Decizia nr. 1362/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1362/R/2012
Ședința publică din 19 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. T. PRIN P. împotriva sentinței civile nr. 5474 din 21 noiembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul intimat F. R., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente C. T. prin P., avocat R. C. și reprezentanta pârâtului intimat F. R., avocat Roș N., lipsă fiind pârâtul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 15 martie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat F. R. a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantei reclamantei recurente.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării și că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentanta pârâtului intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente C. T. prin P. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii cu obligarea pârâtului intimat la restituirea sumei de 5551,
00 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin încasarea necuvenită a unor drepturi de natură salarială, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. S. obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată la fond și în recurs și depune chitanța justificativă a cheltuielilor de judecată în recurs.
Reprezentanta pârâtului intimat F. R. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, susținând concis motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar. S. obligarea reclamanteirecurente la plata cheltuielilor de judecată în faza de recurs și depune la dosar chitanța justificativă a acestora.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5474 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost respinsă actiunea formulata de reclamanta C. T. prin P. in contradictoriu cu paratul F. R..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin D. nr 10/(...) a
Camerei de C. a J. C. , intocmite in urma actiunii de audit financiar asupra contului de executie a bugetului pe anul 2009 la P. C. T. s-a stabilit ca in anul
2009 au fost acordate in baza C.ui colectiv de munca sporuri si alte drepturi de natura salariala personalului P. T., in suma de 296.859 lei, care exced cadrului legal reglementat.Camera de C. a identificat, prin aceeasi D., dispozitiile legale incalcate, ca fiind:. 14 alin 2, 3,4 si art 54 alin 5 si 5 din Legea nr 273/2006, art 41 din OG nr 6/2007 actualizata, privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, art 17 din OG nr 10/2008. In aceste conditii Camera de C. a decis obligarea paratei P. C. T. sa stabileasca intinderea prejudiciului astfel realizat si sa dispuna masuri in vederea recuperarii acestuia.
Instanta, in demersul sau privind identificarea aspectelor de nelegalitate invocate de catre reclamanta in ceea ce priveste platile efectuate catre parat, in suma totala de 5551 lei, va porni de la natura sumelor reclamate si dispozitiile legale sau contractuale in baza carora acestea au fost achitate.
In acest context instanta remarca faptul ca suma de 5551 lei a fost achitata paratului in perioada ianuarie 2009-decembrie 2009 , reprezentand , conform inscrisurilor depuse de reclamanta in probatiune la filele 8-9 dosar
:indemnizatia de hrana, ajutor de C. si indemnizatia de tinuta, aceasta din urma fiind acordata o singura data, in luna ianuarie 2009.
Toate aceste indemnizatii au fost platite in temeiul C.ui colectiv de munca incheiat la nivelul C. T. la (...),pentru o durata de doi ani (art 2 alin 1) si aprobat prin H. C. Local al C. T. nr. 4/(...) (f.62-75) .
În analiza cauzei de față este necesar a se proceda la verificarea aspectelor care vizează legalitatea clauzelor din CCM incheiat la nivelul la nivelul P. T. prin care părțile au convenit plata unor indemnizatii si premii .
Deși legalitatea și validitatea acestei clauze nu a fost contestată de partile interesate iar potrivit prevederilor art 272 Codul muncii nulitatea contractului colectiv de munca poate fi invocata doar pe durata existentei sale, câteva aspecte se impun a fi subliniate.
Conform prevederilor art. 8 alin 1, 3 și 4 din Legea nr. 130/1996,
„Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai in limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.(…)
(4) La încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal";.
În situația instituțiilor bugetare, categorie din care fac parte semnatarii
C.ui colectiv de muncă supus atenției instanței pe cale incidentala, dispozițiile legale mai sus citate se completează cu prevederile art. 12 alin 1 din același act normativ, potrivit cărora „Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale";.
Interpretând sistemic și per a contrario prevederile legale mai sus citate,
ținând seama și de principiile care stau la baza raporturilor de muncă, rezultă că salariații bugetari pot negocia, prin contracte colective de muncă, clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum nu sunt stabilite prin dispoziții legale.
Un alt argument în susținerea validității raționamentului expus vine și din interpretarea teleologică a dispozițiilor legale citate. Astfel, scopul vizat de legiuitor a fost acela de a limita posibilitatea de negociere a drepturilor salariale prin CCM-uri exclusiv în privința drepturilor ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Apoi, conform prevederilor art 14 alin 2,3 si 4 din Legea nr 273/2006 privind finantele publice locale:
"(2) Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinatede autorizarile continute in legi speciale si in legile bugetare anuale.
(3) Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista bazalegala pentru respectiva cheltuiala.
(4) Nicio cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata, potrivit legii, si daca nu are prevederi bugetare sisurse de finantare.";
Apoi, pe aceeași linie logică, trebuie reținut că potrivit prevederilor art
155 din Codul muncii salariul cuprinde salariul de baza, inemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri , prevedere care se regaseste si la art 38 alin 4 din CCM unic la nivel national pentru anii 2007-2010 salariul iar potrivit art 41 alin 5 din CCM unica la nivel national 2007-2010 prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri(altele decat cele enumerate la alineatul 3).
Concluzionând, din interpretarea tuturor textelor legale mai sus citate rezultă că personalul contractual din institutiile bugetare are dreptul de a negocia prin contracte colective de muncă acele drepturi salariale suplimentare a căror acordare și cuantum nu sunt stabilite prin dispoziții legale.
Întrucât legea aplicabilă raporturilor de muncă ce se derulează între părțile din litigiul de față reglementează exclusiv acordarea și modul de calcul a salariului de bază, recunoscand existenta unei părți variabile a salariului, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare (a căror acordare și mod de calcul nu o reglementează), rezultă ca această parte variabilă a salariului poate face obiectul negocierii prin CCM-uri.
Instanta a retinut, de asemenea ,aspectul conform caruia in cadrul procedurii de verificare prealabila a cuprinsului contractului colectiv de muncain sensul conformitatii cu lege, DMPS C., careia ii incumba aceasta obligatie conform art 27 din Legea nr 130/1996, nu a constatat si sesizat o atare imprejurare.
Pe de alta parte, instanta a remarcat faptul ca sporurile si indemnizatiile negociate de parti prin C. colectiv de munca nr incheiat la data de (...) au fost aprobate, pentru anul 2009, prin H. C. Local T. nr 4/(...) hotarare in fiinta la data efectuarii platii indemnizatiilor catre parat.
Instanta a retinut, asadar, imprejurarea conform careia toate sporurile si indemnizatiile acordate paratului in perioada ianuarie-decembrie 2009 erau cele prevazute prin C. colectiv de munca pentru anii 2008-2009, incheiat la nivelul P. T., respectiv prin HCL T. nr 4. .Mai mult reclamanta a dispus de resurse financiare inca de la adoptarea bugetului pentru plata acestor drepturi
,aspect care rezulta din raportul favorabil de specialitate nr 282/(...) al compartimentului financiar-contabil din cadrul C. T., raport care a stat la baza
HCL nr 4..
Conform prevederilor art 272 alin 1 Codul muncii( varianta in vigoare la data promovarii actiunii deduse judecatii):";Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie";.
In conditiile in care din intreg materialul probator administrat in cauza s-a desprins concluzia validitatii incheierii si aplicarii C.ui colectiv de munca incheiat la nivelul P. T. penru anii 2008-2009 si a HCL T. nr. 4., iar ca urmare a incheierii valabile angajatorul era tinut la indeplinirea obligatiilor stabilite in sarcina sa prin actele de negociere colectiva , respectiv actul administrativ reprezentat de HCL T. nr 4., instanta va retine ca in cauza nu se verifica existenta conditiei esentiale pentru ca suma achitata salariatului sa fie restituita: aceea ca suma sa fi fost nedatorata.
Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse instanta a respins actiunea promovata de reclamanta C. T. in contradictoriu cu paratUL F. R. ca fiind neantemeiata.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta C. T. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiteri acțiunii și obligării pârâtului la restituirea sumei de 5551 lei, cu cheltuieli de judecată la fond și recurs.
În motivarea recursului s-a arătat că plata drepturilor salariale acordată în baza unui contract colectiv de muncă a fost declarată de Curtea de C. ca nelegală, deoarece aceste drepturi nu sunt reglementate de legislația salarizării personalului din administrația publică locală, ceea ce atrage incidența art.164 alin.1 și 2 și art.272 Codul muncii.
Pârâtul F. R. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat în raport de validitatea contractului colectiv de muncăla nivelul C. T. și a HCL nr.4. prin care s-au executat aceste prevederi.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. va admite recursul pentru următoarele considerente:
În cauză sunt incidente dispozițiile art. 272 al. 1 din Codul muncii, privind restituirea de către salariat a sumei încasate necuvenit de la angajator.
În acest sens, Curtea constată că pârâtului i-a fost acordată în cursul anului 2009 contravaloarea unor drepturi, constând în norme de hrană pentru perioada ianuarie - martie și octombrie - decembrie 2009, indemnizație de ținută în luna ianuarie 2009 și ajutor de sărbători pentru luna decembrie 2009
(f. 9 fond), în cuantum brut de 5530 lei, venitul net, după reținerea impozitelor și contribuțiilor fiind de 4645 lei.
De asemenea, pârâtului nu i s-au aplicat corect dispozițiile Legii nr.
329/2009, fiindu-i acordat necuvenit o sumă de 21 de lei (fila 8 fond).
Acordarea primei categorii de drepturi se întemeiază pe un contract colectiv de muncă negociat la nivel de unitate, care nu a fost însă înregistrat la
D. de M. și P. S. a J. C. (fila 13).
Cum dispozițiile art. 25 al. 3 din Legea nr. 130/2006, în vigoare în perioada de referință, condiționează producerea de efecte de momentul înregistrării și reținând că nu a fost înregistrat, acest contract colectiv de muncă nu putea produce efecte și, prin urmare, nu putea constitui fundamentul legal pentru acordarea de drepturi, indiferent atât de natura acestora, cât și de emiterea unei hotărâri de consiliu local în vederea executării sale.
De altfel, drepturile salariale acordate și în baza HCL nr. 4. excedează categoriei limitativ și expres prevăzute de actele normative ce reglementează salarizarea personalului din administrația publică locală, în raport de art. 12 din Legea nr. 130/1996, conform cărora contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare dar nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
În atare situație sunt întrunite condițiile art.272 alin. 1 Codul muncii, pârâtul fiind obligat să restituie sumele acordate fără temei legal, cuantumul lor net fiind de 4666 lei (21+4645), în urma scăderii din suma brută a impozitelor și contribuțiilor de care pârâtul nu a beneficiat în mod efectiv.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art.304 pct. 9 C.pr.civ, va admite în parte recursul în sensul celor ce urmează.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului suma de 350 de lei, cheltuieli parțiale de judecată la fond, în raport de soluția admiterii în parte a acțiunii.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului suma de 700 de lei, cheltuieli parțiale de judecată în recurs, în raport de soluția admiterii în parte a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite în parte recursul declarat de reclamanta C. T. împotriva sentinței civile nr.5474 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr.(...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei C. T. în contradictoriu cu pârâtul F. R., pe care îl obligă să plătească reclamantei suma de 4666 lei, reprezentând cuantumul net al drepturilor salariale încasate necuvenit.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 350 lei, cheltuieli de judecată parțiale la fond.
Obligă pe intimatul F. R. să plătească recurentei suma de 700 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. L. D. D. G.
GREFIER C. M.
Se află în concediu medical
Semnează grefier șef secție
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond. M. F.B.
| ← Decizia nr. 4996/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1479/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
