Decizia civilă nr. 5278/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5278/R/2011
Ședința publică din data de 14 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții P. M. C.-N. și
C. LOCAL AL M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 4112 din 6 octombrie
2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat R. B. și pe pârâții intimați S. Român prin Ministerul
Finanțelor Publice - D. G. a F. P. C., M. E., C., T. ȘI S., C. N. „. C., L. T. B. „., C. N. „. B., G. Ș. „., L. T. „. P. C.-N., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13 decembrie 20911, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat
S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar concluzii la recursurile formulate, solicitând totodată judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată, având în vedere că și prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă, rămâne în pronunțare.
C U R T E A A supra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4112/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de către reclamantul R. B., în contradictoriu cu pârâții C. N. „. C., L. T. B. „., C. N. „. B., G. Ș. „., L. T. „. P., M. E., C., T. și S., P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N.
S-a respins acțiunea formulată de către reclamantul R. B. în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind exercitată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Au fost obligați pârâții de rândul 1-5 să calculeze și să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1., astfel: C. N. „. C. pentru perioada 01 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009, L. T. B. „. pentru perioada 01 octombrie 2008 - 31 august 2009, C. N. „. B. pentru perioada 01 octombrie 2008 - 31 august 2009, G. Ș. „. pentru perioada 01 septembrie 2009 - 31 decembrie 2009 și L. T. „. P. pentru perioada 01 septembrie 2009 - 31 decembrie 2009.
Au fost obligați pârâții M. E. C., T. și S., P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.
A fost respins capătul de cerere privind plata dobânzii echivalente cu majorările de întârziere.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului sumele actualizate cu aplicarea dobânzii legale.
Au fost obligați pârâții C. N. „. C., L. T. B. „., C. N. „. B., G. Ș. „., L. T. „. P., M. E., C., T. și S., P. M. C.-N. Și C. Local al M. C.-N., în solidar, la plata către reclamant a sumei de 62 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit copiei carnetului de muncă de la filele 9-11, reclamantul a avut calitatea de angajat al pârâților de rândul 1-5 astfel: în perioada (...)-(...) a fost angajat al pârâtului C. N. „. C., în perioada (...)-(...) a fost angajat al pârâților L. T. B. „. și C. N. „. B., iar în perioada (...) - (...) a fost angajat al pârâților G. Ș. „. și L. T. „. P..
În ceea ce privește excepțiile invocate de către pârâți, instanța s-a pronunțat în sensul respingerii, mai puțin în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a S.ui Român, care a fost admisă.
Prin OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., s-au dispus măsuri de creștere a salariilor cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, începând cu data de (...), iar ca urmare a adoptării OUG nr.
136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009, drepturile salariale prevăzute de OG nr. 1. nu au fost calculate și plătite reclamantului.
OUG nr.136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009 au fost declarate neconstituționale prin deciziile C. C. nr. 1., nr.842/2009, nr.989/2009.
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, iar dreptul reclamantului la plata salariului prevăzut de lege este un element esențial al raportului său de muncă.
Obligația principală a pârâților de rândul 1-5 față de reclamant, pe parcursul derulării relațiilor de muncă, a fost cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege, iar în speță nu se reține existența vreunei astfel de situații.
Prin urmare, având în vedere prejudiciul material suferit de către reclamant prin neplata salariului, astfel cum era prevăzut de legea în vigoare în momentul în care aceasta a prestat munca, se impune admiterea acțiunii, în conformitate cu art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii.
Potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995, finanțarea de bază a pârâtului de rândul 1 se asigură prin bugetul local al unităților administrativ-teritoriale de care aparține, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
În consecință, în temeiul art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii, OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., art. 157 al. 2 din
Codul muncii, instanța a admis în parte acțiunea, a obligat pârâții de rândul
1-5, în calitate de angajatori, la calcularea si plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., începând cu data de 01 octombrie 2008, până la data de 31 decembrie 2009 și a obligat pârâții M. E., C., T. și S., P. M. C.-N. și C. Local al M. C.-N. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamanților.
În vederea recuperării integrale a prejudiciului suferit de reclamant ca urmare a neplății drepturilor bănești cuvenite, ținând cont de prevederileart.3 din OG nr.9/2000 modificată și completată prin L. 3., instanța a obligat pârâții să achite reclamantului sumele actualizate cu aplicarea dobânzii legale aferentă drepturilor, cu începere de la data scadenței fiecăruia și până la achitarea integrală și a respins capătul de cerere privind plata dobânzii echivalente cu majorările de întârziere.
În conformitate cu prevederile art.274 C. Proc. Civ., fiind în culpă procesuală, pârâții au fost obligați în solidar la plata către reclamant a sumei de 62 lei în favoarea fiecăruia, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții C. Local almunicipiului C.-N. și P. municipiului C.-N., solicitând modificarea sentinței însensul respingerii acțiunii reclamantului.
Recurenții critică hotărârea pentru nelegalitate, prin prismadispozițiilor art. 304 pct. 9 cod proc. civ., arătând că instanța de fond nu a avut în vedere poziția procesuală a pârâtului C. Local, care, raportat la prevederile legale în vigoare, nu are legitimare procesuală pasivă.
Subliniază recurenții că pentru a putea aloca sumele necesare plății drepturilor salariale este necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ să fi fost calculate în mod corect, să fi fost prevăzute în bugetul de stat și să fi fost virate în contul bugetului local, având în vedere faptul că, aceste sume provin de la bugetul de stat, instituția recurentă făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, în funcție de necesarul financiar al fiecăreia, în conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. 6 din L. nr. 273/2006.
Mai arată recurenții că în conformitate cu dispozițiile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula și achita drepturile salariale ale acestora.
Pe de alta parte, recurenții învederează faptul că bugetul pe anul 2011 a fost aprobat prin HCL nr.2/2011, insa nu a fost asigurata sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților.
De asemenea, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2011, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.
În acest sens, art. 50 alin. 2 lit. a din L. nr. 273/2006, prevede că D. G. a F. P. asigura repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în M. O. al R., P. I.
Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin
D. a directorului Direcției Generale a F. P. Județene după consultarea consiliului județean si a primarului si cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratului școlar sau a direcției de munca si solidaritate sociala, după caz, in funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.
Recurenții au mai invocat și prevederile art. 104 din L. nr. 1/2011 a educației naționale, subliniind că potrivit art. 104 alin. 6 din acest act normativ "Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale.";
Prin întâmpinarea formulată, reclamantul S. L. al Î. P. C. a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală (f. 5-6).
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A.reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de recurentul C. Local al municipiului C.-N., Curtea constată că aceasta este nefondată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 167 din L. nr. 84/1995 (act normativ în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile salariale) finanțarea de bază a unităților de învățământ de stat (care include și cheltuielile de personal) este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
În același sens sunt și dispozițiile art. 104 din L. nr. 1/2011 a educației naționale care prevăd că finanțarea de bază pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
În cauză, calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât C. Local al M. C.-N. este justificată, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.
În ceea privește recurentul P. municipiului C.-N. Curtea constată că acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite al bugetului municipiului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 16 din HG nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 33 din H.G. nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui E. și C. și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Conform art. 33 lit. c) din actul normativ menționat, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, iar pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
În raport de aceste prevederi legale se constată că recurentul are atribuții chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului, astfel că nu se poate reține că nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune.
Este adevărat că în sensul prevederilor art. 14 din C. muncii coroborat cu dispozițiile art. 11 alin. 5 din L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, calitatea de angajator aparține unității de învățământ, și prin urmare, acesteia îi revine în primul rând obligația de a efectua calculul și plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligații este dependentă de asigurarea finanțării corespunzătoare de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, ori pentru aceasta sunt prevăzute, prin dispoziții legale speciale, atribuții specifice în sarcina altor instituții, printre care și consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale.
Pe de altă parte, salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege, fiind obligatoriu ca salariile să fie plătite înaintea oricăror alte obligații ale angajatorului, în raport de prevederile art.156 din Codul muncii.
Nealocarea până în prezent de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamant nu poate fi reținută de către instanță ca motiv de netemeinicie a acțiunii prin care salariatul solicită îndeplinirea obligației de plată a salariilor stabilite conform legii.
Pentru aceste considerente, apreciind că motivele de recurs invocate nu sunt fondate, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și ale art. 312 alin. 1 C.proc.civ., să respingă ca nefondate recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. C.-N. și P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 4112 din 6 octombrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: I. P.
| ← Decizia civilă nr. 5225/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2979/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
