Decizia nr. 1170/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)*
DECIZIA CIVILĂ NR. 1170/R/2012
Ședința din 05 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. G. împotriva sentinței civile nr. 1. din 03 noiembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...)*, privind și pe pârâții intimați
C. LOCAL P. B. și P. C. P. B., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 februarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat P. comunei P. B. a transmis prin fax la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondat a recursului, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ., întâmpinare ce a fost expediată și prin poștă la data de 28 februarie 2012.
De asemenea, se constată că în cursul acestei zile de 05 martie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a transmis prin fax la dosar un script prin care solicită admiterea judecării în lipsă a prezentului dosar, script care nu este semnat de reclamantul recurent.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1903 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar numărul (...)*, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. LOCAL P. B., ca neîntemeiată.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. G. în contradictoriu cu pârâții C. LOCAL P. B. și P. C. P. B., ca neîntemeiată.
A fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Local P. B., sunt relevante dispozițiile legale HG Nr. 412 din 2 aprilie 2003, Instrucțiunile Nr. 1/507 din 28 iulie 2003 cu privire la aplicarea acestui act normativ, precum și OG Nr. 70 din 29 august 2002.
Reținând dispozițiile art. 1 din HG Nr. 412 din 2 aprilie 2003, art. 10 din Instrucțiunile Nr. 1/507 din 28 iulie 2003 de aplicare a N. privindorganizarea, funcționarea și finanțarea unităților de asistență medico- sociale, aprobate prin H. G. nr. 4., art. 5 din O.G. nr. 70 din 29 august 2002 tribunalul a constatat că U. de asistență medico-socială S. B. a fost înființată prin H. C. Local P. B. nr.40/2003 (f.21), iar organigrama acestei unități medicale a fost aprobată tot printr-o H. a C. local P. B., nr. 13/2007 (f.23-24).
Raportat la aceste hotărâri emise de C. Local S. B., în lumina dispozițiilor legale mai sus evidențiate, tribunalul a reținut că U. de asistență medico-socială S. B. se află în subordinea C. Local P. B., atât din punct de vedere administrativ și organizatoric, cât și în ceea ce privește finanțarea acestuia. În prezenta cauză având ca obiect reîncadrarea și salarizarea reclamantului B. G. în calitate de director -. solicitărilor acestuia
-, C. Local P. B. are calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei instanța a reținut că reclamantul B. G. asolicitat ca pârâții C. Local P. B. și P. comunei P. B. să fie obligați la emiterea dispoziției de reîncadrare în conformitate cu prevederile L. nr. 3., dar în motivarea cererii formulate reclamantul precizează expres dispozițiile conform cărora solicită să fie încadrat, respectiv în baza prevederilor art.8, art. 12-16, art. 23, art. 30, art. 34 precum și a anexei II/2 - salarii de bază pentru funcții de conducere - spitale sub 400 paturi din Legea cadru nr. 3..
Este de observat că aceste dispoziții legale pentru reîncadrare sunt trecute și în Referatul întocmit de S. C. P. B., cu nr. 5093/(...), iar conform actelor depuse la dosar (f.48) din partea U.i de asistență medico-socială S. B., în cursul anului 2010 reclamantului B. G. i-a fost calculat și achitat salariul raportat la dispozițiile din Legea nr. 3., Anexa II/2, pct. I, spitale sub 400 paturi pct.6 - alți directori, nivelul studiilor S, coeficient de ierarhizare gr.I, rezultând coeficientul 5,65. S-a menționat totodată că P. comunei P. B. a refuzat să emită dispoziție de reîncadrare în ceea ce îl privește pe B. G.
În fapt la data de (...) s-a organizat de către C. P. B. și C. Local P. B. un concurs pentru ocuparea funcției de D. la U. de asistență medico-socială S. B., iar acest concurs a fost câștigat de reclamantul B. G., aspect necontestat de părți.
Cu toate că poziția anunțată la concurs a fost cea de director, în contractul individual de muncă încheiat la data de (...) (f.19) se menționează că B. G. urmează să fie încadrat ca inspector de specialitate gradul I A, cu atribuții de director, reclamantul asumându-și acest contract prin semnătură. Dispoziția de încadrare (f.20) și fișa postului (f.17-18) au fost întocmite tot pentru funcția de inspector de specialitate gradul I A și nu pentru cea de director. R. astfel că reclamantul nu a fost niciodată încadrat pe un post de director, ci doar a avut atribuții de conducere.
Conform art. 178 din Legea nr. 95/2006 spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică, iar art. 183 din același act normativ prevede că în cadrul spitalelor publice se organizează și funcționează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, iar pentru spitalele cu peste
400 de paturi un director de îngrijiri.
T. a observat că anexa II/2 din Legea Nr. 330 din 5 noiembrie 2009 referitor la salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice privește la remunerarea funcțiilor de conducere U. S. de A. S. și de A. M.-S. constituite în baza L. nr. 95/2006, întrucât sunt prevăzute același funcții de conducere, ca în articolele citate mai sus, respectiv la spitale sub 400 depaturi: manager, director medical, director de cercetare-dezvoltare, director financiar-contabil, director îngrijiri și alți directori.
În cazul de față însă U. M. - S. S. B. a fost înființată și funcționează în baza unei hotărâri de consiliu local emis conform HG Nr. 412 din 2 aprilie
2003, iar potrivit art. 3 din acest act normativ conducerea unităților de asistență medico-sociale este asigurată de către director, iar în realizarea atribuțiilor sale directorul este sprijinit de un consiliu consultativ compus din 5 membri desemnați după cum urmează: un reprezentant al autorității administrației publice locale prin a cărei hotărâre a fost înființată unitatea de asistență medico-socială; un reprezentant al direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului B. un reprezentant al direcției generale de muncă și solidaritate socială județene, respectiv a municipiului B. un reprezentant al casei de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului B. un reprezentant al societății civile.
R. fără orice dubiu că organizarea U. M. - S. S. B. (în acest sens relevantă fiind organigrama) corespunde dispozițiilor HG Nr. 412 din 2 aprilie 2003 și nu L. nr. 95/2006, astfel încât nici conducerea unității nu poate fi remunerată conform spitalelor constituite și care funcționează cu respectarea dispozițiilor L. nr. 95/2006.
Față de cele arătate mai sus, tribunalul a constatat că reclamantul B.
G. nu poate fi reîncadrat pentru salarizare conform dispozițiilor legale solicitate expres de acesta (Legea nr. 3., Anexa II/2, pct. I, spitale sub 400 paturi pct.6 - alți directori, nivelul studiilor S, coeficient de ierarhizare gr.I, rezultând coeficientul 5,65), motiv pentru care instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
T. a reținut totodată că nu prezintă relevanță în cauză cele invocate de pârâți prin întâmpinare cu privire la refuzul reclamantului de a prezenta rapoartele privind gestiunea subunității și să răspundă solicitărilor ordonatorului de credite (primarului) privind realizarea unor indicatori din care să rezulte performanțele managementului.
Față de soluția de respingere și raportat la dispozițiile art. 274 C.proc. civ., tribunalul a respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. G. solicitândîn principal casarea și în subsidiar modificarea sentinței atacate în sensuladmiterii acțiunii și obligarea pârâtelor la reîncadrarea recurentului înconformitate cu prevederile L. nr.3..
În motivarea recursului reclamantul a arătat că sentința este nelegală întrucât U. M. - S. S. B. este o instituție publica specializată, în subordinea C. local P. B. și face parte din categoria spitalelor, astfel cum prevăd dispozițiile art. 172 alin. 2 din Legea 95/2006, text care, de altfel, nu exceptează de la aplicare unitățile înființate anterior apariției acestei legii.
Prin urmare, având în vedere faptul ca această unitate medico - sociala face parte din categoria spitalelor, rezultă că îi sunt aplicabile dispozițiile L. nr. 3. în ceea ce privește reîncadrarea și salarizarea personalului, așa cum prevede art. 2 din această lege.
În condițiile în care Legea nr. 3. nu face distincția între spitalele, respectiv unitățile medico - sociale, înființate anterior L. nr. 95/2006 și cele înființate în baza acestei legi, în opinia recurentului s-a încălcat principiulde drept potrivit căruia unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem, hotărârea instanței de fond fiind dată cu încălcarea legii.
Mai mult decât atât, instanța trebuia sa înlăture apărările formulate în întâmpinare de către C. P. B., întrucât întâmpinarea a fost depusă de o persoană care nu era parte în dosar și, eventual, să o califice ca o cerere de intervenție în apărarea unei dintre părți - în lipsa unei astfel de calificări, instanța trebuia sa le înlăture din analiza considerentelor de fapt și drept care au stat la baza emiterii acestei sentințe și sa precizeze ca nu au fost formulate apărări de către pârâții din dosar.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 5 și pct. 7-9 Cod procedură civilă.
Intimatul P. comunei P. B. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea de A. reține următoarele:
Soluția pronunțată de instanța de fond este corectă, însă pentru considerentele care se vor expune în continuare.
Așa cum a reținut și T., în data de (...) reclamantul a încheiat cu Primăria P. Bârgăulu reprezentată prin primar un contract individual de muncă pentru funcția de inspector de specialitate gr. I A, cu atribuții de director, la U. M. - S. S. B. (filele 14-16 dosar fond). De asemenea, atât în fișa postului, cât și în dispoziția de încadrare (filele 17 și 20 dosar atașat (...)) se menționează expres faptul că reclamantul a exercitat funcția de inspector de specialitate gr. I a, cu atribuții de director și nu funcția de director.
Conform art. 30 alin. 3 din Legea 3. reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.
Drept urmare, în condițiile în care conform probelor administrate în cauză până în decembrie 2009 reclamantului nu i s-a modificat funcția pe care a deținut-o începând cu data de (...), respectiv cea de inspector de specialitate gr. I A, Curtea apreciază, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior din Legea 3., că prin dispoziția de reîncadrare emisă în baza acestei legi nu se poate schimba funcția deținută anterior de reclamant și implicit salarizarea aferentă acestei funcții. În caz contrar, s-ar realiza o modificare unilaterală a contractului individual de muncă al reclamantului sub aspectul funcției, modificare care ar fi nelegală raportat la dispozițiile art. 41 din Codul muncii.
Faptul că acesta a ocupat funcția de inspector de specialitate gr. I A în urma unui concurs pentru postul de director nu are nicio relevanță raportat la obiectul cauzei, deoarece nu s-a contestat încadrarea inițială pe funcție a reclamantului, care, de altfel, a fost de acord prin semnarea contractului individual de muncă cu ocuparea funcției de inspector de specialitate gr. I A, iar reîncadrarea realizată în temeiul L. 3. se face conform funcției avute în luna decembrie 2009.
Este adevărat că Legea 3. nu face nicio distincție între spitalele înființate în temeiul L. 95/2006 și cele anterior acestei legi, însă independent de această distincție reținută de instanța de fond, acțiunea reclamantului nu este întemeiată chiar raportat la dispozițiile L. 3..
Având în vedere aceste considerente și, reținând și faptul că întâmpinarea de la fondul cauzei a fost semnată de primar, care este parte în cauză, respectiv că deși a invocat dispozițiile art. 304 pct. 5 și recurentulnu a dezvoltat aceste motive de recurs, constatând că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile L. 3. (motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9
Cod procedură civilă nefiind întemeiat), în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. G. împotriva sentinței civile numărul 1903 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar numărul (...)*, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. D. G. S. D.
PT. GREFIER, C. M.în CM semnează
PRIM-GREFIER
M.LENA T.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...)
Jud.fond: B. I. S.
| ← Decizia nr. 3823/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1427/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
