Decizia civilă nr. 1716/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ N. 1716/R/2011
Ședința publică din data de 17 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de I. Ș. J. M. împotriva sentinței civile nr. 1838 din 12 noiembrie 2010 a T.ui M. pronunțate în dosar nr. (...) privind și pe reclamanta intimată M. F. precum și pe pârâta intimată G. CU P. P. (...)A M., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 mai
2011 intimata G. cu program prelungit nr.34 B. M. a răspuns solicitărilor instanței în sensul că nu a realizat venituri proprii în anul școlar 2006-2007 și nici în prezent.
Având în vedere că recurentul a solicitat judecata în condițiile art. 242
C.proc.civ., Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 1838 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al J. M. și a prescripției dreptului la acțiune invocate de acest pârât;
A fost admisă cererea formulată de reclamanta M. F. în contradictoriu cu pârâții: I. Ș. al județului M. și G. cu program prelungit nr. 34 B. M. și în consecință a fost obligată pârâta G. cu program prelungit nr. 34 B. M. să-i plătească reclamantei prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, pentru anul școlar 2006-2007.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice de predare a personalului didactic auxiliar se face, în principal conform prevederilor Legii nr. 128/1997, care prevede în art. 50 alin. 12 că „personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă";. De asemenea, potrivit art. 146 din aceeași lege „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă";.
Potrivit art. 11 alin. 1 lit. a, c și d din Legea 130/996 a contractelor colective de muncă, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte „. toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel";, „. toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă";, respectiv „. toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel - național";, iar potrivit art. 8 al. 2 din același act normativ
„contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior";.
Art. 48 al. 2 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede că sunt supuse negocierii unele drepturi salariale suplimentare și materiale, în afara salariului de bază și a sporului de vechime.
Prevederile oricărui contract colectiv de muncă la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care începe negocierea contractelor de muncă la nivelurile inferioare, astfel încât contractele colective de muncă la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, acestea din urmă neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
C. colectiv de munca unic la nivel de ramura învățământ valabil in 2006-
2007 este în vigoare prin prelungirea de drept a C. colectiv de munca unic la nivel de ramură învățământ 2003-2004, publicat în Monitorul Oficial partea a V-a nr. 11/(...).
Potrivit art. 37 lit. g din acest contract colectiv, părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, ce urma a se acorda o dată cu indemnizația de concediu.
Reclamanta a dovedit prin adeverințele depuse în probațiune că în anul
școlar 2006-2007 a activat ca educatoare la G. cu program prelungit nr. 34 B.
M. nu a nu a beneficiat de primă de vacanță.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța a respins-o având în vedere că, potrivit art. 37 lit. g din C. colectiv de muncă unic la nivel de ramura învățământ valabil în 2006-2007, prima de vacanță se plătește o dată cu indemnizație de concediu, care, se achită la plecarea în concediu.
Or, concediul de odihnă al reclamantei aferent anului școlar 2006-2007 a fost efectuat inclusiv în luna august 2007 - până la data de (...), astfel că cererea înregistrată la instanță la data de (...) a fost formulată în interiorul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 283 lit. c din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâtul I. Ș.
AL J. M. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipseicalității procesuale pasive invocate.
Astfel, nu este corectă aprecierea instanței potrivit căreia, prin art. 25 din
Legea 128/1997 i se conferă I. Ș. prerogative de a exercita atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar, acest articol nefăcând decât să enumere funcțiile de îndrumare și control din învățământul preuniversitar, care sunt ocupate de către inspectorii școlari, inspectorii generali etc. I. școlar are doar un rol de coordonare cu privire la încadrarea personalului didactic necesar în unitățile de învățământ potrivit art. 142 lit. g) din Legea învățământului (Lege 84/1995), făcând validarea concursurilor și emițând deciziile de repartizare, dar nu este angajatorul personalului didactic, acesta fiind directorul unității de învățământ, potrivit art. 11 alin 5 din Legea
128/1997 și art. 20 din Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.
4925/2005, raportat și la art. 7 alin 8 și 9 din Legea 84/1995, conform căruia unitățile de învățământ sunt instituții publice cu personalitate juridică.
Apoi, art. 49 și următoarele din Legea 128/1997 nu conferă inspectoratului școlar abilitatea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar, salarizarea personalului didactic fiind de altfel reglementată prin lege.
Ba mai mult, cel care „răspunde de corectitudinea încadrării personalului și de întocmirea la termen a statelor lunare de plată a drepturilor salariale"; este directorul unității de învățământ, potrivit art. 23 lit f) din Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 4925/2005.
Chiar dacă recurentul este semnatar al C.ui Colectiv de M. U. la N. I. Ș.
2008-2009, nu înseamnă și-a atribuit calitatea de angajator a cadrelor didactice.
Incidente sunt prevederile art. 12 alin 2 din Legea nr. 130 din 1996. Raportat la prevederile ale Anexei 6, ale art. 2 alin (1) și 3 din C. Colectiv de M. U. la N. I. Ș. al J. M. 2008-2009, ale art. 10 și 24 Codul muncii, concluzia este că inspectoratul școlar are calitate de angajator, dar numai în ceea ce privește aparatul propriu, pentru care încheie contracte individuale de muncă și plătește drepturile salariale cuvenite.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate,
Curtea reține următoarele:
Potrivit art.33 din H.G. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează, ca organism consultativ de specialitate cu atribuții în acest domeniu și comisia județeană pentru finanțarea învățământului preuniversitar, ce are în componență, ca vicepreședinte, pe inspectorul școlar general.
Conform art.40 din aceeași hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și Consiliul General al Municipiului B., prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. B. aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități.
După aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv.
Art.45 din aceeași hotărâre prevede că ordonatorii terțiari de credite întocmesc trimestrial și anual situații financiare privind execuția bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale M.ui Finanțelor P.e.
Inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B., prin compartimentele de contabilitate și informatizare, centralizează situațiile privind execuția bugetară pe unități de învățământ prevăzute în anexele nr. 3 și 4 și le transmit Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar și comisiilor județene de finanțare a învățământului preuniversitar.
De asemenea, potrivit art.46 din hotărâre, Consiliul Național pentru
Finanțarea Învățământului Preuniversitar, pe baza datelor transmise deinspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B., analizează modul în care se respectă prevederile legii bugetului de stat și criteriile și principiile finanțării învățământului preuniversitar de stat, precum și eventualele fenomene perturbatoare care se manifestă în acest domeniu și cauzele care le determină. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii M.ui Educației și Cercetării, însoțite de propuneri de îmbunătățire a sistemului de finanțare și execuție bugetară în sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, Curtea constată că nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamanților, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
Ca atare, se constată că, față de modul cum a fost formulat dispozitivul sentinței, prin admiterea acțiunii în contradictoriu cu recurentul I. Ș. J. M., fără a se dispune direct obligarea acestuia la plata drepturilor salariale solicitate, sentința este legală, mai cu seamă că nu s-a dispus obligarea acestuia la plata acestor drepturi salariale, deci nu a fost considerat ca angajator în raport cu reclamanții, ci s-a avut în vedere tocmai rolul la care s-a făcut referire în cele de mai sus, în repartizarea către unităților administrativ- teritoriale a sumelor destinate salarizării cadrelor didactice, precum și în centralizarea situațiilor privind execuția bugetară.
Urmează a fi respins recursul acestui pârât, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de I. Ș. J. M. împotriva sentinței civile nr. 1838 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 17 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I. T. D. C. G. C. M.
G.,
N. N.
Red.I.T./S.M
2 ex./(...)
Jud.fond. B.G./V.C.
| ← Decizia civilă nr. 4991/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3641/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
