Decizia civilă nr. 5103/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5103/R/2011
Ședința publică din data de 6 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4208 din 10 octombrie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată O. M. precum și pe pârâta intimată B. U. „. B. C. N., având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate - avocat P. G. și reprezentantul pârâtei intimate - avocat N. L., ambii din cadrul Baroului C., lipsind reprezentantul recurentului.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de 29 noiembrie 2011 pârâta intimată a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, pe care reprezentantul acesteia declară că înțelege să o susțină.
Reprezentanta reclamantei intimate de asemenea declară că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea comunică un exemplar al întâmpinării formulate de pârâta intimată reprezentantei reclamantei intimate, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. În esență arată că legea a instituit și stabilit calitatea de finanțator pentru minister, este evident că acesta are calitatea de ordonator principal de credite și în această calitate a fost chemat în judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată. Arată că recurentul are calitate procesuală pasivă și este ordonator de credite. N. o autoritate publică nu poate exista fără finanțare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 4208 din 10 octombrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta O. M. în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. C.-N. și M. E., C., T. ȘI S. B. și în consecință s-a anulat actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă nr. 1..
A fost obligată pârâta de rândul 1 la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, respectiv majorarea salariului cu 15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie 2010.
A fost obligată pârâta de rândul 1 să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din Legea nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
A fost obligată pârâta de rândul 1 să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
A fost obligată pârâtul de rândul 2 să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta este angajată a pârâtei de rândul 1 în funcția de bibliotecar, cu studii medii. În această calitate i s-a stabilit un salariu pe luna decembrie 2009 în baza OUG nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009.
În luna ianuarie 2010 ca urmare a apariției L. nr.330/2009, încadrarea reclamantei a fost modificată în sensul că în salariul de bază au fost incluse sporul de stabilitate și sporul de vechime, iar restul sporurilor, respectiv sporul de condiții deosebite și salariul diferențiat au fost incluse în compensații tranzitorii, așa cum rezultă din actul adițional la contractul individual de muncă.
În luna octombrie 2010, salariul reclamantei avea următoarele componente: salar de încadrare 1551 lei, salar de bază 2141 lei în care erau cuprinse sporul de stabilitate și sporul de vechime, 624 lei compensații tranzitorii și un venit brut de 2765 lei.
În luna ianuarie 2011, salariul reclamantei avea următoarele componente: 1551 lei salariu încadrare, 1924 lei salariu bază în care sunt cuprinse sporurile de stabilitate și de vechime și un venit brut de 1903 lei.
Pârâta de rândul 1 a întocmit actul adițional nr.1 la contractul individual de muncă în care se prevede la lit.j salarizarea, totalul salariului brut de 1903 lei.
Potrivit prevederilor art.1 al.1 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu (...) cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%.
Potrivit prevederilor al.5 al aceluiași articol, în salariul de bază aferent lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile care potrivit L. nr. 330/2009 făceau parte din salariul de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu acordate, potrivit OUG nr.1/2010.
Analizând statele de plată aferente lunilor octombrie 2010 și ianuarie
2011, instanța a constatat că pârâta de rândul 1 a procedat nelegal la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei, întrucât majorarea cu 15% a avut în vedere doar salariul de bază cu sporurile de stabilitate și de vechime cuprinse în acesta nu și compensațiile tranzitorii, astfel că deși majorat cu
15%, salariul brut din luna ianuarie 2011 este mai mic decât cel din octombrie 2010.
Așa fiind, cererea reclamantei a fost fondată și a fost admisă cu consecința obligării pârâtei de rândul 1 să reîncadreze reclamanta începând cu data de (...) prin majorarea salariului cu 15%, față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie 2010, să-i calculeze și să-i plătească diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art.1 al.1 și 5 din Legea nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației și să facă mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei, deoarece cuantumul brut al salariului de bază, începând cu
(...), astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
Venitul brut al salariului reclamantei în luna octombrie 2010 era compus din: salar de încadrare, salar de bază în care erau incluse sporul de stabilitate și sporul de vechime și compensațiile tranzitorii.
Acest venit brut se înmulțește cu 15% conform prevederilor art.1 al.1 din Legea nr. 285/2010 și logic, în luna ianuarie 2011 trebuie să rezulte un venit brut mai mare și nu mai mic, așa cum a rezultat din statul de plată pe luna ianuarie 2011, lună în care pârâta de rândul 1 nu a avut în vedere și compensațiile tranzitorii alături de salariul de bază în care sunt cuprinse și sporul de stabilitate și de vechime.
Actul adițional nr.1/2011 nesemnat de către reclamantă reprezintă o manifestare unilaterală de voință a pârâtei de rândul 1 în calitate de angajator de modificare a contractului individual de muncă, care contravine prevederilor legale arătate anterior, cu privire la modul de stabilire a salariului în baza legii.
În această situație, actul adițional nr.1/2011 la contract individual de muncă al reclamantei urmează să fie anulat, deoarece salariul brut stabilit prin acesta nu este conform cu prevederile art.1 al.1 și 5 din Legea nr.
285/2010.
Pârâtul de rândul 2 în calitate de ordonator principal de credite pentru bibliotecile centrale universitare, a fost obligat în temeiul art.18 din Legea nr. 334/2002 să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S. B. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepției, cu respingereaacțiunii ca îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivare pârâtul a arătat, în esență, că între reclamantă și recurent nu există raport juridic, reclamanta nefiind angajată a ministerului, prin urmare, reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, excepție asupra căreia instanța de fond nu a avut nici un considerent.
Raporturile juridice de muncă au caracter intuitu personae, presupun existența numai a două părți contractante.
Calitatea de angajator, cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Codul Muncii, o are numai conducătorul bibliotecii.
Potrivit prevederilor L. nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea
Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, M. E., C., T. și S. are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 84/1995 (în vigoare la momentul întocmirii actului adițional nr. 1/2011 la contractul de muncă), art. 137, care stipulează că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002 art. 17, 18, 19, bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat. Bibliotecile centrale universitare, sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică și sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ.
Personalul bibliotecilor se compune din: personal de specialitate; personal administrativ; personal de întreținere (art. 44 (l) din lege).
Potrivit art. 45(1) și 46 din lege „angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii";, iar
„angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale";.
Singurul considerent pentru care a obligat ministerul este acela că are calitate de ordonator de credite, or, prevederile art. 20 alin. 4 din Legea nr.
500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Deci calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului
Bibliotecii Centrale Universitare „L. B. din C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din Legea nr. 334/2002 „Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare";.
Recurentul nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar recurentul a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.
Prin concluziile scrise depuse de reclamantă s-a solicitat respingerearecursului.
Solicită să se respingă excepția lipsei calității procesuale pasive în temeiul art. 18 din Legea nr. 334 din 31 mai 2002 Legea bibliotecilor. Recurentul nu a fost chemat în calitate de angajator, ci în calitate de finanțator, adică ordonator principal de credite.
Art. 20 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stabilește că, conducătorii unei instituții publice cu personalitate juridica aflate in subordinea ordonatorului principal sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz. Concret, B. centrala universitara se afla în subordonarea recurentului.
Solicită să se constate că recurenta nu a înțeles să-și expună motivele de recurs aferente fondului cauzei, fapt pentru care solicită aprecierea ca temeinică și legală a sentinței.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 29 noiembrie 2011 pârâta B. C. U. „. B. C.-N. a solicitat respingerea recursului formulat.
Excepția invocată de recurentul-pârât este neîntemeiată, raportat la prevederile: art. 2 alin. (2), art. 8 alin. (l), art. 17, art. 18 lit. a), art. 44 alin. (4), art. 68, art. 70 alin. (l) din Legea nr. 334/2002, pct. XVI, lit. A din Anexa
4 la H. nr. 5., potrivit cărora B. C. U. "L. B." din C.-N. este instituție publică care funcționează în subordinea M.ui E., C., T. și S., și este finanțată de la bugetul de stat și art. 3 alin. (2) din H. nr. 5., potrivit cărora M. E.. C.. T. și
S. ca organ de specialitate al administrației publice centrale elaborează și implementează politica națională in domeniul învățământului. M. E. C.. T. și S. are drept de inițiativă și de execuție in domeniul politicii financiare și al resurselor umane din sfera educației.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
În esență, motivul de recurs vizează lipsa calității procesuale pasive a recurentului, față de împrejurarea că angajatoarea este B. C. U. "L. B." din
C.-N., care are personalitate juridică.
Se mai susține că nu există raport juridic între recurentă și reclamantă.
Raportat la acestea, Curtea reține că trebuie avut în vedere specificul raporturilor de muncă în cadrul unităților bugetare, în care deși încheierea formală a contractului individual de muncă se face între unitate și angajat, în fond, raportul este unul între stat și angajat, întrucât sursa financiară din care se achită drepturile salariale este bugetul de stat, reglementarea raporturilor de muncă, a drepturilor și obligațiilor angajaților, a cauzelor răspunderii disciplinare, se face prin legi specifice, negocierea salarială este limitată, neputând fi negociate clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, cu alte cuvinte, statul se comportă ca un angajator în cazul acestor angajați. Ca atare, chemarea în judecată a M.ui E., C. T. și S. se face în considerarea acestui raport juridic suis generic, ca reprezentând angajatorul sub aspect financiar în cadrul raportului de muncă.
Sub acest aspect, se reține calitatea acestuia de ordonator principal de credite ca și dispozițiile art. 18 al. 1 lit. a din Legea nr. 334/2002, ce stipulează că bibliotecile centrale universitare sunt subordonate M.ui E. și C. și finanțate de către acesta.
Trebuie observat că recurentul nu a fost obligat la plata drepturilor salariale pretinse, ci, în virtutea calității lui de ordonator de credite, la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi.
Potrivit art. 20 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Prin urmare, directorul pârâtei B. C. U. (aceasta din urmă cu personalitate juridică, conform art. 137 din Legea nr. 84/1995, art. 17, 18,
19 din Legea nr. 334/2002) este ordonator secundar de credite și se afla în subordonarea recurentului care este ordonatorul principal de credite.
De altfel, în acest sens și-a exprimat poziția procesuală însuși recurentul prin cererea de recurs prin care a subliniat punctual că „întrucâtgestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar MECTS a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";. Or, prin această aserțiune, recurentul își recunoaște calitatea de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 312 al. 1 raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. E., C., T. și S. B. împotriva sentinței civile nr. 4208 din 10 octombrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 6 decembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. L. D. C. M.
N. N.
GREFIER,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. P. U.
| ← Decizia civilă nr. 3016/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2065/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
