, apreciază că o astfel de obligație subzistă și în raport cu pârâții C. Local al M. B. M. și P. M. B. M.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursurile sunt fondate.
Analizând cu prioritate excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților recurenți C. Local al M. B. M., P. M. B. M., Ministerul Finanțelor
Publice - prin D. G. a F. P. M., Curtea le găsește întemeiate.
În acest sens, constată că obiectul acțiunii deduse judecății este deobligare, printre alții, și a pârâților C. Local al M. B. M. și a P. M. B. M. la plata în favoarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamant a drepturilor salariale reprezentând diferențele salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
În raport de pretențiile formulate, reține că, cererea de obligare a pârâților C. Local al M. B. M. și a P. M. B. M. la plata unor sume pretinse cu titlu de drepturi salariale este lipsită de temei legal.
O asemenea cerere este legată indisolubil de existența unor raporturi juridice de muncă din care ar izvorî obligația angajatorului de a achita drepturile salariale angajatului corespunzător muncii prestate conform contractului individual de muncă.
Or, în absența oricărui raport juridic de muncă între părți, intimații C.
Local al M. B. M. și a P. M. B. M. nu pot fi obligați la plata unor drepturi salariale către persoane care nu sunt angajații lor.
Conform art.167 alin. din L. nr.84/1995 finanțarea de bază (care include și cheltuielile de personal) a unităților de învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit. b) din L. nr.
273/2006 privind finanțele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.
Drept urmare, sursa din care trebuie plătite drepturile salariale neacordate în mod nelegal membrilor de sindicat reprezentați de reclamant rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ.
Conform art.36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. În plus, conform art. 4 alin. (1) din HG nr. (...) privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010 „consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică";.
P. M. B. M. este ordonator principal de credite al bugetului M. B. M., conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv B. M., art. 62 alin. (1) din L. administrației publice locale prevede expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.
În consecință, Curtea constată că reclamantul face o confuzie între calitatea de angajator și cea de ordonator de credite (finanțator), doar aceasta din urmă putând justifica legitimarea procesuală a recurenților în cadrul unui eventual litigiu al cărui obiect l-ar reprezenta obligarea acestora la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de angajator.
Or, în cauza dedusă judecății, rezultă fără nici un dubiu că reclamantul nu a avut în vedere acest rol, în contextul în care a solicitat prin acțiuneapromovată la data de (...) obligarea tuturor pârâților, inclusiv a C.ui Local al M. B. M. și a P. M. B. M. „l a pl ata"; drepturilor salariale reprezentând diferențele salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie
2009, actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.
Contrar celor reținute de către prima instanță, Curtea constată că documentația de la dosarul de fond nu confirmă faptul că pe parcursul procesului reclamantul ar fi modificat obiectul acțiunii, nefiind identificată nici o manifestare expresă în acest sens din parte acestuia.
Este adevărat că în cuprinsul încheierii de dezbateri din (...)(f. 33 dosar fond) prima instanță a reținut că „reprezentanta reclamantului …. că a chemat în judecată unitatea de învățământ, iar primarul are calitatea de ordonator de credite, motiv pentru care solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive. În temeiul art. 19 din legea privind finanțele publice Ministerul
Finanțelor Publice este cel ce trebuie obligat la alocarea sumelor pretinse ";. Însă, interpretarea acestor susțineri ca reprezentând o „. de acțiune"; este una eronată, prin prisma faptului că alegațiile reprezentantei recurentei nu au îmbrăcat forma legală pretinsă de legiuitor cu privire la o modificare a acțiunii, respectiv nu a fost depusă la instanță în formă scrisă și nici nu a fost pusă în discuția părților. Mai mult, această „."; de acțiune, care reprezintă, în fapt, o modificarea a acțiunii inițiale, întrucât se înlocuiește o obligație cu alta, fiecare dintre acestea având o cauză juridică diferită, a fost făcută de către mandatarul părții fără ca acesta să prezinte o procură specială în acest sens.
Prin urmare, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a înlocuit o obligație de a face cu alta, respectiv a instituit în sarcina pârâților menționați o obligație care nu a fost solicitată de către titularul acțiunii.
De altfel, prin întâmpinarea depusă în recurs, reclamantul a susținut calitatea procesuală pasivă a pârâților din perspectiva obligației acestora de a aloca fondurile necesare, însă această cerere nouă nu poate fi formulată pentru prima dată în recurs, conform dispozițiilor art. 316 coroborate cu cele ale art. 294 Cod de procedură civilă.
Drept urmare, Curtea consideră că, în speță, raportat la pretenția concretă dedusă judecății, este incidentă cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor recurenți, care va fi soluționată în sensul admiterii sale, conform considerentelor expuse anterior.
În privința intimatului Ministerul Finanțelor Publice se reține că potrivit art.
19 din L. nr. 500/2002, privind finanțele publice, acesta „coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție";, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționarea M. F. P., „elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Totodată, legea instituie răspunderea M. F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Însă toate aceste aspecte sunt de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui recurent numai în măsura în care acesta a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcțiile specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.
Or, în cauza dedusă judecății, rezultă fără nici un dubiu că reclamantul nu a avut în vedere acest rol, în contextul în care a solicitat prin acțiunea promovată la data de (...) obligarea tuturor pârâților, inclusiv a MFP „la plata"; drepturilor salariale reprezentând diferențele salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, actualizate cu indicele de inflațiela data efectivă a plătii.
Solicitarea de plată a dreptului salarial menționat se întemeiază pe existența unui raport de muncă, însă un astfel de raport nu se identifică între pârâtul recurent și membrii de sindicat reprezentați în cauză. Drepturile pretinse derivă dintr-un raport juridic de muncă străin de recurent.
Cu alte cuvinte, admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată, respectiv în sensul instituirii obligației de plată și în sarcina pârâtului recurent, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații M. F. P., încălcându-se astfel prevederile art.14 din L. nr.500/2002, privind finanțele publice.
Prin urmare, Curtea concluzionează că în raport de obiectul acțiunii cu care a fost învestită( aspect pe care l-a lămurit prin considerentele deja expuse) excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul MFP este fondată, astfel că analizarea criticilor formulate de către acest recurent cu privire la fondul cauzei nu se mai justifică a fi analizate.
În final, se impune a fi menționat faptul că principiul rolului activ, instituit de către legiuitor prin dispozițiile art. 129 al. 5 Cod de procedură civilă, precum și principiul disponibilității sunt două principii fundamentale care guvernează procesul civil. În situația concurenței dintre cele două principii, exercitarea rolului activ al instanței trebuie să se circumscrie principiului disponibilității. Cu alte cuvinte, instanța este ținută să exercite rolul activ numai în limitele cadrului procesual stabilit de către părți. P., interpretarea dată de instanță se impune a fi efectuată în conformitate cu intenția părților așa cum aceasta rezultă expres din cauza dedusă judecății, respectiv potriv it ob iec tulu i acț iun ii , iar nu într-o manieră în care solicitarea părții reclamante să aibă ca efect, în mod obligatoriu, valorificarea integrală a pretențiilor.
Potrivit raționamentului expus, menținerea soluției instanței de fond de admitere a acțiunii formulate cu consecința instituirii în sarcina pârâților a unor obligații care nu au fost indicate în acțiunea introductivă, apreciindu-se că intenția reală părților, nematerializată însă printr-o modificare a acțiunii în acest sens, a fost în sensul dispozițiilor finale ale instanței, încalcă principiul disponibilității.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1, 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursurile pârâților C. Local al M. B. M., P. M. B. M. și Ministerul Finanțelor Publice și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia.
Vor fi menținute celelalte dispoziții. Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. B. M., P. M. B. M. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile numărul 1527 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea S.ui L. din Î. M. împotriva pârâților C. Local al municipiului B. M., P. municipiului B. M. și Ministerul Finanțelor Publice.
Menține celelalte dispoziții. D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘED.TE JUDECĂTORI G.
D. G. S. D. L. D. C. M.
Red. /dact./ DG
2ex./(...) Jud.fond: B.G.
| ← Decizia civilă nr. 140/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5174/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
