Decizia civilă nr. 4991/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4991/R/2011
Ședința publică din data de 30 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC B. G. S. împotriva sentinței civile nr. 1275 din 28 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat C. C. D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, av. S. A., lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate și reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de instanța de fond în considerarea motivelor de recurs invocate și a considerentelor cuprinse în întâmpinare, toate criticile formulate fiind nefondate, neimpunându-se casarea cu trimitere spre rejudecare. S. cheltuieli de judecată conform notelor de cheltuieli pe care le depune la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1275 din 28 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., a fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul C. C. D. în contradictoriu cu pârâta SC B. G. S. B. M. și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 2.414 lei reprezentând drepturi bănești pentru orele suplimentare efectuate în perioada aprilie 2009 - ianuarie
2010, precum și să plătească reclamantului suma de 1.575 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a avut calitatea de angajat al pârâtei, în baza contractului in- dividual de muncă înregistrat sub nr. 51080/(...). Contractul a fost încheiat pe durată nedeterminată, reclamantul fiind încadrat în meseria de manipulant. R. de muncă dintre părți a încetat la data de (...) prin demisie.
Din lucrarea de expertiză efectuată în cauză de expert contabil A.ișor Flo- rea, se reține că în perioada (...)-(...), reclamantul a efectuat un număr de 191 ore suplimentare peste programul normal de muncă de 8 ore/ zi și un număr de 159 ore efectuate în zilele nelucrătoare. Pentru acestea, având în vedere salariul lunarbrut de 600 lei, suma netă datorată reclamantului pentru 350 ore suplimentare este de 1.435 lei.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamant, expertul precizează în plus față de concluziile cuprinse în raportul de expertiză, că reclamantului a mai prestat în luna octombrie 2009 peste programul normal de lucru un număr de 37 de ore, din care 19 ore în zile de lucru normale iar 18 ore în zile ne- lucrătoare respectiv sâmbăta și duminica, pentru acestea cuvenindu-i-se suma netă de 597 lei, iar pentru luna ianuarie 2010, are un număr de 112 ore neplă- tite, pentru care i se cuvine suma netă de 400 lei.
Astfel suma totală cuvenită reclamantului este de 2.414 lei.
Potrivit art. 118 alin. 1 din Codul muncii cum acesta era în vigoare la mo- mentul derulării raportului de muncă, la solicitarea angajatorului, salariații pot efectua munca suplimentara. S.rea poate fi expresă, dar și implicită sau tacită. În cauză, societatea angajatoare susține că reclamantul nu a prestat ore suplimentare deci implicit nu a solicitat reclamantului să presteze ore suplimentare.
Instanța a reținut, prin prisma dispozițiilor art. 287 Codul muncii că reclamantul a probat susținerile sale cu foile de parcurs existente la societatea pârâtă pentru mijloacele de transport care au efectuat transportul corpurilor de mobilier în vederea asamblării și persoanele care au efectuat montarea acestora la clienți precum și cu procesele verbale de încărcare a mobilierului și de predare la client.
Instanța a apreciat că în speță suntem în situația unei solicitări tacite de impunere a unor sarcini suplimentare fata de cele curente, a căror îndeplinire re- clama prestarea unei munci suplimentare.
Susținerea pârâtului că reclamantul să nu-și fi îndeplinit atribuțiile de serviciu în timpul programului normal de lucru, nu a fost dovedită.
Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele
30 de zile după efectuarea acestora (art. 119 alin. 1 Codul muncii).
Atunci când compensarea nu este posibilă în luna următoare, cel în cauză va primi un spor la salariu, stabilit prin negociere (contractul colectiv de muncă sau, după caz, contractul individual de muncă) și nu poate fi, așa cum prevede art. 120 din Codul muncii, mai mic de 75% din salariul de bază.
În condițiile în care în toată perioada lucrată de reclamant la societatea pârâtă acesta a efectuat ore suplimentare, este evident că nu a existat posibilita- tea compensării cu timp liber.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC B. G. S. solicitând înprincipal - casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primeiinstanțe; iar în subsidiar - modificarea sentinței cu diminuarea pretențiilor reclamantului C. C. D. la suma de 1.435 lei, conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului pârâta a arătat, în ceea ce privește solicitarea de casare a sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, faptul că sentința civilă nr. 1275/(...) a T.ui M. a fost pronunțată cu încălcarea principiului dreptului la apărare a societății, al principiului rolului activ al judecătorului în soluționarea prezentei cauze și fără o cercetare suficientă a fondului prezentei cauze.
Astfel, ca un prim aspect al susținerilor arată faptul că judecata în fond a cauzei s-a desfășurat cu încălcarea prevederilor art. 921 C.pr.civ., respectiv au fost încălcate normele imperative de citare legală a societății fapt ce a atras imposibilitatea reprezentării pârâtei în fața instanței de fond și implicit a exercitării în mod adecvat al dreptului de apărare în prezenta cauză.
În acest sens, arată că începând cu luna martie 2011, societatea pârâtă nu a mai fost reprezentată în fața instanței de fond de către apărătorul desemnat în cauză, respectiv dl Av. F. G., aspect pe care chiar și instanța de fond la reținut prin încheierea din data (...).
Ca urmare a acestui fapt, a rezilierii contractului de asistență cu apărătorul societății pârâte din prezenta cauză, instanța de fond a dispus citarea pârâtei și comunicarea tuturor actelor de procedură subsecvente datei de (...) la sediul pârâtei din L. R. str. E. nr.92, jud. M., sediu relevat din adresa reclamantului de la fila 201 din dosar, precum și din informațiile de la R. C. de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Toate actele de procedură vizând citarea pârâtei în cadrul prezentei cauze, după data (...), s-au efectuat prin afișare, dovezile de citare menționate la filele 214, 221, 243 și 247, având mențiunea că procedura de citare s-a efectuat prin afișaj la sediul societății din L. R. str. E. nr.92, jud. M..
Or, societatea pârâtă, la sediul din L. R. str. E. nr.92, jud. M., a avut angajată o persoană care desfășoară muncă de secretariat și de primire a corespondenței în mod permanent, respectiv în zilele de lucru de la orele 8-17, persoana desemnată cu primirea corespondentei în perioada martie 2011-iunie
2011 fiind numita N. S.
În aceste condiții, de asigurare permanentă din partea pârâtei a operațiunilor de primire a corespondenței la sediul pârâtei L. R. str. E. nr.92, jud.
M., nu mai poate fi primite ca legale mențiunile agentului procedural că citarea s- a făcut prin afișaj la sediul societății ca urmare a lipsei oricărei persoane căreia să-i fie înmânată corespondenta trimisă de către instanța de fond.
Mai mult decât atât, mai arată faptul că la sediul din L. R. str. E. nr.92, jud. M. funcționează și atelierul de fabricare a mobilierului de către societatea pârâtă, fapt pentru care raportat la activitatea desfășurată, pe timpul programului de lucru, se află în permanență măcar o persoană/muncitor, la acest sediu.
Raportat la acest fapt, agentul procedural, chiar dacă nu ar fi aflat la sediul societății persoana desemnată cu ridicarea corespondenței, ar fi putut să înmâneze această corespondență oricăror din peroanele aflate la sediul societății, iar în caz de refuz ar fi putut face mențiune despre acest fapt de dovada îndeplinirii de citare.
Nu pot fi reținute ca legale mențiunile agentului procedural vizând citarea comunicare a citațiilor și a actelor procedurale la sediul societății, pentru termenele de judecată ulterioare datei de (...), prin afișaj ca urmare a lipsei oricărei persoane de la sediul societății, în condițiile în care la sediul societății există activitate permanentă in zilele de lucru intre orele 8-17.
În acest sens arată că societatea după data de (...), nu i s-au comunicat nici citațiile prin care să ia la cunoștință de termenele de judecată ulterioare și nici celelalte acte procedurale ce au fost administrare după data sus-enunțată, respectiv R. de expertiză contabilă întocmit în prezenta cauză, Obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de reclamant la raportul de expertiză, R. la obiecțiunile formulate de reclamant la raportul de expertiză, aspecte care au dus la imposibilitatea formulării unei apărări adecvate a societății în prezenta cauză.
Pe de altă parte, motivarea soluției de casare a sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, are fundament în opinia pârâtei și pe faptul respingerii în mod netemeinic și nelegal a unor mijloace de probă propuse de societate a fi administrate în vederea aflării adevărului în prezenta cauză, respingere a probațiunii care a dus la încălcarea principiului dreptului la apărare a societății și la soluționarea cauzei fără o cercetare suficientă a fondului acestei.
În acest sens, arată, că prin încheierea din data de (...) instanța de fond a respins proba vizând audierea martorii C. V. și S. N., martori propuși de către societatea noastră, raportat la prevederile art.288 C. Muncii.
Acest fapt al decăderii pârâtei din probă de către instanța de fond, raportat la prevederile art.288 C. Muncii, nu poate fi reținut ca legal și temeinic, în condițiile în care încă de la termenul din data de (...) societatea a solicitat instanței de fond audierea acestor doi martori, indicând atât numele cât și domiciliul acestora ( fila 88 din dosar), neputându-se astfel vorbi de o întârziere din partea pârâtei în administrarea acestui mijloc de probă.
Pe de altă parte, faptul că audierea acestor doi martori ar fi fost necesară în vederea unei cercetări judicioase a fondului cauzei, în scopul aflării adevărului, în condițiile în care cei doi martori menționați de societate a fi audiați, respectiv numiții C. V. și S. N., sunt persoanele care au semnat procesele verbale de predare primire a mobilierului livrat către terții beneficiari, și ar fi putut da detalii despre orele suplimentare pe care reclamantul a susținut că le-a efectuat în cadrul societății ca urmare a deplasărilor la operațiunile de montaj a mobilierului livrat.
Relevă instanței de recurs, faptul că soluția instanței de fond s-a fundamentat pe analiza și coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv
și pe declarațiile numiților S. O., persoană care a lucrat în cadrul firmei pârâte doar pe perioada de probă de 5 zile (fila 177), respectiv G. A., persoana care a fost angajată la societate în perioada ianuarie 2009-aprilie 2009 ( fila 178), aspecte ce atrag neconcludența susținerilor reclamantului cu referire la desfășurarea orelor suplimentarea și după luna aprilie 2009.
Or, în condițiile în care numiții C. V. și S. N., au fost printre persoanele care au semnat procesele verbale de predare primire a mobilierului livrat către terții beneficiari, pentru perioada mai-decembrie 2009, în virtutea aflării adevărului în prezenta cauză ar fi fost utilă soluționării judicioase a litigiului și audierea acestora.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâta arată că soluția instanței de fond de acordare reclamantului C. C. D., a sumei de 2.414 lei cu titlu de drepturi bănești pentru orele suplimentare efectuate în perioada aprilie 2009 - ianuarie
2010, este nelegală și netemeinică, întrucât, raportat la conținutul raportului de expertiză, nu se poate aprecia că suma de 400 lei a fost corect stabilită de către dl. expert.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 15 noiembrie 2011 (f. 16-23)reclamantul C. C. D. a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă cumenținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, referitor la nerespectarea dispozițiilor legale procedurale privind procedura de citare a pârâtei recurente în fața instanței de fond, Curtea constată a fi nefondate criticile aduse de recurentă.
Astfel, la termenul de judecată din data de (...), ca urmare a cererii depuse la dosar de reprezentantul pârâtei, avocat F. G., prin care solicita citarea acesteia la sediul societății ca urmare a rezilierii contractului de asistență juridică, instanța a dispus citarea pârâtei recurente la sediul din localitatea R., str. E. nr.
92 iar ulterior la termenul de judecată din data de (...) și la sediul din B.-M., str. B. nr. 10/4, pentru următoarele termene de judecată societatea fiind citată la ambele adrese, procedura de citare fiind îndeplinită prin afișare.
Potrivit dispozițiilor art. 921 C.pr.civ., comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cadrul persoanelor juridice, cuexcepția cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora.
Din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu societatea pârâtă, reiese faptul că aceasta s-a realizat prin afișare ca urmare a constatării lipsei oricărei persoane de la sediul societății.
Recurenta susține că are activitate permanentă în toate zilele de lucru în intervalul orar 8-17, astfel că nu se putea constata de către agentul procedural lipsa oricărei persoane la sediul acesteia, însă, față de prevederile art. 100 alin. 4
C.pr.civ., în conformitate cu care procesul-verbal privind îndeplinirea procedurii de citare face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de agentul procedural, și cum recurenta nu a urmat procedura înscrierii în fals, rămân fără eficiență contestările sub acest aspect.
Prin urmare, Curtea apreciază că în cauză recurentei nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, aceasta având posibilitatea să-și delege reprezentant în instanță și să-și formuleze apărările corespunzătoare.
În ceea ce privește criticile aduse hotărârii atacate sub aspectul soluționării cauzei fără o cercetare suficientă a fondului acesteia, se constată a fi întemeiate față de dispoziția instanței de respingere a probatoriului testimonial solicitat de pârâta recurentă.
Astfel pentru termenul de judecată din data de (...), pârâta prin reprezentant a depus la dosarul cauzei cerere scrisă prin care solicit încuviințarea audierii a doi martori C. V. și S. N., fiind indicate și adresele acestora, martori despre care se susține de către recurentă că sunt persoanele care au semnat procesele verbale de predare primire a mobilierului livrat către terții beneficiari, și sunt în măsură să ofere detalii despre orele suplimentare pe care reclamantul susține că le-a efectuat în cadrul societății, ca urmare a deplasărilor la operațiunile de montaj a mobilierului livrat.
În încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de (...) nu se face nicio mențiune cu privire la probatoriul testimonial solicitat de pârâtă, cererea în probațiune fiind pusă în discuție la termenul de judecată din data de (...), termen la care instanța a stabilit că se va pronunța asupra probei cu martori solicitată de pârâtă după depunerea de către aceasta la dosar a unor acte. Fără a se mai pronunța asupra cererii de audiere a martorilor propuși de pârâtă, la termenul de judecată din data de (...) instanța a dispus decăderea acesteia din proba solicitată în temeiul dispozițiilor art. 288 C..
Potrivit textului legal menționat, în forma în vigoare în perioada de referință, instanța este în drept să decadă din beneficiul probei admise, partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.
În condițiile în care până la termenul de judecată din data de (...), când s- a dispus decăderea pârâtei din administrarea probei cum martori, instanța nu s- a pronunțat asupra acesteia în sensul admiterii sau respingerii ei, nu putea să dea eficiență prevederilor art. 288 C. care se referă la decăderea dintr-o probă admisă datorită unei atitudini cuplabile a părții pentru care aceasta s-a încuviințat, în administrarea respectivei probe.
Mai mult decât atât, în cauză nici nu se poate vorbi de o culpă a pârâtei în administrarea probei, din moment ce aceasta a fost solicitată la data de (...), anterior administrării probatoriului testimonial propus și încuviințat pentru reclamant (la termenul de judecată anterior din data de (...)), instanța acordând în continuare trei termen de judecată în care nu s-a pronunțat în nici un fel asupra probei solicitate.
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul solicită plata orelor suplimentare efectuate în perioada aprilie 2009-ianuarie 2010, astfel că verificarea temeiniciei pretențiilor sale presupune a se stabili dacă sunt întrunitecerințele prevăzute la art. 117-119 C., în forma în vigoare pentru perioada la care se referă pretențiile deduse judecății.
Soluționând cauza doar prin luarea în considerare a probatoriului reclamantului, fără audierea celor doi martori, care se presupune că au participat împreună cu reclamantul la montarea mobilierului și pot oferi astfel relații despre orele prestate de acesta, sub aspectul perioadei, a numărului lor și a intervalului orar, respectiv dacă acestea s-au încadrat în durata normală a timpului de lucru s-au au constituit ore suplimentare și, de asemenea, dacă a existat o solicitare din partea angajatorului în sensul art. 118 alin. 1 C., instanța a pronunțat o hotărâre cercetând insuficient fondul cauzei, astfel că, fiind necesară administrarea de probe noi, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ., va fi admis recursul declarat cu consecința casării sentinței atacate, urmând a fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, instanța va proceda la completarea probatoriului în sensul considerentelor anterior expuse, va administra și alte probe pe cale le va considera necesare, în vederea justei soluționări a cauzei, urmând a avea în vedere și celelalte critici formulate de pârâtă în prezentul recurs care, dată fiind soluția pronunțată, nu au mai fost analizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC B. G. S. împotriva Sentinței civile nr.
1275 din 28 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: C. V.
| ← Decizia civilă nr. 916/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1716/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
